PDF -KÉTSZÁZ ÉVE SZÜLETETJOHT N PAGET, ERDÉLY MAGYAR HONPOLGÁRA - Calatori straini despre Tarile Romane vol 1
Wait Loading...


PDF :1 PDF :2 PDF :3 PDF :4 PDF :5 PDF :6 PDF :7 PDF :8 PDF :9 PDF :10


Like and share and download

Calatori straini despre Tarile Romane vol 1

KÉTSZÁZ ÉVE SZÜLETETJOHT N PAGET, ERDÉLY MAGYAR HONPOLGÁRA

trabzon dereyurt de calatori straini romanian Bucurestii vazuti de calatori straini (Romanian Edition) George Potra on Amazon *FREE* shipping on qualifying offers Calatori straini despre tarile romane (vol 1 Calatori straini despre tarile Anticariat online cu oferta de carte unicat, carti din toate domeniile

Related PDF

Bucurestii Vazuti De Calatori Straini (Romanian Edition) By

trabzon dereyurt de calatori straini romanian Bucurestii vazuti de calatori straini (Romanian Edition) [George Potra] on Amazon *FREE* shipping on qualifying offers Calatori straini despre tarile romane (vol 1 Calatori straini despre tarile Anticariat online cu oferta de carte unicat, carti din toate domeniile Livrare Bucurestii de altadata 1871 1877 (vol
PDF

IMAGINEA FEMEII DIN PRINCIPATELE ROMÂNE ÎN PERIOADA

cclbsebes ro docs Sebus 5 2013 18 V A Epure pdf despre Principatele moldo valahe, începând cu finalul secolului al XVIII lea şi continuând cu prima parte a secolului următor, este în măsură să ofere perspectiva în care românii erau percepuţi de reprezentanţii unei alte lumi, occidentală, şi să
PDF

PRINCIPATUL MOLDOVEI ?I RÂUL HOINA - noemacrifstro

noema crifst ro ARHIVA 200801 27 pdf calatori straini privind numele tarilor române si delimitarea lor geografica Este si cazul istoricului italian Paul Giovio care, în volumul III al operei sale Historiarum sui temporis ab anno 1494 ad annum 1548, libri XLV, Basileae, 1560, mentiona un râu cu numele de Hoyna, care la noi desemneaza un joc traditional popular oina
PDF

Sfintii Martiri Brancoveni - modele marturisitoare

biblioteca regielive ro seminarii religie
PDF

barbare care, cuprinzând - istorieusmmd

istorie usm md wp content uploads 2014 05 eremia articol evident , falsul atât de grosolan, încât impresia despre anonim las foarte mult de dorit Cu atât mai mult c în textul lucr rii citate, C C Giurescu vorbe úte explicit despre românii din episcopatul cumanilor , adic termenul valahi este tradus cu termenul români La pagina 36, C C Giurescu se
PDF

Tematică şi bibliografie - dppduabro

dppd uab ro upload 19 24 teme colocviu gr pdf Tematică şi bibliografie pentru colocviul de admitere la gradul I Specializarea Istorie 2016 Conf dr Octavian Tătar I Relatări ale străinilor cu privire la locuitorii Transilvaniei în secolul al XVI lea
PDF

LISTA CĂRȚILOR NEFINANȚATE ÎN URMA SESIUNII DE EVALUARE DIN

research gov ro uploads subventionare literatura ts Ghid metodologic de monitorizare a factorilor hidromorfologici, chimici şi biologici pentru apele de suprafaţă din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării
PDF

