PDF -Limba şi literatura română - ubmro - calinescu-george-viata-si-opera-lui-ion-creanga-cartea.pdf
Wait Loading...


PDF :1 PDF :2 PDF :3 PDF :4 PDF :5 PDF :6 PDF :7 PDF :8


Like and share and download

calinescu-george-viata-si-opera-lui-ion-creanga-cartea.pdf

Limba şi literatura română - ubmro

cantemird files wordpress 2008 03 calinescu George VIA|A +I OPERA LUI ION CREANG{C{LINESCU CUPRINS Tabel cronologic ejr quartz opera lui mihai volume george calinescu pdf George Calinescu opera lui Mihai Eminescu Ion Creanga viata si opera Carti Muzica Filme

Related PDF

Viata si opera lui Ion Creanga - cantemirdfileswordpresscom

cantemird files wordpress 2008 03 calinescu George VIA|A +I OPERA LUI ION CREANG{C{LINESCU CUPRINS Tabel cronologic
PDF

Opera Lui Mihai Eminescu 3 Volume George Calinescu

ejr quartz opera lui mihai volume george calinescu pdf George Calinescu opera lui Mihai Eminescu Ion Creanga viata si opera Carti Muzica Filme » Carti, reviste 15 lei Bucuresti, Sectorul 1 7 apr Vanzatorul ofera LIVRARE CU VERIFICARE Astfel, poti deschide coletul si verifica produsul inainte sa platesti Afla cum Mihai Eminescu Opere Eminescu Opere OLX ro
PDF

Enigma Otiliei George Calinescu - cribcitynet

cribcity enigma otiliei george calinescu pdf Enigma Otiliei George Calinescu La inceput, dupa o usoara criza, familia Tulea ignora purtarile lui Simion, care incepuse sa aiureze, insa vazand ca situatia devine insuportabila, Aglae ajutata de Stanica si de Weissmann il duc la un sanatoriu Rezumatul romanului Enigma Otiliei de George Calinescu referat
PDF

I L CARAGIALE - bjiasiro

bjiasi ro wp content uploads 2014 01 I L (VIAŢA ŞI OPERA) Prefaţă de Alexandru George Bucureşti, Editura Fundaţiei La hanul lui Mânjoală Nuvele şi povestiri Prefaţă de Mihail Petroveanu
PDF

REALISMUL POPORAL ÎN NUVELELE LUI IOAN SLAVICI

lectura bibliotecadigitala ro popescumaria Realismul Poveştile şi amintirile lui Creangã, nuvelele lui Slavici, comediile şi momentele lui Caragiale, nuvelistica lui Delavrancea şi Vlahuţã, romanele lui Duiliu Zamfirescu ne aduc la vârsta maturitãţii curentului în literatura românã, fiecare cu o altã nuanţã (clasicistã, sentimentalã, naturalistã)
PDF

Biserica Ortodoxa Romana Sfantul Stefan cel Mare Buletin Parohial

bisericasfantulstefancelmare buletin feb2019 pdf mea i a fost studenta si a participat activ la analiza poeziei marelui Poet Marele critic literar, George Calinescu si a dedicat viata ca sa l poata intelege pe Eminescu Creatia critica a lui Calinescu, a incercat pentru prima oara in cultura noastra, sa cuprinda si sa stapaneasca opera unui mare spirit A reusit el sa descifreze cu totul? Poate!
PDF

Paulo coelho diavolul si domnisoara prym pdf

kaleqyxug files wordpress 2015 06 paulo Cititorul va calatori in timp si in spatiu, pe un drum presarat cu cadavre si mistere E Carti 1 Beletristica Cand povestea de dragoste ti o scrie Dumnezeu autor Leslie si Eric Ludy Diavolul si domnisoara Prym autor Paulo Coelho Din toata inima autor Calinescu, George Viata si opera lui Ion Creanga paulo coelho diavolul si domnisoara
PDF

Limba şi literatura română - ubmro


PDF

5 Jun 2011 Partiendo de Matei Calinescu entendemos la Posmodernidad como el Los postulados fundamentales del posmodernismo se resumen en el  la muerte de la literatura o la poesía como nido de contradicciones ideológicas, una Calinescu, Matei (1991), Cinco caras de

  1. análisis de el
  2. el romanticismo y la modernidad
  3. Visión Del Ahogado
  4. Apuntes fragmentarios sobre
  5. entre modernismo y posmodernismo
  6. La ruptura alienante
  7. Universidad de Salamanca
  8. Hassan El pluralismo.pmd
  9. Biviana Hernández Pontificia Universidad Católica de Chile
  10. La ficción postmoderna en España

Calistenia.pdf

Calistenia Y Street Workout - Book Library

PDF calistenia Ortopedia 41 ortopedia41 Guia De Entrenamiento gimnasia Calistenia pdf PDF Entrenador en Street Workout y Calistenia Instituto Deporte y Vidainstitutodeporteyvida Entrenador StreetOutyCaslistenia DeporteyVida pdf PDF generación de

Calitatea Globala a Carnii

APA - calafatrofileswordpresscom

biblioteca regielive ro cursuri industria zootehnie ro images pdf 3 tematica master1 pdf 1 Calitatea globala a carnii 2 Proprietăţile fizico chimice ale laptelui 3 Tehnologii de obţinere a preparatelor de carne 4 Tehnologii de obţinere a produselor

Calitatea_produselor

calitatea produselor vinicole si infrastructura productiva

PDF INTRODUCERE IN CALITATE Definiţia calitaţii Ştiinţa şi Ingineria sim tuiasi ro wp content uploads Gheorghiu ICPM pdf PDF 1 PRIN CE SE EXPRIMA CALITATEA PRODUSELOR Merceologie merceologie files wordpress 2012 01 mc pdf PDF

Calitati si defecte

MANAGEMENTUL CALITATII A5 doc - Academia Comerciala

alingavreliuc files wordpress 2010 10 c radulescu motru surer harm uch calitati bune si defecte albert baer bucuresti, strada numa pompiliu, 5 9 1910 ti v , s, dacoromanica ro chimie biologie ubm ro Cursuri on line POP FLAVIA Note din lot la cel

Call Center - BPO Terminology

CALL CENTRES / BUSINESS PROCESS OUTSOURCING (BPOs

1 866 791 8560 Top 10 call center metrics Metric Acronym Definition Application Tips about using this metric Service level SL or SVL Percentage of calls  and performance measurement, call center structure, outsourcing resources, In terms

  1. Organizing and Managing the Call Center
  2. Call Center Metrics
  3. Glossary of Outsourcing Terms
  4. Call Centre Design
  5. Call Center Agent Training
  6. Call Center Workforce Management Competency Definition Outlines
  7. Workforce Management in the Contact Center
  8. CALL CENTRES
  9. BUSINESS PROCESS OUTSOURCING
  10. BPOs

Call Center Megacall

Dialect Fastpris Business Världen

megacall telecom downloads flyer megatech pdf admin softwareadvice upload other pages focused on the North American Call Center software market We identify this set of core capabilities for the Call Center software category automatic call distribution (ACD) with skills based routing, computer telephony

Call Center Proposal

Call Center Services - Delaware

kathysiskenterprises uploads 2014 08 centersetup pdf Call Center Re Assessment Written Analysis and Final Recommendations PHASE 5 Train and Oversee The Call Center Manager (Train The Trainer) Recruitment Training For The Call Center Manager a Setting up and presenting a department tour

Call Center Server Installation Guide

Oracle Contact Center Anywhere Installation Guide - Oracle Docs

PDF Contact Center 5 1 Installation Guidescsga Contact 20Center 20Guides Contact 20Center 205 Admin 20Installation 20Guide 205 1 pdf PDF Symposium Call Center Server Installation and Maintenance Guide btbusiness custhelp euf assets ContactCenter Inst

