PDF -calitatea produselor vinicole si infrastructura productiva - Calitatea_produselor
Wait Loading...


PDF :1 PDF :2 PDF :3 PDF :4 PDF :5 PDF :6 PDF :7 PDF :8 PDF :9 PDF :10


Like and share and download

Calitatea_produselor

calitatea produselor vinicole si infrastructura productiva

PDF INTRODUCERE IN CALITATE Definiţia calitaţii Ştiinţa şi Ingineria sim tuiasi ro wp content uploads Gheorghiu ICPM pdf PDF 1 PRIN CE SE EXPRIMA CALITATEA PRODUSELOR Merceologie merceologie files wordpress 2012 01 mc pdf PDF

Related PDF

INTRODUCERE IN CALITATE Definiţia calitaţii - Ştiinţa şi Ingineria

[PDF] INTRODUCERE IN CALITATE Definiţia calitaţii Ştiinţa şi Ingineria sim tuiasi ro wp content uploads Gheorghiu ICPM pdf
PDF

1PRIN CE SE EXPRIMA CALITATEA PRODUSELOR - Merceologie

[PDF] 1 PRIN CE SE EXPRIMA CALITATEA PRODUSELOR Merceologie merceologie files wordpress 2012 01 mc pdf
PDF

Comunicare privind calitatea produselor agricole

[PDF] Comunicare privind calitatea produselor agricole ec europa eu agriculture sites files citizensum ro pdf
PDF

calitatea şi managementul calităţii serviciilor învăţământul superior

[PDF] calitatea şi managementul calităţii serviciilor învăţământul superior werken ubiobio cl documentos csedsup 45 pdf
PDF

evolutia conceptului de calitate si a standardelor privind calitatea

[PDF] evolutia conceptului de calitate si a standardelor privind calitatea fim usv ro TM MACIUCA Evolutia 20conceptului 20de 20calitate 20si 20a 20standard
PDF

managementul calitatii - Academia Comerciala

[PDF] managementul calitatii Academia Comercialaacademiacomerciala ro Managementul 20calitatii MANAGEMENTUL 20CALITATII pdf
PDF

CERINŢELE DE CALITATE ALE FURNIZORULUI 0 SCOP - IGW

[PDF] CERINŢELE DE CALITATE ALE FURNIZORULUI 0 SCOP IGW igwpower IGW Cerintele de calitate pentru furnizori pdf
PDF

Managementul calitatii software - Informatica Economica - ASE

[PDF] Managementul calitatii software Informatica Economica ASErevistaie ase ro content 12 ivan pdf
PDF

Controlul calităţii - MPT

[PDF] Controlul calităţii MPTmpt upt ro resurse utile nou pdf cursuri IMC Curs IMC Pugna pdf
PDF

calitatea produselor vinicole si infrastructura productiva

CALITATEA PRODUSELOR VINICOLE ŞI INFRASTRUCTURA PRODUCTIVĂ Leonid BABII, doctor habilitât în economie Universitatea de Stat „Alecu Russo”
PDF

Calitati si defecte

MANAGEMENTUL CALITATII A5 doc - Academia Comerciala

alingavreliuc files wordpress 2010 10 c radulescu motru surer harm uch calitati bune si defecte albert baer bucuresti, strada numa pompiliu, 5 9 1910 ti v , s, dacoromanica ro chimie biologie ubm ro Cursuri on line POP FLAVIA Note din lot la cel

Call Center - BPO Terminology

CALL CENTRES / BUSINESS PROCESS OUTSOURCING (BPOs

1 866 791 8560 Top 10 call center metrics Metric Acronym Definition Application Tips about using this metric Service level SL or SVL Percentage of calls  and performance measurement, call center structure, outsourcing resources, In terms

  1. Organizing and Managing the Call Center
  2. Call Center Metrics
  3. Glossary of Outsourcing Terms
  4. Call Centre Design
  5. Call Center Agent Training
  6. Call Center Workforce Management Competency Definition Outlines
  7. Workforce Management in the Contact Center
  8. CALL CENTRES
  9. BUSINESS PROCESS OUTSOURCING
  10. BPOs

Call Center Megacall

Dialect Fastpris Business Världen

megacall telecom downloads flyer megatech pdf admin softwareadvice upload other pages focused on the North American Call Center software market We identify this set of core capabilities for the Call Center software category automatic call distribution (ACD) with skills based routing, computer telephony

Call Center Proposal

Call Center Services - Delaware

kathysiskenterprises uploads 2014 08 centersetup pdf Call Center Re Assessment Written Analysis and Final Recommendations PHASE 5 Train and Oversee The Call Center Manager (Train The Trainer) Recruitment Training For The Call Center Manager a Setting up and presenting a department tour

Call Center Server Installation Guide

Oracle Contact Center Anywhere Installation Guide - Oracle Docs

PDF Contact Center 5 1 Installation Guidescsga Contact 20Center 20Guides Contact 20Center 205 Admin 20Installation 20Guide 205 1 pdf PDF Symposium Call Center Server Installation and Maintenance Guide btbusiness custhelp euf assets ContactCenter Inst

Call Center Training Module

Call Center Agent Training Manual - VirPilCOM

PDF Call Centre Curriculum Learner copianen copian ca learning call centre call centre call centre learner pdf PDF Call Center Training Corporate Training Materials corporatetrainingmaterials Call Center Training Sample pdf

  1. call center training material ppt
  2. call center training guide
  3. call center soft skills training pdf
  4. how to train call center agents pdf
  5. free call center training material pdf
  6. call center training conversation script
  7. outbound call center training ppt
  8. call center training module philippines

call-centre-work.pdf

Standards, Policies and Guidelines - Establishing a Call

airs files public PDX PentagonTraining pptx pdf CALL CENTER STANDARD OPERATING PROCEDURES The following information describes Standard Operating Procedures developed in Phase I and incorporates additional information that may be used as a template to activate a joint family assistance center (JFAC) in the event of a

PDF Call Drop Improvement in the Cellular Network by ijareeie ijareeie upload 2016 february 25 3 CALL pdf PDF How to reduce call drop rateon VoLTE networks 3dB Consult3dbconsult resources 3dB How to

  1. call drop analysis in lte
  2. call drop rate kpi
  3. volte call drop reasons
  4. drop rate lte
  5. volte drop call analysis
  6. lte drops
  7. call drop parameter
  8. erab drop rate

Call Me Cupid

Cupid and Psyche - Auburn University

smallhouselover cal call me cupid the guy to be seen become ready Available Call Me Cupid The Guy To Be Seen With The First Crush Is The Deepest Too Close For Comfort RFT E book goes along with this new advice in addition to concept anytime anybody Using