CUPRINSURI 55 OPC 2009 cu DNA+ORDA+DIICOT (Proiect Buget 2009)

cdep ro proiecte 2008 700 10 1 ax366 pdf Academiei Romane, publicarea operelor oamenilor de stiinta romani prin Editura Academiei Romane, stimularea obtinerii de rezultate valoroase in cercetare prin finantarea competitiva prin granturi ca si prin acordarea de premii aleAcademiei Romane, administrarea si conducerea programelor de catre aparatul central si de cel al filialelor
PDF

wwwbjiasiro

bjiasi ro wp content uploads 2015 07 ANUNT C 2 Conditii specifice a) Studii studii superioare de lungä duratä, absolvite cu diplomä de licentä sau echivalentä b) Vechime minim 4 ani vechime în specialitatea studiilor necesare ocupärii postului
PDF

KÉTSZÁZ ÉVE SZÜLETETJOHT N PAGET, ERDÉLY MAGYAR HONPOLGÁRA


PDF

PDF Călătoria Studentului sper ro Calatoria 20Studentului 20cartea 20on line pdf PDF Untitled Monoskop monoskop Foucault Michel Istoria nebuniei in epoca clasica 2005 pdf PDF Pelerin de Pace Peace Pilgrim

Nu există mai mult decât această călătorie care constă în a trăi şi a Louis Pasteur, faimosul om de ştiinţă, a spus cândva “Cu cât studiez mai îngheţa în timpul nopţii 3 Întotdeauna trebuie să meargă până la

  1. la capătul nopţii
  2. Louis-Ferdinand Céline
  3. Louis Pasteur
  4. Ferdinand Céline Călătorie la capătul nopţii
  5. Călătorie la capătul nopții și Moarte
  6. la capătul stîlpului
  7. căLătorie la Cer şamanul o întreprinde fie căţărîn du-se pe cele
  8. si in amplul studiu al lui Louis de la
  9. expiraţii şi pentru că în timpul nopţii reducea acest număr la
  10. până la căderea nopţii

Calauza_Ratacitilor_-Moshe_Maimonide-.pdf

Descarca pdf - Scoala de Kabbalah Mashiah

PDF Gândirea lui Maimonide infiltrată în Cabală şi relaţionarea acestuia studii crifst ro doc 2009 2009 26 pdf În românește și prefață de DUMITRU HÎNCU Cuvânt către cititor de Acad N CAJAL Page 2 Page 3 Page 4

CALAZION

le chalazion et ses traitements - HUG

PDF Treatment for a chalazion meibomian cyst Oxford University Hospitals ouh nhs uk patient guide leaflets files 35719Pchalazion pdf PDF STYES and CHALAZION uhs nd edu assets 165795 styes 11 387k pdf PDF Chalazion

  1. chalazion pdf
  2. steam chalazion
  3. hardened chalazion
  4. chalazion healing stages
  5. chalazion removal
  6. how long does a chalazion last
  7. chalazion complications
  8. chalazion burst

Calc Formulas

Integral Calculus Formula Sheet

tutorial math lamar edu pdf Calculus Cheat Sheet All pdf Basic Properties and Formulas If f x ( ) and gx ( ) are differentiable functions (the derivative exists), c and n are any real numbers, 1 ′ ( cf cf x ) ′= ( )

calc tech

CALIFORNIA INSTITUTE OF TECHNOLOGY

hr caltech edu documents 25 pm15 2 pdf The Institute provides various types of paid time off such as vacation, sick leave, holidays, bereavement, and jury duty The Institute Personnel Memoranda, Other Leaves of Absence, Military websupport1 citytech cuny edu Precalculus Carley pdf Preface These

Calcium Chloride Handbook

eleCtriCal ConduCtiVity of aqueous solutions references

oxy Documents CalciumChloride 173 01790 pdf calcium chloride, it is important to understand that five product attributes strongly influence most of the recommended practices 1 Calcium chloride is hygroscopic It is capable of absorbing moisture from the air This can cause clumping

Calcolo_delle_probabilità_tutto_il_libro

Statistica Per Ingegneria - rewaderbookschangeipcom

PDF Probabilita E Statistica Per Lingegneria E Le Scienze Black Tie Limo blacktielimoinc ca probabilita e statistica per lingegneria e le scienze pdf PDF Probabilit E Statistica Per Lingegneria E Le Ebook PDF booklansdownestephaniegabriel