Home back Next

cu-george-viata-si-opera-lui-ion-creanga-cartea

Description

C{LINESCU VIA|A +I OPERA LUI ION CREANG{

CUPRINS Tabel cronologic

STR{MO+I,

P{RIN|I,

FRA|I +I SURORI

COPIL{RIA,

}NT~IA }NV{|{TUR{

SEMINARIST +I DIACON

EMINESCU +I „JUNIMEA“

REALISMUL

Aprecieri

Ion Creang[ (Via\a =i opera)

CUPRINS

TABEL CRONOLOGIC 1899 2 iulie (stil vechi,

19 iunie)

Se na=te,

la Spitalul Filantropia din Bucure=ti,

Gheorghe Vi=an,

fiul Mariei Vi=an =i al lui Tache C[pit[nescu,

C[linescu

C[pit[nescu) adopt[ pe Gheorghe Vi=an,

Familia se afla la Ia=i

}n acela=i an moare tat[l adoptiv

Laz[r“,

Giurescu,

T[u=an,

Hildebrand Frollo =

Lovinescu,

C[linescu trimite primele versuri

N[anu] reproduce o strof[ nereu=it[ la „Po=ta redac\iei“ din mai

Spre sf`r=itul aceluia=i an,

Lovinescu ]i r[spunde la aceea=i „Po=t[ a redac\iei“ cu privire la ni=te „cuget[ri“ de originalitatea c[rora se ]ndoie=te

Primul semn ]ncurajator din partea lui E

Lovinescu survine la aceea=i rubric[,

octombrie Se ]nscrie la Facultatea de filozofie =i litere,

sec\ia filologie modern[ a Universit[\ii din Bucure=ti,

iar ]n luna urm[toare se angajeaz[ ca subbibliotecar la biblioteca facult[\ii

titularul catedrei de limba =i literatura italian[

C[linescu

Se angajeaz[ ca paleograf =i bibliotecar,

ulterior ca arhivar la Arhivele Statului,

Onciul,

}=i d[ demisia din postul de subbibliotecar

Debuteaz[ ]n publicistic[ ]n paginile ziarului Diminea\a

traducerea nuvelei Nastagio degli onesti din Decameronul lui Boccaccio

Particip[ la excursia organizat[ ]n Italia de Ramiro Ortiz,

Istanbulul,

Catania,

Colaboreaz[ la ziarul Dacia

C[linescu,

scris[ pentru aceast[ traducere,

}n acela=i an ]=i trece examenul de licen\[ =i devine profesor suplinitor la Liceele „Gh

+incai“ =i „Matei Basarab’’ din capital[

Renun\[ la postul de arhivar

iunieiulie =i august ale revistei Roma

Promoveaz[ examenul de capacitate la limbile italian[ =i rom`n[ =i devine profesor la Liceul „Diaconovici Loga“ din Timi=oara,

Nu se prezint[ ]ns[ la post,

deoarece ob\ine concediu de studii =i o burs[ de doi ani pentru =coala Rom`n[ din Roma,

atunci de arheologie =i istorie

Fusese recomandat ministerului de Ramiro Ortiz,

Onciul =i Vasile P`rvan

Va frecventa biblioteca +colii,

a Institutului „De propaganda fide“ =i a Vaticanului

Va asculta cursurile lui Adolfo Venturi =i va vizita muzeele Rena=terii

Se va feri s[ se specializeze strict,

dar va deprinde obi=nuin\a muncii organizate

studiu tip[rit apoi ]n volum de Academia Rom`n[ ]n colaborare cu Libreria di seienze e lettere din Roma

ca profesor de limba =i literatura italian[,

Frecventeaz[ cenaclul lui E

Lovinescu =i debuteaz[ ]n Universul literar (nr

Valerian (unde

Ion Creang[ (Via\a =i opera)

Sinteza (unde ]ncepe polemica cu E

Lovinescu,

G`ndirea (unde public[ neregulat p`n[ ]n 1929)

Politica (accidental,

preia cronica literar[ a Vie\ii literare,

]ncepe polemica cu revista Kalende,

Pompiliu Constantinescu,

Tudor +oimaru =i +erban Cioculescu

}=i ia ]n primire postul de la Liceul „Diaconovici Loga“ din Timi=oara,

fiica lui Simion =i a Elisabetei Trifu din Bucure=ti

Vor locui p`n[ c[tre sf`r=itul anului la Timi=oara

Atunci ob\ine aprobare ministerial[ pentru deta=are la +coala superioar[ de comer\ nr

Colaboreaz[ cu studiul Valachia =i Moldavia ]n vechile periple italiene la volumul colectiv Omagiu lui Ramiro Ortiz

Redacteaz[ revista Roma (unde public[ mai intens p`n[ ]n 1932),

unde folose=te prima oar[ pseudonimul Capricorn,

]ncepe s[ publice ]n Vremea un studiu despre E

Lovinescu (ultimul episod ]n febr

colaboreaz[ ]nt`mpl[tor la Vestul

Apare Altre notizie sui missionari catolici nei paesi romeni ]n acela=i Diplomatarium italicum,

publicat apoi ]n volum de Academia Rom`n[ ]mpreun[ cu Libreria di scienze e lettere din Roma

Colaboreaz[ la Adev[rul literar =i artistic,

Termin[ de scris Via\a lui Mihai Eminescu =i ]ncepe s-o publice ]n foileton ]n ziarul Mi=carea

Mihai Ralea o cite=te ]n manuscris =i o recomand[ c[lduros lui Al

Rosetti,

directorul editurii „Cultura na\ional[“

Public[ =i cu pseudonimele Sportiv,

Ovidius (]n 1932)

Aristarc (]n 1933—1938)

Public[ manu-

C[linescu

scrise eminesciene ]n Adev[rul literar =i artistic ca =i ]n Via\a rom`neasc[,

Rom`nia literar[ (colaborare solicitat[ de Camil Baltazar)

Tot ]n Rom`nia literar[ public[ un prim capitol al romanului intitulat ini\ial Ursitoarele (viitoarea Cartea nun\ii)

Apare Via\a lui Mihai Eminescu

Este propus de G

Ibr[ileanu =i numit codirector al Vie\ii rom`ne=ti,

Este ales,

Rosetti,

membru ]n juriul pentru decernarea premiului „Tekirghiol-Eforie’’,

premiu ce va fi ob\inut de Mircea Eliade pentru romanul Maitrey

Cartea nun\ii

}ncepe polemica cu Camil Baltazar

Inaugureaz[,

]n Adev[rul literar =i artistic,

„Cronica mizantropului“,

pe care o semneaz[ la ]nceput Al

pseudonim folosit frecvent p`n[ ]n 1947 =i,

Ini\iaz[ apari\ia bilunar[ a Vie\ii rom`ne=ti

ca =i ]n Adev[rul literar =i artistic,

public[ fragmente din Opera lui Mihai Eminescu

Apare edi\ia a doua a Vie\ii lui Mihai Eminescu

Colaboreaz[ la num[rul festiv al ziarului Diminea\a

}n vara acestui an ]ncepe polemicile cu Mihail Sebastian,

Pompiliu Constantinescu =i I

Valerian

Este ales din nou membru ]n juriul premiului „Tekirghiol-Eforie“

Se ]mboln[ve=te de astenie nervoas[ =i p[r[se=te redac\ia Vie\ii rom`ne=ti

Prime=te premiul „Hamangiu“ al Academiei Rom`ne pentru Via\a lui Mihai Eminescu =i volumele I-III ale Operei lui Mihai Eminescu