Home back Next

Description

Calitatea produselor în evoluţia ecosistemelor antropizate pe exemplul produselor electronice Cuprins Introducere

Capitolul 1 – De la ecosistemele naturale la ecosistemele antropizate

Ecosistemul natural

Specificul speciei umane şi antropizarea naturii

Ecologia în contextul antropizării

Ecosistemul antropizat şi evoluţia sa

Capitolul 2 – Evoluţia ecosistemelor antropizate 2

Crizele dezvoltării

Demersuri în înţelegerea evoluţiei ecosistemelor antropizate

Evoluţia ecosistemelor antropizate şi dezvoltarea durabilă

Dimensiuni şi principii ale dezvoltării durabile în contextul evoluţiei ecosistemelor antropizate Capitolul 3 – Produsul contemporan

Trebuinţele şi necesităţile umane

Raportul dintre trebuinţe şi necesităţi în determinarea produsului

Valori în determinarea produsului

Produsul purtător de cultură

Funcţiile produsului

Conceptul modern referitor la produs

Capitolul 4 – Evoluţia conceptelor privind calitatea

Scurt istoric privind calitatea

Semnificaţia conceptelor de bază

Calitatea: caracter şi ipostaze

Relaţiile şi funcţiile calităţii

Către o definiţie modernă a calităţii

Evoluţia strategiei privind abordarea calităţii

Standardizarea şi calitatea produselor

Standardele sistemului de asigurare a calităţii

Capitolul 5 – Tehnici actuale de evaluare a calităţii

Cadrul conceptual al calimetriei

Evaluarea calităţii produselor prin indicatori sintetici

Evaluarea nivelului calitativ al producţiei

Evaluarea comportării în utilizare a produselor

Capitolul 6 – Sistemul traiectorial al produsului

Produsul între necesitate şi responsabilitate în dezvoltarea socială

Integrarea corectă a produsului în relaţia om-natură

Dimensiunea ecosanogenetică a calităţii

Modelul Cercetării Dezvoltării de Produs (CDP)

Traiectoria produsului în viziunea CDP

Capitolul 7 – Modelul general al calităţii în cadrul sistemului traiectorial

Metoda modelării cibernetice

Considerente metodologice privind modelul calităţii produselor II

Modelul matematic al calităţii produselor pe o secvenţă a traiectoriei

Modelul general al calităţii produselor pe întreaga traiectorie

Capitolul 8 – Metodologie de evaluare a calităţii produselor în cadrul sistemului traiectorial

Structurarea şi destructurarea produsului pe traiectorie

Definirea parametrilor pentru caracterizarea calităţii produselor pe traiectorie

Evaluarea calităţii produselor pe traiectorie

Capitolul 9 – Aplicarea metodologiei de evaluare a calităţii pe traiectorie pentru unele produse electronice

Clasificarea produselor electronice

Echipamentele audio

Echipamentele radio

Echipamente video

Echipamente birotice şi de telecomunicaţii

Echipamente informatice

Aplicarea metodologiei de evaluare a calităţii pe traiectorie pentru imprimantele color laser

Prezentarea imprimantelor cu tehnologie laser

Aplicarea metodologiei de evaluare a calităţii produselor pe traiectorie în cazul imprimantelor color laser

Analiza comparativă a calităţii imprimantelor color laser pe baza indicatorului global calculat prin metodologia de evaluare a calităţii pe traiectorie III

Aplicarea metodologiei de evaluare a calităţii pe traiectorie pentru receptoarele de televiziune color

Prezentarea receptoarelor de televiziune color

Aplicarea metodologiei de evaluare a calităţii produselor pe traiectorie în cazul receptoarelor de televiziune color

Analiza comparativă a calităţii receptoarelor de televiziune color pe baza indicatorului global calculat prin metodologia de evaluare a calităţii pe traiectorie

Concluzii

Bibliografie

The Product's Quality in the Evolution of the Anthropized Ecosystems on the Example of the Electronic Products Table of Contents Introduction

Chapter 1 – Between the natural ecosystems and the anthropized systems

The natural ecosystem

The characteristics of the human race and the anthropization of the nature

The ecology in the context of the anthropization

The anthropized ecosystem and its evolution

Chapter 2 – The evolution of the anthropized ecosystems 2

The crises of the development

Approaches to understanding the evolution of the anthropized ecosystems – new concepts concerning the development

The evolution of the anthropized ecosystems and the sustainable development

New dimensions and principles of the sustainable development in the context of the evolution of the anthropized ecosystems Chapter 3 – The contemporary product 3

The human needs and necessities

70 83 83

The connection between the human needs and necessities in the determination of the product V

Values in the determination of the product

The culture carrying product

The product’s functions

The modern concept about the product

Chapter 4 – The evolution of the concepts concerning the quality 125 4

Short history concerning the quality

The significance of the basic concepts

The quality: character and hypostasis

The relations and the functions of the quality

Towards a modern definition of the quality

The evolution of the strategy concerning the approach on the quality

The standardization and the quality providing system

The standards of the quality providing system

Chapter 5 – Contemporary techniques in evaluating the quality

The conceptual frame of the quality measurement discipline

The evaluation of the products’ quality through synthetic indicators

The evaluation of the production’s quality level

The evaluation of the behavior in the utilization of the products

Chapter 6 – The trajectorial systems of the product

The product between necessity and responsibility within the social development

The correct integration of the product within the relation man-nature

The ecosanogenetic dimension of the quality

The model of the product development research (CDP)

The trajectory of the product from the perspective of the product development research

Chapter 7 – The general model of the quality within the frame of the trajectorial system

The cybernetic modeling method

Methodological considerations concerning the products’ quality model

The mathematical model of the products’ quality in a sequence of the trajectory

The general model of the products’ quality on the entire trajectory

Chapter 8 – Evaluation methodology of the products’ quality within the frame of the trajectorial system

The structuring and the destructuring of the product on the trajectory

The definition of the parameters to characterize the products’ quality on the trajectory 8

The evaluation of the products’ quality on a trajectory

237 243

Chapter 9 – The application of the quality evaluation methodology on a trajectory for the electronic products

The classification of the electronic products

The audio equipment

The radio equipment

The video equipment

Office and telecommunication equipment

Information technology equipment

The application of the quality evaluation methodology on a trajectory for the color laser printers

The presentation of the laser printers

The application of the products’ quality evaluation methodology on a trajectory in the case of the color laser printers

The comparative analysis of the quality of the color laser printers based on the global indicator calculated through the quality evaluation methodology on a trajectory

The application of the quality evaluation methodology on a trajectory for the color TVs

The presentation of the color TVs

The application of the products’ quality evaluation methodology on a trajectory in the case on the color TVs