Calcu Tech

DEFENSE CONTRACT AUDIT AGENCY - contractingacademygatechedu

globalvineyard Calcu ROSE 2018 tech pdf Calcu, Rediscovering Colchagua | calcu cl Reserva Especial Rosé VINTAGE 2018 VALLEY Colchagua ALCOHOL 12º VARIETIES 90 Malbec – 10 Petit Verdot R S 3,42 g L T A 4,58

Home back Next

Description

CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE

INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA" AL ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

La elaborarea intregii scrii a lucrat un colectiv de la Institutul de Istorie Nicolae Iorga" al Academiei Republicii Socialiste Rominia format din: Maria Holban,

Maria Matilda Alexandrescu Dersca-Bulgaru,

Paul Cernovodeanu si I Ion Totoiu I

CAL itIORI STRAIN' DESPRE

MILE ROMANE VOL

V olum ingrijit de: M ARIA HOLBAN

GO EDITURA STIINTIFICA,

BUCURESTI,

Coperta si supracoperta: VAL MUNTEANU

CUVINT INAINTE

Aparitia primului volum din vasta colectie de märturii stráine asupra trecutului nostru medieval marcheazá

luate n sensul cel mai larg al cuvintului

Aráturi de publicarea integrará a docurnentelor interne ale Moldovei si Tárii Romanesti pina' la 1700 si ale Transilvaniei,

mult mai bogatáIn depozite arhivistice,

In conditii stiintifice superioare,

in Documenta Romala 1437 niae Historica i continuatá,

prin publicatii docualáturi de editiile critice de izvoare narative,

care vin mentare pe probleme treptat sí inlocuiascá vechile editii,

de extrasele din cronicile otomane,

de culegerea si publicarea sistematid,

din care a apärut masivul volum consacrat orasului Bucuresti,

noua colectie se integreaz in efortul sustinut i organizat al medievistilor romani,

de a da studiilor lor o bazá documentar ä cit mai larg i mai sigurá

Ea este mena' sá

puná la Indemina cercetátorilor o categorie pretioasI de izvoare,

prin caracterele sale proprii,

intregeste in mod obisnuit pe celelalte,

date fiind circumstantele de fapt ale conservárii surselor istorice la noi in

e silità chiar sá suplineascá,

Relatiile läsate de stráinii care au treout n cursul vrernurilor prin noastre si pe care-i numim in mod obisnuit cálátori,

dei conditia lor si interesele care-i aduc pe la noi slut foarte variate,

cuprind o mare bogátie de stiri privitoare la feluritele aspecte ale existentei de altädatá a poporului roman

Ele se opresc adesea asupra bogátiilor fárii i felului in care erau puse in valoare,

asupra infátisárii oraselor si populatiei,

asupra modurilor de viatá ale diferitelor clase sociale i relatiilor dintre ele,

asupra organizárii de stat i obligatiilor impuse de Imperiul otoman,

asupra fenomenelor de culturá si de artá

Aceastá valoare de izvor a descrierilor lásate de martorii oculari case s-au perindat prin tárile noastre le-a impus de timpuriu atentiei istoricilor

Ind de la inmputurik istoriografiei noastre moderne,

Nicolae Bálcescu,

In importantul sáu Cuvint preliminariu despre izvoarele istoriei romanilor",

publicat in fruntea Magazinului istoric pentru Dacia",

scrierile fácute de deosebiti cálátori in locurile noastre i tipárite in mai multe limbi"