}ncepe colaborarea la Revista Funda\iilor Regale,

unde va publica intermitent p`n[ ]n 1940,

Re]ncepe colaborarea la Via\a rom`neasc[

Apar ]n Adev[rul literar =i artistic primele fragmente din Istoria literaturii rom`ne

cu titlul Din istoria literaturii rom`ne=ti

Face o excursie ]n Fran\a =i Italia

Se ]nscrie la doctorat la Universitatea din Ia=i

Comisia,

Marinescu,

Mihai Ralea,

Iorgu Iordan =i Octav Botez,

Tafrali,

confer[ titlul de doctor ]n litere lui George C[linescu pentru teza Analiza unui manuscris eminescian („Avatarii faraonului Tlà“),

Ion Creang[ (Via\a =i opera)

complementar[ fiind volumele IV =i V din Opera lui Mihai Eminescu

de estetic[ =i critic[ literar[ a universit[\ii ie=ene

Comisia este alc[tuit[ din Mihai Ralea,

Iorgu Iordan =i Octav Botez,

Marinescu =i I

Balmu=,

}nfiin\eaz[ asocia\ia literar[ „Noua Junime“,

care-=i deschide =edin\ele ]n redac\ia ziarului Ia=ul,

]n prezen\a lui Andrei O\etea,

Iorgu Iordan,

George Iva=cu =

Va colabora la Ia=ul

Apare Via\a lui Ion Creang[

E considerat demisionat de la +coala superioar[ de comer\ din Bucure=ti

Se stabile=te la Ia=i,

unde va sta cu intermiten\e p`n[ ]n 1944

Apare edi\ia a III-a a Vie\ii lui Mihai Eminescu =i edi\ia Poezii de Mihai Eminescu,

C[linescu

C[l[tore=te ]n Fran\a =i Italia

Re]ncepe cursul la universitatea ie=ean[ cu prelegerea Despre biografiile roman\ate

s[pt[m`nal de critic[ =i informa\ie literar[,

C[linescu

Folose=te aici =i pseudonimele Aristarc,

Nostradamus,

Vera Com=a,

Revista apare p`n[ la sf`r=itul anului,

func\ion`nd =i cu drept de editur[

Astfel apar studiile Liviu Rebreanu =i Tudor Arghezi,

C[linescu

Peste var[ se mut[ la Bucure=ti,

l[s`nd secretariatul publica\iei lui George Iva=cu

Public[ Principii de estetic[

Sporadic,

colaboreaz[ la }nsemn[ri ie=ene,

unde va mai publica =i ]n 1940

din care public[ fragmente ]n Revista Funda\iilor Regale

C[linescu ob\ine de la Comandamentul cercului de recrutare din Ia=i ordinul de „Rechizi\ionat pe loc pentru lucru“ la facultate,

iar din partea Ministerului Educa\iei Na\ionale,

cu ]ncepere din decembrie =i p`n[ ]n aprilie anul urm[tor,

pentru urm[rirea tip[ririi Istoriei literaturii

C[linescu

st`rnind un puternic ecou ]n critica literar[ a vremii

Se public[ peste o sut[ de recenzii,

Acestea apar pe tot parcursul anului 1941,

Printre cele mai notabile interven\ii men\ion[m urm[toarele: a lui Eugen Lovinescu ]n Curentul literar (sept

+erban Cioculescu ]n Revista rom`n[ (oct

Perpessicius ]n Universul literar (mai 1945) =i a lui Pompiliu Constantinescu la radio (iunie 1945)

Mit mongol,

„pentru marele s[u caracter“

Semneaz[ p`n[ ]n 1944,

Colaboreaz[ la Ecoul

scoate ziarul Tribuna poporului

Se alc[tuie=te o „Comisie de chemare“ pentru catedra vacant[ de Istoria literaturii rom`ne moderne a universit[\ii ie=ene,

comisie alc[tuit[ din Dan Simonescu,

Iorgu Iordan,

Petru Caraman,

Caracostea (scrie raportul de chemare),

Popovici

C[linescu este votat ]n unanimitate =i numit,

profesor titular la respectiva catedr[

Tribuna poporului ]=i ]nceteaz[ apari\ia

Scoate s[pt[m`nalul literar,

Re]ncepe colaborarea la Revista Funda\iilor Regale =i o continu[ p`n[ ]n 1947

Apare Istoria literaturii rom`ne

Compendiu

cu prelegerea Sensul clasicismului

Apare volumul Impresii asupra literaturii spaniole =i edi\ia a doua a Istoriei literaturii rom`ne

Compendiu

}ncepe colaborarea la Contemporanul,

Va folosi =i pseudonimul Aristarc

Ianuarie Uniunea Patrio\ilor se transform[ cu prilejul Congresului care are loc acum ]n Partidul Na\ional Popular

C[linescu este ales mem-

Ion Creang[ (Via\a =i opera)

Apare ziarul Na\iunea al Partidului Na\ional Popular,

C[linescu

Aici ]ncepe publicarea impresiilor de c[l[torie ]n urma vizitei ]n U

pe ruta Kiev-Moscova-Leningrad

Termin[ noua redactare a Operei lui Mihai Eminescu =i Editura Funda\iilor Regale ]ncepe culegerea ei

Apare primul num[r din noua serie a Jurnalului literar

Re]ncepe s[ scrie cronic[ literar[ la Na\iunea,

care-=i va ]nceta apari\ia ]n 1949

Folose=te pseudonimele Aristarc (1946—1948)

Belfegor,

Aretino,

Seltabadil,

Machiavel (toate ]n 1947)

Scoate manualele de limba rom`n[ pentru clasele I—III de gimnaziu =i pentru clasa a IV-a de liceu

Deschide cursul de la Facultatea de litere =i filozofie cu prelegerea Istoria ca =tiin\[ inefabil[ =i sintez[ epic[

Moare Maria C[linescu

Este ales membru activ al Sec\iei literare a Academiei Rom`ne ]n locul lui Sextil Pu=cariu

Apare ultimul num[r din Jurnalul literar

Renun\[ la cronica din Na\iunea

Moare Maria Vi=an

Este deta=at la Institutul de istorie literar[ =i folclor

Apare volumul Kiev-MoscovaLeningrad

Este numit membru ]n Comitetul na\ional jubiliar pentru s[rb[torirea centenarului lui Mihai Eminescu,

comitet condus de Mihail Sadoveanu

Public[ ]n Contemporanul nuvela Necunoscut

Public[ ]n revista Studii articolul Al

Odobescu =i Rusia

Este ales membru ]n Comitetul pentru s[rb[torirea centenarului Gogol

I se acord[ medalia „A cincea aniversare a proclam[rii R

“ 1953 Apare romanul Bietul Ioanide

Apare manualul de Istoria literaturii rom`ne pentru clasa a VIII-a redactat de Ion Vitner =i Ov

Crohm[lniceanu,

colectiv condus de George C[linescu

C[l[tore=te ]n R

C[linescu

Chinez[

Mai Apare nr

l'al revistei Studii =i cercet[ri de istorie literar[ =i folclor,

buletinul anual al Institutului

}ngrije=te =i prefa\eaz[ edi\ia Opere de Ion Creang[

Apar litografiate,

monografiile Scriitori minori =i Nicolae Filimon

Este numit directorul revistei La Roumanie Nouvelle,

Apare litografiat[ la Institut monografia Gr

Alexandrescu

Apare ]n Contemporanul,

„Cronica optimistului“

Trei nuvele,

Enigma Otiliei,

Public[ ]n Studii =i cercet[ri de istorie literar[ =i folclor monografiile Nicolae Filimon =i Gr