The comparative analysis of the color TVs quality based on the global indicator calculated through the evaluation methodology on a trajectory

Conclusions

Bibliography

Lista figurilor Figura

Clasificarea sistemelor

Structura sistemică a Terrei

Relaţiile ecologiei cu celelalte ştiinţe

Ierarhia sistemelor ecologice

Pattern-ul nevoilor umane

Pattern-ul organizării spaţiului

Pattern-ul activităţilor umane

Interacţiunea ierarhiilor sistemelor biologice şi ecologice

Dinamica utilizării surselor de energie în societatea

Lista tabelelor Tabelul

Sistemele ecologice

Tabelul

Modelul de dezvoltare actuală şi cel de dezvoltare

Estimarea pierderilor anuale din producţia mondială de cereale determinate de practicarea agriculturii intensive şi de alte cauze asociate

Tabelul

Dinamica populaţiei în 12 regiuni geografice

Tabelul

Obiectivele dezvoltării în viziune ecologică şi

Studiu de caz pentru Mexic,

Tabelul

Ponderile globale ale secvenţelor traiectoriale

Tabelul

Valorile minime şi maxime ale parametrilor

corespunzători secvenţei întâi a traiectoriei produsului Tabelul

Valorile minime şi maxime ale parametrilor

corespunzători secvenţei a doua a traiectoriei produsului Tabelul

corespunzători secvenţei a treia a traiectoriei produsului Tabelul 11 Valorile minime şi maxime ale parametrilor corespunzători secvenţei a patra a traiectoriei produsului

Tabelul 12 Valorile minime şi maxime ale parametrilor

corespunzători secvenţei a cincea a traiectoriei produsului Tabelul 13 Valorile minime şi maxime ale parametrilor

corespunzători secvenţei a şasea a traiectoriei produsului Tabelul 14 Valorile minime şi maxime ale parametrilor

corespunzători secvenţei a şaptea a traiectoriei produsului Tabelul

corespunzători secvenţei a opta a traiectoriei produsului Tabelul 16 Valorile ponderilor parametrilor corespunzători

secvenţei întâi Tabelul 17 Valorile ponderilor parametrilor corespunzători

secvenţei a doua Tabelul 18 Valorile ponderilor parametrilor corespunzători

secvenţei a treia Tabelul 19 Valorile ponderilor parametrilor corespunzători

secvenţei a patra Tabelul 20 Valorile ponderilor parametrilor corespunzători

secvenţei a cincea Tabelul 21 Valorile ponderilor parametrilor corespunzători

secvenţei a şasea Tabelul 22 Valorile ponderilor parametrilor corespunzători

secvenţei a şaptea Tabelul 23 Valorile ponderilor parametrilor corespunzători

secvenţei a opta Tabelul 24 Imprimantele laser color supuse evaluării XII

Tabelul

Color Laser Vision Tabelul 29 Parametrii specifici imprimantei Lexmark Optra

Color SC1275n Tabelul

PagePro PS plus Tabelul 31 Parametrii specifici imprimantei OKI OKIPAGE

Tabelul 32 Parametrii specifici imprimantei Tally T8104

Tabelul 33 Parametrii specifici imprimantei Tektronix Phaser

NC60 Tabelul 35 Indicele global de calitate K pentru imprimantele

laser color supuse evaluării Tabelul 36 Ponderile globale ale secvenţelor traiectoriale

Tabelul

Tabelul 38 Valorile minime şi maxime ale parametrilor corespunzători secvenţei a doua a traiectoriei produsului

Tabelul

corespunzători secvenţei a treia a traiectoriei produsului Tabelul 40 Valorile minime şi maxime ale parametrilor

corespunzători secvenţei a patra a traiectoriei produsului Tabelul 41 Valorile minime şi maxime ale parametrilor

corespunzători secvenţei a cincea a traiectoriei produsului Tabelul 42 Valorile minime şi maxime ale parametrilor

corespunzători secvenţei a şasea a traiectoriei produsului Tabelul 43 Valorile minime şi maxime ale parametrilor

corespunzători secvenţei a şaptea a traiectoriei produsului Tabelul

corespunzători secvenţei a opta a traiectoriei produsului Tabelul 45 Valorile ponderilor parametrilor corespunzători

secvenţei întâi Tabelul 46 Valorile ponderilor parametrilor corespunzători

secvenţei a doua Tabelul 47 Valorile ponderilor parametrilor corespunzători

secvenţei a treia Tabelul 48 Valorile ponderilor parametrilor corespunzători

secvenţei a patra Tabelul 49 Valorile ponderilor parametrilor corespunzători secvenţei a cincea

Tabelul

Tabelul

Tabelul

Tabelul

Tabelul

Color TV Tabelul

IQB27B44W Tabelul

Lista anexelor Anexa

Program pentru calculul indicatorilor de calitate conform modelului general al calităţii în perspectiva dezvoltării durabile

Introducere La începutul celui de-al treilea mileniu,

omenirea descoperă că au fost făcute greşeli fundamentale în aprecierea sensului şi căilor de dezvoltare ale societăţii omeneşti

Astfel,

marele economist american de origine română N

GeorgescuRoegen,

care a studiat acţiunea legii entropiei în procesul economic [37],

a demonstrat că societatea omenească,

în economia clasică,

a fost abordată ca un sistem mecanicist şi nu ca un sistem biologic,

economiştii neluând în calcul resursele naturale în schema procesului economic

O altă corecţie adusă economiei neo-clasice are ca autor pe economistul american Kenneth Boulding care,

în eseul său Economia viitoare a navei spaţiale Pământ,

compară poziţia omului în societatea modernă cu cea a unui astronaut îmbarcat pe o navă spaţială,

dispunând de un mediu de supravieţuire puternic limitat din toate punctele de vedere [6]

În inconştienţa sa,

omul modern a rămas însă la imaginea idilică a colonistului în faţa căruia se deschide teritoriul virgin al Far West-ului

Această confuzie,

perturbând tot mai mult activităţile umane pe care le condiţionează

iar unii sunt lipsiţi de posibilitatea de satisfacere a nevoilor fundamentale

Este contestată legitimitatea structurilor de guvernare şi creşte potenţialul de violenţă

Criza actuală este generată de faptul că se continuă jefuirea planetei,

fapt care conduce la o diminuare accentuată a resurselor naturale

Servan Schreiber [79] avertizează asupra pericolului epuizării metalelor rare,

care practic condiţionează cele mai importante ramuri ale tehnologiei de vârf,

cum ar fi aliajele pentru navele cosmice,

În acest sens,

deja a apărut prima problemă: criza de paladiu

Revenind la eseul lui Boulding [6],

pe „nava spaţială Pământ” s-a declanşat,

în mod natural,

lupta pentru conducerea echipajului,

pe care o vedem cu pregnanţă,

După aprecierea secretarului general al Clubului de la Roma,

Bertrand Schneider,

„globalizarea presupune existenţa unei interdependenţe atât de strânse între statele naţionale,