Curind dupá

aceea Incepu i reproducerea in periodicele istorice ale vremii sau in publicatii de izvoare a unor relatii de cálátorie,

astfel cum intilnim n nsesi paginile Maga

zinului" lui Bälcescu i Laurian,

In Tesauru de monumente istorice pentru Romani,

Papiu-Ilarian,

in Archly-u pentru filologie i istorie" al lui T

Cipariu,

Codrescu sau in Archiva istoricá

Dar efortul cel mai sustinut in aceastá directie a fost desfásurat de Nicolae Iorga,

care Ina' inainte de sfirsitul secolului trecut da in Cakitori,

ambasadori misionan i In Prile noastre asupra prilor noastre (Buletinul societátii geografice,

In tot restul vietii sale,

Iorga s-a oprit in mod stáruitor asupra informatiilor date de ealátori,

le-a analizat in publicatiile sale

Interesul sáu pentru valoarea deosebitá a informatiei oferite de aceste izvoare l-a indemnat si la incercarea originalá de a expune intregul nostru trecut luind ca punct de plecare si fir conducátor descrierile i insemnárile lásate de sträinii care ne-au cunoscut in cursul vremurilor

Este vorba de lstoria romanilor prin cala'tori,

care in cea de-a doua sa editie,

cápáta forma a patru cuprinzátoare volume

Exemplul lui Iorga a constituit un stimul si pentru alti cercetátori,

care au publicat sau analizat diferite tipuri de relatii provenind de la martori oculari stráini

printr-un efort de lungá durafi,

realizat cu o largá participare,

numárul izvoarelor din aceastá categorie ajunse la cunostinta istoricilor nostri a devenit foarte intins

Utilizarea lor prezenta insá mari greutáti

C,ea dintli provenea din dspindirea acestui vast material informativ in foarte numeroase publicatii: reviste,

Chiar unele din VI

tipárimrile rornanesti mai vechi slut astä'zi greu accesibile

Dar multe texte nu au fost tipánite ,sau retipárite dup

ci se aflá numai in publicavii stráine,

De aceea cunostinva unora dintre ele a limas doar fragmentará,

prin intermediul unor analize,

trimiteri sau simple semnalári

La aceasta se adáuga editarea defectuoasá a unor texte,

care crestea dificultatea folosirii lor

In sfirsit,

trebuie vinut seama si de faptul c'relaviile martorilor oculari,

fárá indoialä,

in marile limbi de circulavie universal,

stilt scrise adeseori in limbi a cáror cunoastere e mai puvin ráspinditá: suedezá,

Dealtminteri,

chiar si atunci cind limba folositá de autor e una de mare circulavie,

caracterul ei arhaic sau lipsa de culingreuieze invelegerea pentru cine nu are o preturá a oelui ce scrie poate gátire deosebiti in acest dameniu

In grade diferite,

toate aceste motive concurau pentru a face necesará stringerea la un loc a masei documentare lásate de martorii stráini ai trecutului nostru,

intr-o edivie usor de folosit i realizatá cu toate garanviile rigorii stiinvifice

Iniviativa alcátuirii unui corpus al cálátorilor stráini a fast luatá in 1954 de regretatul Barbu ampina,

pe atunci seful secTiei de istorie medie a Institutului

Iorga",

lucrárile pregkitoare desfkurindu-se in primii ani in

in cadrul secviei de istorie universall din acelasi instirut

Colectivul de lucru,

care a variar in cursul anilor ca numár de membri,

a avut de rezolvat numeroase probleme,

Ancheta inski pentru intocmirea unor liste cit mai complete de cálátori era ea singurá departe de a fi usoará

Membrii colectivului au avut insá amhivia de a adáuga textelor cunoscute altele nesemnalate incá la noi sau aflate in manuscris,

au eintat ediviile cele mai bune,

au recurs la microfilme dupá manuscrise din biblioteci stráine

Folosind realizárik predecesorilor asa cum se aratá in fieei au fácut totodatá o muncá de investiggie sau de completare a care caz informaviei,

alkuri de aceea a stabilirii celui mai bun text

Realizarea unor traducen i cit mai fidele a fost cea de-a doua grijá a lor,

Impiimt cu scrupulozitate si prin repetate confruntári

notaviile de multe ori igräbite ale unor oameni care nu cunosteau limba noastrá,

transpunerea in limbi strline a unor numiri romanesti au dus la deformári sub care adesea e greu de regásit numirea de loc sau de persoaná la care se face referirea