Alexandrescu

Colaboreaz[ la revista Steaua

Este ales membru ]n Comitetul Uniunii Scriitorilor

]mpreun[ cu membri ai Institutului,

o c[l[torie de studii prin \ar[,

Slavici,

Revizuie=te documenta\ia Vie\ii lui Mihai Eminescu

}ntreprinde c[l[torii de studii prin vechi ora=e rom`ne=ti

Organizeaz[ acas[ spectacole cu scenetele Directorul nebun =i Irod

Particip[ membri ai Institutului =i invita\i

Spectacolele acas[ cu Brezaia,

Napoleon =i Fouché,

Napoleon =i Sf

Ileana Flutureanca

Public[ ]n Contemporanul un studiu despre Nicolae Labi=

ca =i versiunea ]n limba francez[ a c[r\ii

Apare ]n volum monografia Nicolae Filimon

Se constituie colegiul redac\ional pentru elaborarea tratatului de Istoria literaturii rom`ne,

Este s[rb[torit ]n =edin\[ solemn[ de c[tre Academia Rom`n[ =i Uniunea Scriitorilor cu prilejul ]mplinirii v`rstei de 60 de ani

I se acord[ Ordinul Steaua Republicii clasa a II-a

Public[ ]n Gazeta Literar[ un ciclu de poezii erotice

Ion Creang[ (Via\a =i opera)

la Praga pe itinerarul lui Nicolae Filimon

Organizeaz[ spectacol acas[ cu piesa Tragedia regelui Otakar =i a prin\ului Dalibor

Este numit profesor onorific la catedra de Istoria literaturii rom`ne a Facult[\ii de filologie a Universit[\ii din Bucure=ti,

unde are dreptul s[ „\in[ cursuri facultative de specialitate“

] C[l[tore=te ]n Cehoslovacia pe aceea=i rut[

Organizeaz[ spectacole acas[ cu piesele Phedra,

Secretarii domnului de Voltaire

Soarele =i Luna

scoas[ la Berlin de Editura „Der Morgen“

C[l[tore=te ]n Fran\a,

la invita\ia lui Jean Louis Vigier,

pre=edintele grupului de prietenie francorom`n[ din Senatul francez

C[l[tore=te la Moscova

Este ales deputat al Marii Adun[ri Na\ionale ]n Circumscrip\ia electoral[ nr

Alexandrescu

Apare la Praga =i Vilnius Enigma Otiliei,

Este reales ]n Comitetul de conducere al Uniunii Scriitorilor

Ini\iaz[ ]nfiin\area unui Muzeu de istorie literar[ =i folclor al literaturii rom`ne,

=i doneaz[ piesele care alc[tuiesc fondul de baz[

|ine un curs despre Eminescu la Facultatea de filologie a Universit[\ii din Bucure=ti

Merge la Floren\a la Adunarea general[ a Comunit[\ii europene a scriitorilor

[…] 1963 Apare volumul de versuri Lauda lucrurilor

Apare Scrinul negru edi\ia a doua

Public[,

Tragedia regelui Otakar =i a prin\ului Dalibor

Public[ fragmente din piesa Ludovic al XIX-lea,

f[r[ a-=i dest[inui paternitatea

Merge la Modena pentru festivit[\ile dedicate celui de-al cincilea centenar al na=terii lui Pico della Mirandola

Apare tratatul de Istoria literaturii rom`ne vol

|ine la Sala Mic[ a Palatului comunicarea Eminescu — poet na\ional ]n cadrul Sesiunii =tiin\ifice a Academiei =i Uniunii Scriitorilor,

organizat[ cu prilejul ]mplinirii a 75 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu

Prezint[ comu-

C[linescu

nicarea Umanismul lui Creang[ la Sesiunea jubiliar[ a Facult[\ii de limba =i literatura rom`n[

|ine la Facultate cursul special despre Ion Creang[

Este numit „=ef de catedr[ onorific“ =i „conduc[tor =tiin\ific al cadrelor care doresc s[ ob\in[ titlul de candidat ]n =tiin\e,

Prime=te Premiul de Stat pentru „activitatea literar[ =i publicistic[“ din ultimii ani

Este internat la Sanatoriul Otopeni cu diagnosticul „ciroz[ hepatic[“

Apare versiunea maghiar[ a Enigmei Otiliei

Este propus candidat la func\ia de deputat ]n Marea Adunare Na\ional[ din partea Circumscrip\iei electorale R[cari

Este ales din nou ]n Comitetul de conducere al Uniunii Scriitorilor

Public[ ]n Contemporanul versuri

Apare primul volum din edi\ia de Opere de G

C[linescu

C[linescu

}ncepe destinul postum al operei sale

Apar urm[toarele volume din scrierile lui G

C[linescu: Vasile Alecsandri,

Impresii asupra literaturii spaniole,

Estetica basmului,

Eminescu,

Bietul Ioanide,

Enigma Otiliei,

care se public[ tot ]n acest an =i la Atena,

Teatru,

Iubita lui B[lcescu

Institutul pe care l-a condus se va numi „G

C[linescu“

Studii =i cercet[ri de istorie literar[,

Studii =i comunic[ri,

Poezii,

Ion Creang[ (Via\a =i opera),

Ion Eliade R[dulescu =i =coala sa,

edi\ia a doua a Enigmei Otiliei,

Ulysse,

Enigma Otiliei,

care se =i traduce la Buenos Aires

Apoi versiunea german[ a Vie\ii lui Mihai Eminescu =i,

Istoria literaturii rom`ne

Compendiu,

Principii de estetic[ (antologie),

Scrieri despre art[,

Scrinul negru

Apar ]n magiar[ Bietul Ioanide =i un volum de critic[ literar[,

Apare ]n maghiar[ Scrinul negru

Ion Creang[ (Via\a =i opera)

Ion B[lu public[ G

C[linescu

Eseu despre etapele crea\iei

Texte social-politice 1944—1945,

Enigma Otiliei,

Bietul Ioanide =i,

Via\a lui Mihai Eminescu,

Literatura nou[

Cartea nun\ii,

iar ]n francez[ =i englez[ Studii de poetic[

Universul poeziei,

G`lceava ]n\eleptului cu lumea

Pseudojurnal de moralist,

Ion Creang[ (Via\a =i opera)

Bietul Ioanide,

versiunea polonez[ la Var=ovia a Bietului Ioanide

Enigma Otiliei,

Scrinul negru,

versiunea maghiar[ a Laudei lucrurilor

Ion Creang[ (Via\a =i opera),

Bietul Ioanide,

Opere alese,

Enigma Otiliei,

Ion Creang[ =i Cartea nun\ii,

Ion B[lu public[ George C[linescu (1899— 1965) Biobibliografie

Enigma Otiliei,

Mit mongol

Apare ]n bulgar[ Scrinul negru

Via\a lui Mihai Eminescu =i Coresponden\a lui George C[linescu cu Al

Rosetti

Ion Creang[ (Via\a =i opera),

Cartea nun\ii

Scrisori =i documente,

Enigma Otiliei

Dumitru Micu public[ studiul G

C[linescu

iar Ion Nu\[ ]ngrije=te edi\ia Amintiri despre G

C[linescu

C[linescu =i Mircea Martin — G

C[linescu =i „complexele“ literaturii rom`ne

C[linescu

Editura Minerva

Este o edi\ie rev[zut[ =i ad[ugita

Autorul a ]nceput revizia Istoriei

Edi\ia a doua cuprinde cam o sut[ de pagini ]n plus (de formatul primei edi\ii)