încât nimeni nu mai poate şti cu precizie câtă libertate de mişcare mai au în realitate guvernele naţionale" [77]

Realizarea unui echilibru între calitatea mediului şi creşterea economică reprezintă o prioritate mondială care nu mai poate fi rezolvată zonal şi fragmentar

Esenţa crizei actuale o reprezintă dezechilibrul tot mai accentuat între nevoile,

aspiraţiile unei populaţii în creştere accelerată şi limitele impuse de resursele naturale

Astfel,

omenirea se află în faţa unei crize majore: este criza modelului socio-cultural de dezvoltare elaborat încă din secolele XVII-XVIII,

model care a generat epoca modernă,

a concurat la obţinerea unor mari realizări ale omenirii,

cel puţin ale civilizaţiei occidentale,

dar care şi-a epuizat capacităţile şi valenţele sale

Sintetic,

acest model ar putea fi caracterizat prin unele trăsături,

adică considerarea ştiinţei ca element central,

al creaţiei umane şi al acţiunii civilizatoare a omului

care a făcut ca elementele componente ale culturii să fie privite separat,

morala distinct de artă şi ştiinţă,

tehnologia ca un bun în sine etc

iar în cadrul ştiinţei să predomine viziunea fragmentarist-disciplinară,

ştiinţă lângă ştiinţă

conform căreia progresul este o lege a omenirii,

o cerinţă inevitabilă ce face ca omenirea să parcurgă necesar un drum de la bine spre mai bine

ca urmare a scopurilor fragmentare,

fapt care a generat direct criza scopurilor

care oglindeşte o ruptură între dimensiunile culturii,

astfel ajungându-se a se vorbi despre cultura umanistă şi cultura ştiinţifică,

despre cultura generală şi cultura de specialitate etc

în sensul valorificării prioritare a bunurilor materiale faţă de viaţa spirituală,

a dus la o depreciere a valorilor şi la o criză de valori etc

Această criză a apărut,

Toffler [88],

din evoluţia firească a societăţii umane de-a lungul veacurilor,

mutaţiile petrecându-se în sfera culturală,

a producţiei de bunuri materiale,

Astfel,

societatea „primului val” [90] era axată pe producţia agricolă şi avea ca formă de organizare socială clanul

Pe măsură ce trece vremea,

se observă în plan social o fărâmiţare şi o alienare

În societatea celui „de-al doilea val” [90],

pe măsură ce se dezvoltă tehnologia,

masificarea producţiei şi a consumului devine fenomen specific al epocii,

În sfârşit,

în societatea celui „de-al treilea val” [90],

se produce o pronunţată diversificare a producţiei şi consumului,

iar pe plan social apare familia mono-parentală

În cadrul acestui tip de societate,

apariţia şi transformarea computerului într-un echipament banal,

a mijloacelor de informare în masă au condus la o circulaţie foarte rapidă a informaţiilor,

dar şi la dispersarea acestora,

prin accesul tuturor la datele ştiinţifice,

Legat de aceasta,

defineşte cunoaşterea „drept cea mai subtilă şi eficientă formă de putere” [91]

Întrucât această criză este produsă de schimbarea rolului cunoaşterii şi a felului în care aceasta este folosită,

în lucrarea sa Istoria culturii şi a civilizaţiilor [26],

Ovidiu Drâmba definea cultura „drept ansamblul activităţilor spirituale şi intelectuale”

Ştiinţa,

este afectată de trecerea de la un „val” la următorul,

deci trebuie studiată relaţia cultură-civilizaţie-dezvoltare

În acest moment,

pe nava spaţială Pământ coexistă toate cele trei tipuri de societăţi menţionate

Fiecare dintre ele adoptă strategii de dezvoltare diferite,

specifice nivelului de dezvoltare propriu

Această diversitate nu este de natură să favorizeze adoptarea unui model unitar şi a unei strategii globale de dezvoltare a căror esenţă să fie trecerea de la producţia industrială de masă,

la o producţie de înaltă tehnologie,

nepoluantă şi de serie mică

Deocamdată,

numai în cadrul societăţilor „celui de-al treilea val” s-au creat premise ce pot să asigure succesul adoptării unui model de dezvoltare durabilă

Acest termen este folosit de Comisia Internaţională asupra Mediului şi Dezvoltării [8],

fiind definit ca un proces capabil să satisfacă nevoile generaţiei prezente,

fără a compromite existenţa şi nevoile generaţiilor viitoare

Dezvoltarea durabilă şi,

dezvoltarea societăţilor din cel de-al treilea val sunt împiedicate de coexistenţa în lume a acestor state alături de cele ce se află încă în primul sau al doilea val,

între altele,

o ameninţare ecologică globală

Cu titlu de exemplu,

vom aminti aici eforturile făcute de ţările avansate pentru închiderea centralelor atomice de la Kozlodui şi Cernobâl,

pentru protejarea stratului de ozon

Trecerea către al treilea val este posibilă numai prin cultură,

prin dezvoltarea ştiinţelor,

prin asimilarea cât mai rapidă şi mai completă a rezultatelor cercetării ştiinţifice

Principalele direcţii de acţiune [45] ce ar putea fi luate în considerare sunt:

prin elaborarea sa în virtutea 4

care este satisfacerea necesităţilor umane şi nu doar a mijlocului,

adică producerea de cunoaştere

dar şi a limitelor cunoaşterii ştiinţifice

respectiv părăsirea fragmentarismului,

înţelegerea rolului conştiinţei în procesul cunoaşterii ştiinţifice

Noi principii sunt necesare a fi dezbătute pentru a vedea cum acestea ar putea fi realizate de către specialişti din diverse domenii ale cunoaşterii şi acţiunii,

dar a cerceta şi gândi global etc

Un câmp larg de acţiune care se deschide în faţa cunoaşterii,

a aplicării tuturor cuceririlor sale în sferele practice ale activităţii umane,

îl constituie îmbogăţirea şi perfecţionarea conceptului de calitate şi aplicarea unor noi principii şi metode de evaluare a calităţii produselor şi serviciilor

Produsele şi serviciile trebuie să îndeplinească trei condiţii esenţiale pentru a fi vândute [20]