Un intreg aparat de identificári,

de restituiri sau de explicavii a fost stabilit,

in ajutorul celui ce va folosi textul,

sau chiar intr-al simplului cititor

Asa cum Maria Holban arata pe larg in interesanta sa introducere,

Hile cálátorilor,

bogare in ansamblul lor in informavii previoase,

sint totusi departe de a prezenta aceeasi vakare de la una la alta,

aceeasi relavie cuprinde stiri de valoare inegalá

Cemerea aceasta criticI este mult usuratá de notivek care preced fiecare text si care ajutä la cunoasterea personalitkii autorului,

a condiviilor lui de informare,

Fárá a dispensa pe VII

istoricul ce le va folosi in viitor de propria sa analiz criticI a textelor,

parte din operatiile ce-i reveneau o va gäsi gata fäcutä de editori

acestia merg pinä la adevärate studii comparative ale izvoarelor,

Aceastä pretioasä contributie,

care creste interesul stiintific al colectiei ce se prezintä astfel cititorului,

i are ea insäsi temeiul in munca de organizare a unui corpus,

care singurä a sugerat o anumitä problematkä de critica textelor

Se poate deci spune ,e1 in acest fel colectia inceput actiunea binefäcätoare chiar din momentul pregätirii ei,

pentru csi a dat ocazia editorilor s'ajungI la concluzii care sint,

un bun cistigat pentru stiintä

Ea va continua aducI servicii n aceastä directie,

aci sirbgura posibilitate de a avea sub °chi seria informatiei,

asa cum a putut fi ea reconstituitä de editori,

va ridica numeroase chestiuni,

va deschide perspective de investigatie,

va oferi teme de studiu care pinä azi nu au fost sau au fost putin abordate

colectia cälätorilor va constitui un mijloc de completare a informatiei pentru cele mai multe probleme ale istoriei noastre medievale

Aläturi de specialistii din diferitele ramuri ale cercetärii istorice,

din plin folositä si de alte categorli de cercetätori,

Listoricii de artä

Dealtmintri,

acest lucru s-a petrecut incä din timpul efectuärii lucrärilor,

pe mäsurä ce textele adunate i pregItite pentru upar se inmulteau

Larga intelegere a editorilor si a conducerii Institutului de istorie N

Iorga" a permis ca numerosi cerceatori din acest institut,

ca si din institutele de istoria artei,

de etnografie i folclor sau de la catedrele universitare,

foloseascä lucrarea in manuscris

Dar cel mai pretios sprijin ea 1-a oferit in elaborarea volumelor de istorie medieval din tratatul de Istoria Romaniei (vol

unde putine slut capitolele care sä nu fi beneficiat de tirile cuprinse in paginile colectiei de cälätori

cind intreaga muncä a fost dusä la capät si ea incepe sä devinä,

se poate pune intrebarea dad editia de fatä va scuti pe specialisti de a mai recurge la textele originale

Desigur cà,

cu toatä rigoarea cu care au fost executate traducerile,

acolo unde natura textului o va impune,

adicä de cite ori va fi vorba de pasaje interpretabile in mai multe sensuri de pildä,

fácind aluzie la uncle institutii controlul pe original se va impune

Dar reeditarea textelor in original ar fi insemnat dublarea eforroului editorial,

intreaga colectie se va ridica la nu mai putin de 10 volume,

la care se vor putea adäuga altele,

intrucit efortul editorilor se opreste in pragul acestui veac

Ei au avut dealtminteri grijä de a marca locurile dificile,

de a inregistra formele corupte,

de a reproduce in anexe textele aflate pinä in prezent in manuscris sau in editii rare