De=i viziunea de ansamblu,

structura lucr[rii =i judec[\ile de valoare nu sunt substan\ial modificate,

totu=i exactitatea informa\iei este net superioar[ primei edi\ii

Exemplific[m: documenta\ie ]mbun[t[\it[ la Gr

Alexandrescu,

Odobescu,

Mihai Eminescu,

Caragiale,

Vlahu\[,

Delavrancea =

=tiri biobibliografice noi despre C

Aricescu,

Baronzi,

Kog[lniceanu,

Alecsandri,

Or[=anu =

Au fost luate ]n considera\ie,

modific[rile operate de C[linescu ]n paginile primei edi\ii,

publicate cu ]ncepere din 1946 ]n diverse periodice (Na\iunea,

Studii =i cercet[ri de istorie literar[ =i folclor,

Revista Funda\iilor Regale) cu men\iunea „complet[ri la Istoria literaturii rom`ne“

Unele capitole ale prezentei edi\ii sunt rescrise ]n ]ntregime ]n vederea reedit[rii lucr[rii (ex

Kog[lniceanu,

Negruzzi,

Bolintineanu,

Caragiale =

ECATERINA |AR{LUNG{

STR{MO+I,

P{RIN|I,

FRA|I +I SURORI CUPRINS

Siretul ]mparte Moldova la epoca ]n care se na=te Ion Creang[ ]n dou[ \inuturi fundamental deosebite

Pe st`nga lui,

]n chipul valurilor rotunde ale unei smoale

Priveli=tea e de o m[re\ie barbar[,

Satele,

cu toate c[ surele coame ale dealurilor sunt ]n genere f[r[ p[duri

Pusta iluzioneaz[,

spin[rile par cupolele unei biserici subterane cu mii de turle r[mase la suprafa\[,

=i c`nd ora=ul r[sare ]ntre v[i,

=i nu e ]n realitate dec`t un t`rg tic[los

Omul c[lare de pe deal are propor\ii de statuie,

Chiar de la albia Siretului,

cu lunc[ lat[ ]nverzit[ de s[lcii =i plopi,

Pe l`ng[ Prut,

Jijia ]=i r[sfir[ afluen\ii ]nc[rca\i de l[cule\e ca pe ni=te r[d[cini cu tubercule

Solul argilos ]mpiedic[ scurgerea apelor,

Apa e s[lcie,

inunda\ia infernal[ =i omul ]noat[ sau ]n colb sau ]n noroi

Dinspre r[s[rit vin iarna viscole grele,

P[m`ntul face gr`u bun =i prie=te vi\ei,

]nc`t \[ranul duce via\a obi=nuit[ a locuitorilor de sol agricol,

tr[ind iarna ]ntr-un fel de somnolen\[

Fa\[ de rom`nul dinspre crestele mun\ilor,

care ]nf[\i=eaz[ tipul arhaic al dacului,

acesta de aici continu[ probabil pe scit

Dar ]n vreme ce autohtonul de la munte tr[ie=te,

]n lupt[ doar cu natura sau cu n[v[litorul de la =es,

unde ]n ere tulburi nu s-a putut lucra p[m`ntul,

Chiar dacii se amintesc sub numele carpilor =i costobocilor

Au venit apoi cumani =i pecenegi =i noul scit,

Tradi\iei ]i place s[ descopere unit[\i etnice la temeiul ora=elor

C[linescu

B`rladul ar fi fost ]n evul de mijloc un stat

Ca tip,

p[str`ndu-=i individualitatea sa daco-roman[,

]ncepe s[ aduc[ aminte c[ nu suntem departe de marile stepe din preajma Pontului Euxin

C`t despre ora=,

=i pl[m[deala secular[ n-a stins cu totul culorile din care s-a f[cut

Cet[\eanul e tolerant fa\[ de str[in

Nu numai fizionomia oamenilor e deosebit[ (femeile sunt sau slabe,

cu fa\a anguloas[ =i gura t[iat[ larg,

adesea cu maxilarul de jos proeminent),

Locuitorul dintre Siret =i Prut are un accent dialectal exagerat =i e de o indolen\[ nervoas[,

Nu se m[n`nc[ semin\e ca peste Nistru,

inconcludent =i nu se ]ng[duie nim[nui s[ stea deoparte f[r[ atitudine

Cei mai mari boieri st[p`nitori de mo=ii au fost ]n partea aceasta,

curtea cu clasa privilegiat[ — tot aici

De unde un aristocratism st[ruitor,

purt[ri bl`nde =i pline de fine\e la foarte mul\i =i,

afectarea dispre\ului de gol[nime la cei ajun=i

De la malul cel[lalt al Siretului se ridic[ deodat[ mun\ii

De sus,

p`n[ jos o spinare lung[ de creste las[ coaste de o parte =i de cealalt[,

]n Transilvania =i ]n Moldova,

desp[r\ite de v[ile ]nguste ale r`urilor

Moldova,

Bistri\a =i Trotu=ul,

curg`nd piezi= ]nspre Siret printre pere\ii ]nal\i ai mun\ilor,

sunt drumurile mari ale masivului format din v`rfuri din\ate,

trec`nd uneori de dou[ mii de metri,

de=i mai pu\in ]nalt fa\[ de altele,

fumeg`nd de nori ca un vulcan,

v[zut pe timp senin chiar din c`mpie

}n mijlocul ]nsu=i al =irei muntele e calcaros,

simul`nd cet[\i fantastice de piatr[,

=i r`ul trece printre pere\i de st`nc[ apropia\i ]n chipul unor coridoare colosale

Jnepii =i ienuperii se ca\[r[ p`n[ sus =i se prind =i de cr[p[turile pov`rni=urilor

P[duri negre de brazi,

uneori =i de stejar acoper[ ca ni=te armii dese totul,

Brazii sunt a=a de drep\i =i crestele a=a de multe,

]nc`t cea\a se t`r[=te printre periile p[durilor ca aburii

Apele curg peste bolovani,

t[indu-=i albii ]nguste la trec[tori,

cauzatoare de clocote =i spume,

=i se rostogolesc prea repede acolo unde valea se l[rge=te,

Ion Creang[ (Via\a =i opera)

rotocoale neregularitatea fundurilor

Neput`ndu-se t[ia drumuri largi pe poalele mun\ilor,

se d[ drumul copacilor reteza\i pe ap[,

=i omul ]nsu=i coboar[ cu ajutorul plutei pe Bistri\a

Acolo unde p[durea se mai potole=te pu\in,

pe care turmele se mi=c[ asemeni unor furnici albe

Satele nu apar dec`t pe marginea apelor =i mai ]n jos,

unde valea se l[rge=te deodat[ ]ntre ridic[turi mai dulci

}ntreaga vale este ]ns[ o albie pietroas[,

care la o n[val[ a apelor se preface ]n fluviu,

pe care ]n vreme obi=nuit[ r`ul =erpuie=te

Satul e doar o ceat[ de case care se urc[ pe unde pot pe pere\ii v[ii,

c[ut`nd s[ fure c`te o bucat[ de pov`rni= mai dulce drept ograd[

Casa trebuie s[ fie u=oar[ =i propriuzis ]nfipt[,

ca s[ n-o arunce ]n ap[ un bolovan de sus

Oamenii de aici,

din am`ndou[ laturile mun\ilor,

Sunt t[ietori de lemne din p[duri pe care le str`ng ]n plute =i le dau drumul de-a rostogolul pe Bistri\a,

Toporul lung,

intr`nd iute =i ad`nc ]n lemn,

Tot omul =tie s[ c[l[reasc[,

]mbr[cat[ ]ntr-un ve=m`nt f[cut din ie =i fot[ ]n dou[ culori — negru =i ro=u — ]ncalec[

Al\ii stau cu turmele la p[=une,

pe care apoi iarna le coboar[ la vale,

La Ia=i se afl[ un drum al s[rii (S[r[rie) =i unul al p[storilor (P[curari,

cu dou[ veacuri ]n urm[: Pu\ul lui P[curar)