Acestea sunt: calitatea,

preţul şi condiţiile de livrare

Clienţii doresc produse şi servicii de o anumită calitate,

livrate sau disponibile în anumite condiţii,

la un preţ care să reflecte valoarea acestora în bani

O companie va reuşi să supravieţuiască doar dacă poate oferi în mod constant 5

produse şi servicii care vin în întâmpinarea nevoilor şi aşteptărilor clienţilor [51]

În timp ce preţul se determină în funcţie de costuri,

de marja de profit şi de forţa pieţei iar condiţiile de livrare de eficienţa companiei,

calitatea este determinată de modul în care produsele sau serviciile satisfac nevoile utilizatorilor în tot timpul existenţei lor,

nu numai după procesul vânzării

Impactul preţului şi al condiţiilor de livrare asupra clienţilor este temporar,

în timp ce efectul calităţii se menţine mult timp după ce satisfacţiile sau decepţiile pricinuite de preţ şi livrare s-au estompat

În acest context,

este deosebit de importantă definirea unui sistem coerent de evaluare a calităţii produselor

Acest sistem trebuie să permită evaluarea calităţii pe baza unor reguli şi principii cât mai generale,

pentru o anumită categorie de produse

În acest sens,

lucrarea încearcă să surprindă produsul în evoluţia sa – de la idee până la dezmembrarea şi reintegrarea sa în natură – şi să evalueze dinamic impactul produsului asupra mediului natural,

a omului şi societăţii umane

Pe baza acestei analize se propune un instrument matematic integrat în cadrul unei metodologii de evaluare a calităţii în perspectiva dezvoltării durabile

Pornind de la formalismul matematic dezvoltat în cadrul lucrării,

stabilit pe baza unui sistem ponderat de parametri pentru evaluarea calităţii

Lucrarea de faţă reprezintă o încercare de elaborare sistematică şi integrată a unei metodologii de evaluare a calităţii pe întreaga traiectorie a produsului,

în perspectiva dezvoltării durabile,

utilizându-se elemente de noutate,

cum ar fi: formalismul matematic original,

modelul general de evaluare a calităţii produselor pe întreaga traiectorie,

modul de construire a sistemului ponderat de parametri pentru evaluarea calităţii

Această metodologie este perfectibilă şi prezintă o mare disponibilitate pentru dezvoltări ulterioare

În primele două capitole este prezentat cadrul teoretic conceptual în care va fi realizat studiul

Este făcută o expunere sintetică a evoluţiei ecosistemelor 6

în cadrul procesului de antropizare şi sunt evidenţiate premisele şi demersurile care au contribuit la apariţia şi cristalizarea conceptului de dezvoltare durabilă în strânsă legătură cu evoluţia ecosistemelor antropizate

În contextul diversificării şi globalizării acţiunii umane,

dezvoltarea durabilă propune,

prin dimensiunile şi principiile sale,

noi căi de dezvoltare a ecosistemelor antropizate,

ale căror principale tendinţe sunt prezentate în această parte

În continuare,

în cadrul capitolului 3,

este abordată problematica produsului contemporan,

punându-se accent pe aspectele inedite pe care integrarea produsului în sistemul om-natură-societate le poate adăuga concepţiei clasice despre produs

Capitolele 4 şi 5 sunt consacrate prezentării evoluţiei conceptelor privind calitatea produselor şi a tehnicilor de evaluare a calităţii

Plecând de la starea prezentă a problematicii calităţii produselor şi de la progresele realizate de ştiinţele moderne,

în sensul creşterii inter-disciplinarităţii ştiinţifice şi tehnologice în procesul de abordare a cercetării actuale,

în continuare,

a obiectivelor specifice ale lucrării

În cadrul capitolelor 6 şi 7 este prezentat modelul general al calităţii produselor în cadrul sistemului traiectorial

Pornind de la Modelul Cercetării Dezvoltării de Produs (CDP),

model lansat şi dezvoltat de către Grupul Interdisciplinar de Studii şi Consulting de pe lângă Academia de Studii Economice şi Asociaţia Română de Marketing,

sub coordonarea profesorului universitar Beniamin Cotigaru,

se tratează într-o manieră originală sistemul traiectorial al produsului,

accentuându-se asupra caracterului invariant şi general al traiectoriei în raport cu produsul şi se propune un model perfecţionat de calitate în cadrul sistemului traiectorial,

care urmăreşte includerea în analiza calităţii a tuturor secvenţelor evoluţiei produsului pe traiectorie realizând astfel premisele unei abordări sinergetice a calităţii

O astfel de abordare va conduce la o reorientare a cercetării ştiinţifice în sensul armonizării raportului om-natură-societate şi va constitui unul din criteriile de bază în procesele de retehnologizare şi de reorientare economică

În cadrul capitolului 8 este dezvoltată metodologia de evaluare a calităţii produselor pornind de la modelul general al calităţii în cadrul sistemului traiectorial

Sunt enumerate etapele de structurare şi destructurare ale produsului pe parcursul întregii traiectorii şi este prezentat modul de definire a parametrilor pentru caracterizarea calităţii în cadrul fiecărei secvenţe traiectoriale

În continuare este prezentată aplicaţia informatică originală care calculează indicatorul global de calitate pe traiectorie pe baza parametrilor ce caracterizează calitatea în cadrul secvenţelor traiectoriale

Capitolul 9 este dedicat aplicării metodologiei de evaluare a calităţii pe traiectorie pentru unele produse electronice

Prima secţiune a acestui capitol prezintă o caracterizare din punct de vedere merceologic a principalelor tipuri de echipamente electronice

Următoarele două secţiuni ale capitolului 9 sunt dedicate aplicării metodologiei de evaluare a calităţii pe două categorii de produse electronice reprezentative: imprimantele color laser şi receptoarele de televiziune color

În cadrul analizei comparative a calităţii produselor pe baza indicatorului global de calitate calculat s-a evidenţiat importanţa tehnologiilor referitoare la postutilizarea şi reintegrarea produselor,

cât şi faptul că

calităţii a unui sistem de valori care ia în mod real şi deplin în consideraţie necesităţile umane,

sociale şi ecologice în toate secvenţele evoluţiei produsului pe traiectorie creează premisele unei abordări sinergetice a calităţii,

a realizării unui model perfecţionat de calitate în perspectiva dezvoltării durabile şi a creşterii interesului producătorilor pentru rezolvarea acestor probleme

Lucrarea conţine 49 de figuri,

Figurile şi tabelele sunt numerotate în ordinea apariţiei în text,

iar referinţele bibliografice sunt menţionate,

în text,

între paranteze

Ecuaţiile sunt numerotate în interiorul fiecărui capitol cu un indicativ format din numărul capitolului şi 8

numărul de ordine al ecuaţiei în cadrul capitolului,

despărţite printr-un punct şi între paranteze

Această lucrare,

care prezintă rezultatele cercetărilor desfăşurate între anii 1994-2002,

nu ar fi putut să existe sau nu ar fi putut să aibă acest conţinut fără contribuţia esenţială a unor cercetători şi instituţii ştiinţifice