Acestea,

in ce-i priveste pe specialisti

Dar marea culegere de relatii de cälä-

a drei publicare a intreprins-o alitura $tiintificI,

Marele nostru public cititor,

dovedeste un interes tot mai viu pentru once vine de trecutul patriei

Dincolo de reconstituirile istoriodor,

care trebuie räminá cáláuzá permanentá,

el cautá contactul direct cu viata de altädatá,

prin tot ce arheologia readuce la suprafavá sau prin rmmumentele i obiectele rámase de la inaintasi,

prin traditiile folclorice care se pástreazá inca vii,

prin izvoarele scnise care evocá vremurile de altádatá

Cronicile noastre medievale,

cunoscute indeobste odinioará prin

micile extrase din drtile de lectura,

sint astázi ráspindite n numeroase edivii i n multe mii de examplare

Aláturi de acestea,

darul nsufleçirii faptelor i persanajelor,

se asazá evocárile i constatárile asteruute de stráini,

de multe ori ostile de o altfel de ostilitate decit cea a cronicarului fa tá de cantemporanii si ,

dar prin aceasta nu mai puvin interesante

Cáci ele completeazá imaginea cu viziunea omului dinafará,

tocmai pentru cá e venit dinafará,

asupra altor aspecte ale realitátii decit cronicarul,

chiar abstractie fácind de natura diferitl a tipurilor de scrieri

tocmai ce localnicului Ii apárea ca indeobste cunoscut si de aceea nu-i mai retinea interesul sau ceea ce,

nu intra in sfera acestui interes,

ne intereseazà in cel mai inalt grad,

este adesea consemnat de stráinul pe care-1 izbea o realitate neobisnuitä pentru el

Ca urine vii ale trecutului nostru

fie ele si trecute printr-o constiintá

stráiná relaviile lásate de cálátori vor interesa fárá Indoialá pe cititori,

cu pretiosul ajutor al editorilor,

vor fi in stare sá desluseascá adevárul de fante-

zie in rindurile ce le vor citi,

hranà intelectuará i sufleteascá

lar pentru acei dintre cititori care au 'harul invierii trecutului in forme artistice,

ca i pentru specialistii cercetárii stiintifice,

un indispensabil instrument de lucru

Se cuvine,

toatá recunostinta noastrá colectivului de cercetátori care si-a pus cu pasiune i abnegatie erudivia in slujba tuturor celor ce vor folosi,

In fruntea lor se cade sá oitám pe medievista de ascuvit spirit critic si vastá cultufá care este Maria Holban

Aläturi ea trabuie amintivi cu toatá prevuirea mai intli M

Alexandrescu-Dersca si Ion Totoiu,

prezenvi ind de la inceputul lucrárilor,

Oda' azi,

cel de-al doilea plecat dintre inoi in 1962

Mai noi venivi in colectiv,

o activitate intinsà i valoroasá,

Cernovodeanu,

Demény

Si-au adus de asemenea aportul lor V

Mithardea,

Iliescu,

Mustafa,

Cicanoi,

Constantinescu,

Sotirescu,

Armbruster

Pentru unele traduceri s-a apelat la Eug

Chiscá-Tistu,

Muratoea,

Holban,

Regretatul profesor P

Panaitescu si Tr

Ionescu-Niscov au efectuat verificári pe original ale unor versiumi ramanesti

Profesorii P

Panaitescu,

Georgesou si S

Papaicastea au contribuit cu pretioase observatii la imbunátávirea lucrárii

Ce dati3reazá colectia tuturor acestor specialisti,

cu o contributie mai intinsä' sau mai restrinsä% nu poate

Ceca ce vreau doar sl sublinkz aioi,

fli a Incerca ierarhii greu de stabilit,

este calitatea de ansamblu a echipei,

care a asigurat catitatea remarcabila a luairii

Editura $tiintificä",

al cä'rei rol in stimularea cercefirii in domeniul istoriei si in formarea culturii istorice a publicului cititor devine tot mai activ,

asupra-si sarcina grea a publicàrii acestei intinse colectii si nu a precupetit nimic pentru ca prezentarea ei graficà' s'á corespundí valorii sale stiintifice