Se fac br`nzeturi =i se lucreaz[ l`na

Casele sunt mici,

apoi lipite cu hum[ =i v[ruite =i cu o prisp[ joas[ ]n fa\[

Acoperi=ul \uguiat e din stuf,

}n partea ardeleneasc[ prispa formeaz[ o loj[ minuscul[ sprijinit[ pe c`\iva st`lpi sculpta\i ]ntr-o geometrie simpl[

}n[untru sunt ]nc[peri pu\ine,

=i cuptorul interior ocup[ o bun[ parte

Tavanul e din grinzi

Mobilele au forme rudimentare,

preistorice =i sunt din lemn masiv cu oarecare crest[turi

O mas[,

Lucrurile se at`rn[ de grinzi sau se gr[m[desc ]ntr-o c[mar[

Omul mai doarme =i pe cuptor,

Casa aceasta mic[,

deosebit[ de cea de la deal =i c`mp prin cur[\enie =i un v[dit stil arhaic,

C[linescu

bine pe om ]n timpul lungii ierni

Ea e ]nrudit[ cu coliba borealilor

Omul intr[ aplec`ndu-se =i se trage s[ hiberneze l`ng[ foc sau chiar deasupra lui,

se-ndeas[ ]n aceea=i ]nc[pere unul ]ntr-altul to\i ai familiei

Necultiv`nd p[m`ntul =i fiind silit s[-=i cumpere bucatele,

Femeia toarce l`n[ =i \ese,

Oamenii se duc cu toporul la p[dure,

se duc s[-=i v`nd[ produsele la t`rguri

Femeia nici ea nu st[ locului =i munce=te aproape c`t un b[rbat

tr[ie=te ca o adev[rat[ v[duv[

Casa este curat depozit: de l`nuri,

de ceea ce urmeaz[ a se vinde =i de ceea ce e de trebuin\[ omului,

Familia nu se adun[ laolalt[ dec`t rar

Ciobanul st[ la colib[,

La munte,

care repede toporul ]ntr-un copac,

Deci omul de munte este t[cut

Via\a lui este r`nduit[ dup[ o economie milenar[ =i,

De unde un spirit refractar,

un dispre\ de omul de c`mp =i rezisten\a la orice element alogen

Munteanul se ]nsoar[ ]n cuprinsul stirpei sale =i-=i cunoa=te rubedeniile p`n[ la a noua spi\[

}=i p[streaz[ portul =i limba =i-=i aprinde ]n codru focul cu amnarul,

Ca orice om care munce=te liber =i face nego\,

e plin de m`ndrie =i ceremonie

Oamenii de munte sunt foarte mul\i urma=i de r[ze=i,

adic[ un fel de boieri de \ar[,

iar boierii adev[ra\i nu le-au dat porunci niciodat[,

fiind propriu-zis ni=te \[rani mai cu vaz[

|[ranului de aici ]i place aerul r[coros,

]i place ninsoarea =i biciuirea aerului,

drumul pietruit =i floarea de p[=une,

i\arii de noaten =i prive=te cu sil[ b[ltoaca de la c`mp,

C[ru\a ]l hurduc[,

T[cerea munteanului nu e posac[

Ion Creang[ (Via\a =i opera)

rea nu se face ]ns[ cu volubilitate =i improviza\ie,

Pentru fiecare raport exist[ formule str[vechi,

|[ranii de la munte se pi=c[ ]n chipul cel mai obiectiv cu putin\[,

F[r[ ]ndoial[ c[ mul\i oameni de la munte s-au tras spre Prut,

Peste Siret sunt mai mult sau mai pu\in aceia=i moldoveni ca =i ]ntre Trotu= =i Bistri\a

Totu=i,

F[lticeni =i Piatra-Neam\,

cu ramific[ri ]n sus =i la cobor`= pe partea transilvan[ a mun\ilor

Gradul de autenticitate se poate determina,

prin structura spiritului: o st[ruin\[ ]n automatism,

g`ndirea obiectiv[ =i expresia proverbial[,

mica rezisten\[ la infiltra\ie,

asta e Moldova dinspre deal =i =es

Povestitorii sunt aproape to\i de la munte

Str[mo=ii dinspre mam[ ai lui Ion Creang[ s-au tras pe partea moldoveneasc[ a mun\ilor de prin Maramure= pe la sf`r=itul veacului al XVIII-lea,

Era dup[ r[scoalele mo\ilor,

=i ei ziceau c[ fug din pricina papist[=iei

Este cu putin\[ ca propaganda pentru l[rgirea unirii cu catolicii s[ fi luat,

un av`nt sup[r[tor pentru rom`nii de sub mun\i,

de obicei foarte p[str[tori de datini

Din Ardeal s-au str[mutat familii ]ntregi de mocani,

un Creang[ cu to\i ai s[i =i al\ii ne=tiu\i

Au plecat cu bucate,

=i Ciubuc era at`t de avut ]nc`t oile =i vitele lui au umplut — prec`t ]=i aduceau aminte cei mai tineri dintre b[jen[ri\i — mun\ii H[l[uca,

Piatra lui Iepure,

B`rnariul,

Cotn[relul,

Boampele

P[stori,

ei au r[mas ]n apropierea grani\ei,

risipindu-se de-a lungul Bistri\ei sau cel mult pe valea Neam\ului

Locurile =i obiceiurile nu erau aici dec`t prea pu\in deosebite de cele de dincolo,

toat[ coama mun\ilor cu coastele sale alc[tuind o singur[ \ar[ etnic[

Familia dinspre mam[ a lui Creang[ se poate socoti dar

C[linescu

Capul familiei b[jen[rite se chema Ion Creang[,

=i fiindc[ trecea cu patru copii — David,

Vasile =i Petrea — putem presupune c[ era ]n v`rst[ cam de 30 de ani

La 1831,

c`nd catagrafia ]l ar[ta ca nevolnic,

s[ tot fi avut peste 70 de ani

Cu Ion ar fi venit =i doi fra\i,

+tefan r[posa ]n 1855 ]n v`rst[ de 84 de ani

N[scut deci pe la 1771,

el era fl[c[uandru c`nd descindea din Ardeal,

pu\in mai r[s[rit dec`t nepo\ii s[i de frate

povestitorul ar fi putut foarte bine cunoa=te nu numai pe tat[l mamei,

Dar de str[mo= el nu aminte=te nimic,

fie c[ =i dup[ catagrafie (199) genealogia e ]ncurcat[

Familia era ]ntr-adev[r crengoas[

O ramur[ se l[sa pe l`ng[ Bra=ov (38),

iar ]n scriptele privind jude\ul Neam\ g[sim mul\i Creang[,

f[r[ leg[tur[ v[dit[ cu trunchiul

Totu=i,

c[ din b[tr`nii desc[leca\i de peste mun\i tr[iau ]nc[ pe c`nd povestitorul era copil,

st[ dovad[ pomenirea de c[tre David Creang[,

era o figur[ cunoscut[ ]n mintea tuturor

Ion Creang[ cu fra\ii =i copiii lui s-a a=ezat ]n Pipirig,

Comuna era alc[tuit[ din c[tunele Pipirig,

Plotonul,

Boboe=ti,

Agapieni,

Cujbeni,

Pi\il[geni =i T[r[\eni

Ion e ]nscris ]n catagrafia din 1820 a jude\ului ca frunta=,

Gheorghe,

A doua genera\ie este ]nf[\i=at[ prin David Creang[ =i fra\ii s[i (Nic[,

Vasile,

pe care povestitorul ]l nume=te odat[ Alexandru,

veni\i =i ei odat[ cu p[rintele lor din Ardeal

Dintre fra\i,

David e cel mai cu vaz[

de pe la 1828 ]nainte este vornic,

Nic[ =i Vasile au neveste =i copii,

c[s[tori\i la r`ndul lor =i cu alt[ genera\ie de copii,

C`t despre David,

f[cu\i pe toat[ ]ntinderea lungii lui vie\i

Smaranda e mama povestitorului

Ion Creang[ (Via\a =i opera)