Este o datorie şi,

în acelaşi timp,

o onoare pentru mine să fac explicită această contribuţie

În primul rând,

aş vrea să mulţumesc şi să exprim întreaga mea recunoştinţă colectivului Catedrei de Merceologie şi Managementul Calităţii din cadrul Facultăţii de Comerţ a Academiei de Studii Economice din Bucureşti

Modul în care,

pe tot parcursul activităţii de cercetare şi elaborare a lucrării,

sprijinit şi susţinut de către membrii Catedrei a fost pentru mine suportul solid care m-a ajutat permanent să progresez în demersul,

către cristalizarea ideilor,

principiilor şi structurii acestei lucrări

Domnul Profesor Doctor Viorel Petrescu a avut o contribuţie esenţiala în elaborarea lucrării

Cu profesionalismul care îl caracterizează,

Domnia Sa şi-a asumat responsabilitatea conducerii lucrării

îndrumările,

sugestiile şi acţiunile cu caracter de îndreptar mi-au fost de un real folos în timpul elaborării acesteia,

ajutându-mă să cristalizez unele concepte noi ce vizează problematica largă şi puţin omogenă a numeroaselor întrebări pe care le ridică calitatea

Profesorul Doctor Alexandru Redeş,

neaşteptat dispărut dintre noi,

a fost iniţiatorul acestei lucrări şi a condus elaborarea acesteia până la dureroasa sa dispariţie

Spirit profund umanist şi total dedicat promovării ştiinţei merceologice (a fost unul din principalii iniţiatori ai înfiinţării Asociaţiei Naţionale de Merceologie din România),

a înţeles şi a susţinut ideea potrivit căreia interdisciplinaritatea este absolut necesară în abordarea problemelor complexe pe care le ridică dezvoltarea economică şi socială actuală

Domnul Profesor Beniamin Cotigaru este unul dintre cei fără de care această lucrare nu ar fi existat

În cadrul colaborării noastre,

cu o insistenţă demnă de toată lauda,

Pe de altă parte,

Domnia Sa,

un spirit permanent neliniştit,

în căutarea 9

adevărului care are ca suport o viziune mai amplă,

este autorul concepţiei unitare de modelare a ecosistemului antropizat (mediul şi omul împreună),

Cercetarea-Dezvoltarea de Produs (CDP),

ale cărei idei principale au fost reluate şi dezvoltate în această lucrare

Domnul Profesor Doctor Oscar Hoffman mi-a desluşit legătura strânsă care trebuie să existe între ştiinţele umaniste şi ştiinţele exacte,

modul în care toate ramurile ştiinţei se întrepătrund într-o viziune modernă pentru elaborarea soluţiilor necesare rezolvării complexelor probleme ale dezvoltării umane

Domnul doctor în fizică Florin Căldăraru mi-a oferit o serie întreagă de sugestii privind modul de abordare a problemelor ecosistemului antropizat şi de aplicare a modelului de evaluare a calităţii pentru produsele luate în consideraţie

Domnul cercetător ştiinţific principal,

economist Constantin Goliat este,

alături de domnul profesor Viorel Petrescu şi de domnul profesor Beniamin Cotigaru,

a treia persoană fără de care această lucrare nu ar fi putut să existe

El mi-a oferit nu numai întregul suport moral necesar în momentele dificile,

ci şi toată experienţa şi cunoştinţele sale de cercetător,

Nu pot să trec peste gândurile de îndatoritoare recunoştinţă faţă de mama şi fiica mea care m-au susţinut moral şi mi-au asigurat acea atmosferă echilibrată şi de bună dispoziţie care m-a ajutat să trec uşor peste momentele de neîmplinire şi peste oboseala nopţilor pierdute,

în acelaşi timp,

de o serie de obligaţii ce mi-ar fi revenit de drept

Tuturor acestora le mulţumesc acum şi îi asigur de întreaga mea recunoştinţă

Le mulţumesc,

tuturor colegilor din Camera de Comerţ şi Industrie a României,

Banca Raiffeisen,

Centrul de Studii şi Consulting pentru CDP,

Academia de Studii Economice care,

fără a avea o contribuţie directă şi voită la realizarea acestei lucrări,

mi-au dat sugestii care mi-au fost de ajutor

Capitolul 1 – De la ecosistemele naturale la ecosistemele antropizate 1

Ecosistemul natural Sistemele vii sunt organizate pe trei nivele de complexitate: organismele individuale,

formate din organisme din aceeaşi specie,

şi comunităţile,

formate din populaţii de specii diferite

Formulat încă din 1877 de K

Mobius,

termenul de biocenoză a căpătat calităţile unui concept ecologic de profunzime abia în ultimele decenii

O definiţie care aparţine lui E

Complementar acestei definiţii este biotopul constituit din totalitatea factorilor fizico-chimici (energie,

) care influenţează evoluţia organismelor vii

Noţiunea de ecosistem a fost introdusă de Tansley în 1935,

pentru a evidenţia unitatea ecologică dintre biotop şi biocenoză

În acest context,

ecosistemul este definit ca fiind totalitatea comunităţilor de populaţii împreună cu biotopul asociat

În realitate,

o asemenea definire este extrem de simplistă,

la nivelul complexei ţesături biologice care se numeşte biocenoză este necesară o inventariere a tuturor componentelor ei specifice [3]

Inventarul trebuie să cuprindă teoretic toate speciile prezente,

a cărui realizare se confruntă cu dificultăţi mari

Ecosistemele au fost clasificate în ecosisteme naturale,

în care intervenţia omului este nesemnificativă (pădurea tropicală,

şi ecosisteme antropizate,

în care activitatea umană a 11

modificat puternic componentele şi procesele naturale (zonele situate în jurul aşezărilor umane)

Structura ecosistemului,

ca unitate ecologică funcţională elementară,

în distribuţia spaţială a elementelor sale,

un anumit conţinut funcţional ce rezultă din interacţiunea diferitelor specii ale biocenozei cu factorii abiotici (sol,

La rândul ei,

esenţa funcţionării ţine de antrenarea energiei solare şi a substanţelor nutritive minerale (de natură abiotică) în circuitul biologic şi transformarea lor în substanţă organică necesară alcătuirii sistemelor vii

Aceste dimensiuni dau ecosistemului calitatea de unitate producătoare de substanţă organică necesară biocenozei