De aceea ii revine dreptul de a fi asociafa' in recunostinta noastrl

Nolembrie 1567

INTRODUCERE GENERALA

Relatiile de cálátori stráini si márturiile directe

locurile si oamenii din pártile noastre constituie un izvor pretios de informatie care completeazá si lumineazá izvoarele propriu-zis documentare

Natura textelor De la tnceput trebuie precizat cá acest gen de relatii constituie tot un docu-

care insá nu poate intra in concurentá cu documentul de cancelarie,

relatiile apartinind unui alt domeniu si ráspunzind la altá opticá

!rare ele si document este aceeasi deosebire ca intre un peisaj si o hartá geograficá

Relatia propriu-zisá este o creatie oarecum subiectivá,

nesupusá nici unui tipic de fortná

neintáritá de nici o garantie oficialá de autenticitate si avind XI

de cele rnai multe ori un caracter Intimplátor 6 fragmentar

Gradul ei de credibilitate variazá de la autor la autor 6 chiar de la informatie la informatie

Autenticitatea,

originalitatea reclárii trebuie controlate neincetat

Acest control se realizeazá In buni másurá pentru materialitatea faptelor prin confruntarea intre ele a diferitelor márturii contemporane

at priveste interpretarea datá de cálá

ea e influentatá mai totdeauna de constiinta lor de clasá,

precum si de susceptibilitáti nationale i religioase

S ne gindim,

la optica speciall a cruciatilor lui Wavrin din 1445 sau a celor 100 de toscani din campania de la Dunáre din 1595

In genere relatiile aduc o viziune exterioará,

imediaa si vie a imaginilor sau faptelor intilnite,

dind i unele elemente de comparatie lImuritoare pentru cei ce nu cunosc realitátile descrise

Acestea se impun de la sine potrivit cercului de interes al autorului

In culegerea de fatá slut cuprinse dári de seamá mai putin libere ce au sá ráspundá la un chestionar dat,

Acestea se apropie mai mult de documentele oficiale am in tite

Relatiile de cálátori si cele asimilate lor nu dubleazá documentele oficiale contemporane si nu li se pot substitui lor

Dar ele le intregesc,

dind scheletului rigid al documentului invelisul viu 6 concret al unei viziuni imediate

Limitele 2n timp fi SPatilf

Culegerea de fa

urmInd oarecum pilda colectiei de Documente privind istoria României publicate ui ultimele douá decenii,

cuprinde in cimpul su vizual toate márturiile asupra stárilor 6 evenimentelor de pe intregul teritoriu

atit cele privind direct pe romani cit si cele privind natiunile conlocuitoare,

fárá a omite si desfásurarea unor actiuni purtate de stráini pe pámintul tárii noastre,

ca de pildá expeditia cruciatilor pe Dunáre In 1445,

dramatica aventurá a lui Aloisio Gritti terminatá la Medias in 1534,

actiunile polonilor in Moldova In secolul al XVII-lea si al XVIII-lea si campaniile rusilor si austriecilor in secolul al XVIII-lea

Limitele sale In spatiu se confundá cu hotarele tárii noastre

Cele in timp sint cuprinse Ináluntrul perioadei care se desfásoará de la intemeirea ca state a Tárii Romanesti si a Moldovei piná in anul 1800

Ele incep cu o datá intImplátoare,

adicá a primei relatii cunoscute datoria vestitului Ibn Battuta care e situatá in anul 1330 sau 1331

Pentru motive de oportunitate prezentarea noastrá se opreste la anul 1800,

intrucit multimea sporitá a relatiilor si caracterul tot mai retoric al materialului ar risca sá schimbe cu totul natura culegerii intocmite