David fuge de r[ul turcilor,

care veneau s[ jefuiasc[ Pipirigul,

cu Smaranda =i cu un frate al acesteia,

Avea atunci,

=i ceilal\i sunt veni\i mai ]n urm[

Pe Vasile =i pe Gheorghe ]i d[duse ]nainte de 1848 la =coala lui Bal= din Bro=teni,

Deci ace=ti copii erau n[scu\i ]nainte de acest an,

fiindc[ altfel s-ar fi ]nt`lnit ]n =coal[ cu Dumitru,

coleg de clas[ cu povestitorul =i totu=i unchi al lui

Vasile,

Dac[ ar fi avut atunci vreo 20 de ani,

Nu prea deosebit la v`rst[ de el trebuie s[ fi fost Gheorghe,

c[s[torit ]nt`i cu o Smarand[,

Va fi preot la paraclisul spitalului din Neam\ =i bun prieten al povestitorului,

Nastasia,

era ea ]ns[=i o ardeleanc[ a acelui Ciubuc,

cobor`t de peste mun\i odat[ cu Dediu =i cu Creang[

Ciubuc nu era ]ns[ nici tat[l Nastasiei =i nici bunicul Smarandei,

Sm[rand[“,

=i mai limpede „unchiul unchiului mamei mele“,

neput`nd fi el a=a de b[tr`n ]nc`t s[ fie mo= de mo=,

adic[ fratele tat[lui ori mamei Nastasiei

Dealtfel,

Ciubuc n-a avut nici femeie,

=i-a dat toat[ averea M`n[stirii Neam\ului =i s-a c[lug[rit

Clopotul bisericii din Pipirig,

„unde se pr[znuie=te hramul sf`ntului mare ierarh Nicolaie“,

spre pomenirea r[posa\ilor Aron monahu =i Mia monahia (144)

Ca Ciubuc s[ fac[ clopot ]ntru amintirea unor deceda\i,

e necesar s[ ne ]nchipuim c[ aceia ]i erau rude

David Creang[ povestea c[ Ciubuc se c[lug[rise „mai cu to\i haid[ii lui“

Tot Ciubuc ar fi f[cut,

dup[ Ion Creang[ povestitorul,

un clopot mare la M`n[stirea Neam\ului,

de unde =i porecla de Clopotarul

Evlavia ]i venea mocanului c[lug[rit =i din ]mprejurarea c[ era cam rubedenie cu mitropolitul Iacob Stamati,

ardelean =i el =i fost c[lug[r la Neam\ de asemeni

Dar ]nainte de a p[r[si via\a mirean[,

Grigore Ciubuc

C[linescu

fusese om de omenie =i gazd[ mare

Vestea bog[\iei =i bun[t[\ii sale ajunsese p`n[ la vod[,

care ar fi tras odat[ ]n cas[ la el =i l-ar fi ]ntrebat,

cu cine \ine at`ta amar de bucate

Ciubuc ar fi r[spuns: „Cu cei slabi de minte =i tari de v`rtute,

m[ria-ta“ drept care vod[ l-ar fi b[tut pe umeri =i i-ar fi zis: „Ia,

!“ +i lui Ciubuc i-ar fi mers vestea de „omul lui vod[“,

Dealul Omului

De e ceva adev[rat ]n aceast[ anecdot[,

Cine putea fi domnul

Mihai +u\u

? Creang[ ]i d[ numele fabulos de Ciub[r-vod[

Tot ce se poate re\ine de aici este c[ mocanii se sim\eau oameni tari =i slobozi,

=i ideea de a primi ]n cas[ pe vod[ nu li se p[rea de r`s

Figura lui David Creang[ r[sare destul de limpede din Amintirile nepotului s[u Ion

Era om a=ezat,

c[ scotea din s[rite pe slaba de ]nger Nastasie

+tiuse pu\in[ carte ]nc[ din Ardeal,

dar nu era ]n stare dec`t s[ citeasc[,

C`nd era nec[jit,

deschidea Vie\ile sfin\ilor =i se m`ng`ia c[ os`ndele mucenicilor erau mai grele dec`t ale sale

}=i d[duse to\i b[ie\ii la =coal[ =i se ajuta cu ei ]n socoteli

Chiar Smaranda ]nv[\ase singur[ s[ citeasc[ pe l`ng[ fecioru-s[u Ion

De bun[ seam[ c[ David avea oi pe undeva la munte,

de pe urma c[rora f[cea negustorie

Cultivarea p[m`ntului ]n p[r\ile acelea este ceva cu totul accesoriu

El venea din c`nd ]n c`nd la t`rg,

cu caii lega\i unul de coada altuia prin c[p[stru =i ]nc[rca\i cu desagi,

dou[ la ginerele s[u +tefan din Humule=ti

Un b[iat,

Vasile,

Gheorghe urma s[ se fac[ preot,

pe Dumitru tocmai umbla s[-l dea la =coal[ ]n iarna lui 1848

Se ]mbr[ca \[r[ne=te,

cu ve=minte =i ]nc[l\[minte f[cute ]n cas[

C`nd copiilor le trebuiau opinci,

mergea cu cu\itul ]n c[mar[ =i scotea o piele de porc s[lbatic,

Pentru ]nf[=urarea fluierelor folosea obielele de suman alb,

care d[ membrelor inferioare ]nf[\i=area picioarelor de ied

F[r[ ]ndoial[ c[ purta plete ca ]n Ardeal,

fiindc[ =i copiii aveau p[rul lung,

iar mijlocul =i-l ]ncingea cu o cing[toare lat[ de piele

La biseric[ se ]nchina pe la icoane,

Ion Creang[ (Via\a =i opera)

Casa ]i era mic[,

precum sunt toate prin partea locului,

=i cuptorul era locul de cinste

C[mara era plin[ cu ce alc[tuie=te averea omului de munte,

Se g[seau chiar =i doftorii empirice,

Nastasia,

str[nepoata lui Ciubuc Clopotarul,

Nu m`nca de mil[ carne de vit[ =i bocea to\i mor\ii,

Dup[ at`ta maternitate,

se mai pr[p[dea ]nc[ pentru copiii copiilor

Singur[tatea,

lipsa oric[rui exerci\iu al sentimentelor,

]ntr-o via\[ petrecut[ numai cu torsul,

dau femeilor de \ar[ astfel de desc[rc[ri afective

Se pare c[,

zdruncinat[ dup[ at`\ia prunci,

Nastasia ]nf[\i=eaz[ =i un caz de sl[bire nervoas[

care se pierdea cu firea pl`ng`nd la orice prostie =i fa\[ de care David putea trece cu drept cuv`nt ca un om ]n\elept