Atingerea unui asemenea scop se materializează,

în cadrul oricărui ecosistem,

prin trei funcţii fundamentale:

prin care se realizează fixarea energiei solare de către plantele autotrofe în transferul şi distribuţia acesteia de la o categorie de organisme (producători,

consumatori şi reducători sau descompunători) la alta

cât şi între acestea şi biotop

prin care se realizează stabilitatea ecosistemului pe seama menţinerii unei anumite proporţii între speciile ce alcătuiesc biocenoza

Sistemul este o structură complexă formată din structuri elementare de tip inerţial,

legate între ele prin câmpuri de forţe a căror acţiune se exercită până la o suprafaţă închisă,

descriptibilă din punct de vedere geometric,

care constituie frontiera sistemului [5]

Sistemul este caracterizat de:

care descriu structurile elementare de tip inerţial şi sunt funcţii punctuale de spaţiu şi timp

care descriu relaţiile dintre structurile elementare

care este în legătură cu tipurile de forţe ce se exercită în interiorul sistemului

care descrie structura complexă a sistemului

reprezentând suprafaţa închisă care conţine structura 12

complexă şi în interiorul căreia potenţialele interne şi funcţiile de stare sunt funcţii finite şi continui de mărimile inerţiale

Tendinţa sistemelor este aceea de a menţine neschimbată funcţia de stare caracteristică unui anumit nivel de complexitate [33]

Starea în care sistemul menţine neschimbată funcţia de stare a structurii complexe se numeşte stare de echilibru

La apariţia,

a unor perturbaţii ale forţelor (potenţialelor) interne,

sistemul este scos din starea de echilibru

Dacă evoluţia în timp a sistemului are loc în sensul revenirii la starea de echilibru din care a fost scos (perturbaţiile regresează),

atunci starea de echilibru este stabilă

Dacă dimpotrivă,

evoluţia în timp are loc în sensul în care sistemul se îndreaptă către o stare de echilibru caracterizată de o nouă funcţie de stare,

atunci starea de echilibru din care a fost scos sistemul este instabilă

SISTEM IZOLAT

SISTEM ÎNCHIS

SISTEM DESCHIS

Figura 1- Clasificarea sistemelor Sursa: Bertalanffy L

Foundations Development and Applications,

Editura George Brasilier,

New York,

După cum se prezintă în figura 1,

în funcţie de tipul fluxurilor ce traversează frontiera,

sistemele se împart în trei clase:

care nu are schimburi cu exteriorul,

fiind valabile legile de conservare pentru energie şi mărimile inerţiale (masa,

care schimbă cu exteriorul numai energie,

fiind valabile doar legile de conservare pentru mărimile inerţiale,

legea de conservare a energiei fiind înlocuită cu o ecuaţie de bilanţ

care schimbă cu exteriorul energie şi substanţă,

conservare pentru energie şi mărimile inerţiale fiind înlocuite cu ecuaţii de bilanţ

Un sistem izolat este format din sisteme închise,

iar un sistem închis este format din sisteme deschise

Un loc aparte în clasa sistemelor deschise îl ocupă sistemele disipative

Dacă un sistem fizic deschis posedă proprietăţile de autocontrol şi de autoorganizare,

atunci el este un sistem disipativ

Prin autocontrol se înţelege acea proprietate a unui sistem fizic deschis prin care acesta modifică,

valorile condiţionărilor externe de pe frontiera lui

Dacă modificarea este în sensul scăderii acestor valori,

spunem că sistemul are instalate reacţii negative,

iar dacă modificarea are loc în sensul creşterii respectivelor valori,

atunci sistemul are instalate reacţii pozitive

Prin autoorganizare se înţelege acea proprietate a unui sistem fizic deschis prin care acesta îşi poate modifica structura complexă cu mijloace proprii

O primă încercare de prezentare globală a structurii Terrei în perspectivă sistemică a fost realizată de Alexandru Roşu [75]

Pornind de la acest studiu,

vom prezenta fenomenologia generală a planetei într-o nouă formă,

care să ne permită evidenţierea funcţiunilor subsistemelor acesteia în raport cu evoluţia fiinţelor vii

Perigeosistemul (exosfera,

termosfera şi mezosfera) Mezosfera este localizată între 50 (limita superioară a stratosferei) şi 80 km

Compoziţia chimică este relativ constantă şi cuprinde un amestec de gaze (azot,

Densitatea acestui amestec scade cu altitudinea datorită variaţiei o

În mezosferă temperatura scade de la valoarea de 0 C o

de la limita superioară a stratosferei până la

-70 C –

unde începe un proces de creştere bruscă

Între 90 şi 200 km substanţa predominantă este azotul molecular,

între 200 şi 1100 km predomină oxigenul atomic,

între 1100 şi 3500 km heliul şi între 3500 şi 10000 km,

În acest ultim strat se atinge densitatea 14

Din cauza temperaturii ridicate (aprox

în special,

a câmpului magnetic planetar dimensiunile exosferei şi termosferei au variaţii diurne şi anuale generate de intensitatea radiaţiei solare

Perigeosistemul funcţionează ca:

fluxuri de particule şi aglomerări de masă

Mezogeosistemul Mezogeosistemul este format din:

care are limita inferioară la 8

iar limita superioară este situată în jurul valorii de 50 km şi cuprinde un amestec de gaze (azot,

kripton) şi particule în suspensie

Stratosfera are funcţia de izolator energetic faţă de troposferă

care are limita inferioară la suprafaţa reliefului şi a oceanelor,

fiind compusă din azot (78,084%),

particule submicronice în suspensie şi,

cu principala componentă apa,

a cărei cantitate este estimată 18

în afară de apă în hidrosferă se mai găsesc gaze (oxigen,

săruri (sodiu,

) şi particule de praf micronice în suspensie

cu o compoziţie procentuală estimată a tipurilor de substanţe care intră în compoziţia sa: SiO2 (60%),

Al2O3 (16%),

CaO (11-12%),

Na2O (3%),

Fe2O2 (2%),

H2O (1%),

care este nivelul de structură al mezogeosistemului cu gradul cel mai ridicat de complexitate,

formată din structuri care se autoreproduc,

printr-un proces de conservare şi diversificare a informaţiei care le-a generat

Compoziţia chimică a structurilor biosferei este în majoritate de tip organic,

bazată pe carbon şi hidraţi ai acestuia

Elementele esenţiale sunt aminoacizii şi proteinele,

în care se înscriu codurile informaţionale,

glucidele (hidraţi ai carbonului) care dezvoltă,

prin conversie chimico-mecanică energia necesară în procesul de menţinere a vieţii şi lipidele,