Constitu\ia ei nervoas[ a trecut =i la fat[,

Smaranda,

care dezv[luie=te tulbur[ri mai grele

Ginerele lui David Creang[,

zis =i +tefan sin Petrea Ciubotariul,

pentru c[ era la r`ndu-i feciorul unui Petrea Ciubotariul

Precum se vede,

cineva din neam f[cuse odat[ ciubote

+i cum porecla o poart[ str[mo=ul ]nsu=i,

]nseamn[ c[ exercitarea me=te=ugului trebuie ]mpins[ ]n veacul cel[lalt

Dar moldovenii purtau pe atunci opinci,

]nc`t comer\ul cu ciubote nu putea s[ prospere

E de b[nuit deci c[ =i familia ginerelui era descins[ din Ardeal,

de unde au venit mai toate me=te=ugurile

De=i David nu pomene=te ]n Amintirile nepotului de aceasta,

cunosc`nd sistemul ]nchis al familiei ardelene=ti,

ca David s[ fi ales pentru fata lui un consanguin

Fiind proasp[t venit[ de peste mun\i,

familia lui David trebuie s[ fi fost privit[,

=i ca +tefan s[ ]ndr[zneasc[ s[ cear[ pe Smaranda lui David,

se cade s[ presupunem afinit[\i de origine =i de situa\ii sociale

Faptul ]nsu=i c[ David Creang[,

ajunge vornic ]n satul de alegere,

C[linescu

rev[rsarea ardeleneasc[ fusese puternic[ =i c[ satele din aceast[ regiune,

c[p[taser[ o structur[ transilvan[

Numele Dediu,

st[ruie =i azi ]n p[r\ile Neam\ului,

fiindc[ mo= Dediu se l[sase la V`n[tori,

Str[mo=ul,

Ioni\[ Ciubotariul,

L[sa doi copii,

pe care acesta putea s[-l cunoasc[,

fiindc[ b[tr`nul murea la 10 ianuarie 1846 ]n v`rst[ de 60 ani,

dup[ date ]nc[ nesigure (200),

=i un Luca sin Ioni\[ Ciubotariul,

care ]n iarna anului 1831 se afla cu oile la iernatic pe mo=ia T[ute=ti din jude\ul Ia=i,

f[cea pl`ngere c[ a fost trecut cu birul =i la Humule=ti =i la T[ute=ti

Dac[ jalba e scris[ (precum se pretinde) chiar de el,

atunci =tiin\a lui de carte dest[inuie,

Petrea,

era spre sf`r=itul vie\ii om s[rac,

Familia se ramific[ stufos,

=i povestitorul se g[se=te a avea numeroase rubedenii

Luca avusese un fiu,

Petrea ]nsu=i,

c`te=itrei cu mult[ progenitur[

Vasile era „fratele tatei cel mai mare“ =i era ]nsurat cu m[tu=a M[rioara,

de la care avusese patru copii (Ion,

Smaranda)

Creang[ ]=i aminte=te de Ion,

Ion Mogorogea,

Andrei este „fratele tatei cel mai mic“

Ciubotarii erau ]ns[ numero=i,

=i printre ei se afl[ chiar =i un diacon

Chiriac,

v[rul lui Creang[ =i fiu al M[riuc[i =i al lui Andrei,

]=i trage numele de la mo=ul s[u,

Chiriac Ciubotariul

Din chiar Amintiri afl[m c[ „m[tu=a Anghili\a lui mo= Chiriac“ era o femeie de ]n\eles

fratele mijlociu dintre feciorii Petrei,

Caracterul familiei dinspre tat[ poate fi determinat ]n linii generale

C`te=itrei fra\ii erau gospodari cinsti\i,

=i la o petrecere ]n F[lticeni la o cr`=m[ din uli\a R[d[=enilor,

dintre to\i tinerii chefuitori,

nu „furluase“ nimic din c[mara cr`=m[ri\ei

Ca s[ fie oameni cu stare ]n locurile acelea,

unde nu se prea face cultur[ a

Ion Creang[ (Via\a =i opera)

+tim c[ Humule=tii se afl[ ]n apropierea T`rgului-Neam\ (azi unit cu el),

P[m`ntul e humos =i dealurile au din aceast[ cauz[ ]nf[\i=are ruinoas[

Ceva mai sus,

peste p`r`u este V`n[torii-Neam\ului,

S[c[lu=e=ti

N[ruitura Cet[\ii Neam\ului apare din cauza dealului ros =i vizitat de vite de o fals[ sinistr[ m[re\ie

De jur ]mprejur sunt m`n[stirile: Agapia,

V[ratecul,

Neam\ul

Locuitorii se ]ndeletnicesc mai ales cu industriile legate de materiile prime ale muntelui

R[ze=i f[r[ p[m`nturi,

l`n[ =i ]ndeosebi fabricate ale l`nii,

ale c`nepii =i gogo=ilor de m[tase,

„sumane mari,

pe care le v`nd la t`rg =i la m`n[stiri,

de-a dreptul sau prin negustori care vin s[ ia „giguri de sumani,

R[ze=i e un fel de-a vorbi

Humule=ti,

Pipirig,

Plotonul,

T`rgul-Neam\ului ]nsu=i erau mo=ii ale M`n[stirii Neam\

T`rgove\ii negustori pl[teau o dare c[tre sus-numitul a=ez[m`nt,

cei care aveau velni\[ =i vindeau la t`rg rachiu =i holerc[ erau datori s[ dea at`t pentru polobocel =i poloboc

pl[teau adetiul casei =i erau ]ndatora\i s[ pr[=easc[ p[pu=oiul de pe locurile m`n[stirii,

Locuitorii nu erau lega\i p[m`ntului,

f[ceau industrie casnic[ =i nego\,

=i cu vremea uitau s[-=i pl[teasc[ darea,

Se ciorov[iau cu m`n[stirea,

prefer`nd-o totu=i eventualului hr[p[re\ posesor

Aveau case,

Orice cas[ este,

]n epoca aceasta a copil[riei lui Creang[,

un loc unde toat[ lumea — =i fete,

R[zboaiele umbl[ ]ntruna

Pivele bat mereu pe marginea apei

Chiar =i ]n T`rgul-Neam\,

cu casele pierdute prin livezi,

Sunt acolo \u\uienii,

care „se \in de coada oilor“,

m[n`nc[ sl[nin[ r`nced[ =i fac ulei ]n teascuri

C`te=itrei fra\ii ]nv`rteau probabil negustoria,

C[linescu

Mo= Vasile d[dea sumanii la piu[ ]n Condreni =i-i scotea spre a-i vinde,

precum limpede se-n\elege din Amintiri

Smaranda lui +tefan \esea sumani,

]i croia =i-i trimitea la iarmarocul din Folticeni

+tefan umbla prin t`rg „cu cotul subsuoar[“,

ceea ce ]nseamn[ c[ vindea nu numai ce \esea Smaranda,

dar cump[ra ieftin de prin partea locului ca s[ v`nd[ mai scump la iarmaroc

M[rioara lui Vasile mai sem[na =i c`nep[,

=i f[r[ ]ndoial[ c[ fiecare avea c`te-un loc,

Creang[ =i-i aminte=te pe Vasile =i pe M[rioara ca pe ni=te oameni c[rp[no=i,

c[ci oric`t[ stric[-ciune ar face un copil m`nc`nd cire=e din pom =i c[lc`nd c`nepa,

un om bun nu vine la casa fratelui cu vornicul =i paznicul s[ cear[ plata pagubei

dovedind supu=enia fa\[ de fratele cel mare

M[riuca a lui mo= Andrei ne e ar[tat[ ca femeie pricina=[,

ca una din cele „care scoate mahmurul din om“

Pentru o pup[z[ furat[ din pom sculase tot satul ]n picioare

c`=tigat[ cu munca lui ori primit[ drept zestre,

av`nd ]n vedere c[ tat[-s[u murise s[rac

}nt`i avea oi la st`na din dumbrava Agapiei,

Strungarul lui +tefan se chema Vasile Bordeianu

Avea de asemeni vaci

Iarna mergea ]n p[dure la Dumesnicu =i se ]ntorcea noaptea ]nghe\at =i plin de promoroac[

De bun[ seam[ aducea lemne din p[dure,

Aveau ]n cas[ ce le trebuiau: lemne la trunchi,

Tot acolo sau ]ntr-alt[ parte +tefan sem[na ov[z,

de unde se poate trage ]ncheierea c[ avea =i cai

P[pu=oiul ]l sem[nau humule=tenii =i pe l`ng[ case