în care această energie se poate stoca sub formă de depozite de substanţă

Sinteza acestor substanţe şi a derivaţilor lor se face în prezenţa apei,

alături de substanţele ce constituie suportul informaţiei,

unul din principalele elemente din structura biosferei

Nivelele de structură ale biosferei sunt în număr de patru:

compusă din totalitatea speciilor de plante,

organisme biologice a căror principală caracteristică este conversia fotochimică a energiei solare din zona maximului spectral

formată din totalitatea speciilor de animale,

de la bacterii până la mamifere,

cu o mare răspândire pe uscat şi în apă

formată din sedimente litosferice produse în procesele de eroziune,

substanţe organice provenite din descompunerea plantelor şi animalelor ca urmare a morţii acestora,

oxigen şi hidrogen sulfurat) şi din microorganisme,

în special din cele care fixează azotul

formată din descendenţi ai lui Homo

Sapiens

Sapiens,

răspândiţi

urmare a proceselor de adaptare şi menţinere a vieţii,

amenajările umane ce reprezintă structuri complexe construite cu suportul energetic şi de substanţă al mezogeosistemului şi restului biosferei şi cu suportul „software” al speciei

Este nivelul biosferei cu gradul de complexitate cel mai ridicat şi cuprinde:

păşuni,

căi ferate,

culoare de zbor pentru avioane şi rachete)

Biosfera determină,

în special prin specia umană,

evoluţia întregului mezogeosistem,

modificând dinamica şi stările de evoluţie ale acestuia

Pregeosistemul Pregeosistemul este format din:

- mantaua,

care este situată între nivelul bazaltic al litosferei şi zona exterioară a nucleului

- nucleul,

care este format din trei straturi: nucleul exterior,

între 2900 şi 4980 km,

o zonă de tranziţie între 4980 şi 5120 km şi nucleul interior între 5120 şi 6370 km

Este compus din nichel şi fier,

în zona sa exterioară în stare lichidă,

nucleul interior fiind în stare solidă

nucleul este sursa de energie gravitaţională şi termică pentru geosistem şi sursa câmpului magnetic terestru

În figura 2 sunt prezentate nivelele de structură a geosistemului

Figura 2

– Contribuţii la studiul stabilităţii ecosistemelor antropizate în cadrul termodinamicii proceselor ireversibile,

Teză de doctorat,

Universitatea Bucureşti,

Cea mai importantă concluzie care se desprinde din cele prezentate până acum este aceea că,

din punctul de vedere al fiinţelor vii,

în principal,

Celelalte 17

două subsisteme ale planetei,

perigeosistemul şi pregeosistemul,

evoluează cu constante de timp care sunt cu câteva ordine de mărime mai mari decât cele din interiorul biocenozei,

astfel încât ele nu intervin în evoluţia acesteia decât ca nişte constante

Specificul speciei umane şi antropizarea naturii Ceea ce deosebeşte specia umană de celelalte fiinţe vii este modul în care aceasta se adaptează la condiţiile de mediu

Dacă plantele şi animalele nu pot trăi decât în anumite condiţii de mediu datorită programelor de adaptare pe care le posedă,

în procesul de adaptare,

fiind capabilă să elaboreze programe de adaptare noi care fac posibilă supravieţuirea,

în orice condiţii

Altfel spus,

un element al biocenozei şi un factor transformator al biotopului,

omul modifică condiţiile care influenţează această existenţă

Aceste modificări au transformat,

în decursul evoluţiei speciei umane,

practic toate elementele mezogeosistemului

Astfel,

relieful geografic a fost transformat prin exploatarea resurselor petrolifere,

prin amenajarea aşezărilor umane şi a reţelelor de transport,

Hidrosfera a suferit transformări majore,

în special prin amenajarea reţelelor de irigaţii şi a cursurilor de ape,

prin amenajările hidroenergetice şi prin exploatarea intensivă a pânzelor de ape freatice

Biosfera a fost transformată drastic,

în special prin defrişarea pădurilor în scopul procurării de terenuri pentru agricultură,

au determinat degradarea solurilor şi,

Drept urmare a activităţilor industriale şi agricole,

multe specii de plante şi animale au dispărut sau au fost diminuate numeric

Cadrul ambiant propriu omului este alcătuit din următoarele componente fundamentale: abiotică,

biotică şi socio-umană [44]

Fiecare din aceste componente s-a îmbogăţit în conţinut pe măsura evoluţiei omului,

denotă existenţa unui proces de evoluţie a cadrului ambiental

Din acest motiv,

cadrul ambiental al omului actual este fundamental diferit de cel existent în perioada apariţiei speciei umane

Analizând procesul de evoluţie al cadrului ambiental din perspectiva oferită de dinamica particulară a fiecărei componente,

în cea mai mare parte a lor,

transformările cadrului ambiental sunt datorate şi determinate de dinamica internă,

extrem de alertă şi divers orientată,

Procesul de transformare şi îmbogăţire a cadrului ambiental se dovedeşte a fi consecinţa intervenţiei acţiunilor umane în structura ansamblului determinărilor condiţionale externe,

intervenţie care are la bază motivaţii şi eforturi îndreptate în scopul adaptării ambientului la necesităţile umane specifice

Dobândirea însuşirii de a raţiona l-a împins pe om către efortul de a-şi adapta determinările condiţionale la cerinţele determinărilor cauzale şi nu invers,

aşa cum legea biologică o face cu celelalte specii

Momentul în care specia gânditoare a reuşit să producă o modificare oricât de mică în structura ambientului în scopul conştient de a-l adapta necesităţilor sale specifice,

trebuie considerat a fi momentul saltului din animalitate

Din punct de vedere istoric,

acest moment a fost identificat cu apariţia „uneltelor de prund”,

adică a pietrelor cioplite rudimentar în scopul obţinerii unor unelte

În felul acesta,

saltul calitativ din animalitate spre umanizare a fost materializat prin obţinerea primelor produse create de o fiinţă vie

Următoarele etape parcurse (însuşirea tehnicii utilizării focului,

domesticirea şi creşterea animalelor,

) s-au materializat prin elaborarea de noi produse,

din ce în ce mai perfecţionate,

care au răspuns unor necesităţi şi au dus,

Astfel,

istoria umanităţii se suprapune istoriei produsului [40]

Îmbogăţirea conţinutului cadrului ambiental al omului este o consecinţă directă a acţiunilor sale întreprinse în direcţia obţinerii unor mijloace şi posibilităţi de adecvare a ambientului la propriile sale necesităţi prin elaborarea de produse

Oferind posibilităţi de adaptare largi în ambele sensuri ale naturii la necesităţile umane şi ale acestor necesităţi la natură realizarea de produse a devenit o preocupare umană fundamentală şi defin