Deosebiri fatii de lucrelrile anterioare

Este o deosebire esentiali intre conceptia colectiei de fa i lucrärile mai vechi ce au existat pn acum in acest domeniu si care au fost folosite din plin de altminteri la elaborarea acestei lucriri

Mai intli o deosebire de natura,

Nioi Istoria românilor prin calèltori a lui Nicolae Iorga,

nici Bibliografia caatorilor straini prin tinuturile romanefti a lui Sadi Ionescu nu sint colectii de texte

Apoi ele nu imbritiseazi totalitatea rii noastre,

Nu vom stirui nici asupra deosebirii constituite de limitele in timp,

intrucit Bibliografia calatorilor straini a rimas neterminatä,

oprindu-se inainte de incheierea secolului al XVII-lea,

iar lstoria romanilor prin caLitori inainteazi adinc in secolul al XIX-lea

Dar mai constatim o deosebire evidenti,

Lucrarea lui Sadi Ionescu nu urmireste atit relatiile càItoriior cIt i

cuprinzind in repertoriul su i cilitori care nu au läsat nici un fel de relatie,

si care nu-si gisesc locul in culegerea de fati,

iar Istoria romanilor prin akitori este de fapt o confruntare de date pretioase luate din relatiile cltorilor cu o reconstituire mult mai completi ficuti pe baza altor izvoare

Acolo relatiile nu apar direct,

ci sub formi de spicuiri sau rezumate a ciror firimitare si izolare de context pulverizeazi izvorul intr-o serie de afirmatii nelegate organic intre ele

Lipseste contactul direct cu izvorul i cu personalitatea autorului,

ce poate adesea lumina substratul ascuns al unor informatii

Insi existenta aoes-tor repertorii de indicatii i interesul trezit de ele impuneau intocmirea unei culegeri exhaustive de texte infitisate in forma lor proprie,

firi vreo interventie sau vreun adaos

In culegerea de fati izvorul este redat direct in traducerea cea mai credincioasi,

iar autorul este infitisat concret cu ultimele preciziri bio- i bibliodea relieful necesar

O critici strinsi determini gradul de grafice menite exactitate obiectiv i subiectivi a relatiei,

stabilind adici gradul de cunoastere al autorului precum si gradul su de sinceritate,

accentuindu-le in notele din josul paginilor ce alcituiesc un fel de comentariu permanent al izvorului infitisat,

firi a mai vorbi de o serie de restituiri de text si de identificiri de

locuri si de persoane sau de imprejuriri istorice mai putin cunoscute

Largirea notiunii de acitor

at priveste notiunea de cilitor,

ea se lirgeste pentru a cuprinde pe toti cei ce au stat citva timp sau au trecut cu vreun prilej oarecare prin romane si au lisat o mirturie despre cele vizute acolo

Intr-o primä perioadi care merge de la 1330 pini la 1600 afläm flea' deosebire pelerini,

simpli cavaleri cruciati sau luptitori de ai sultanului,

sau cu o misiune specialá la noi,

episcopi catolici cu_ resedinta la Baia sau la Bacáu,

inchizitori totodatá diplomati i misionan,

lefegii unguri rázvratiti la Suceava,

eruditi pe urmele vestigiilor romane din Transilvania,

sau specialisti raportind despre exploatarea minelor,

precum si a bogátillor naturale,

apoi negustori si martori ocazionali,

ca acel emisar al grupului protestant de la Urach trimis in Moldova la Despot cu mostre de tipárituri cirilice

Iar in perioadele urmátoare se mai adaugä fete bisericesti,

ofiteri suedezi de ai lui Carol al ingineri militari imperiali raportind despre resursele economice si militare ale Olteniei,

sau ofiteri de pontonieri descriind i desenind malurile Dunárii,

medici urmárind descrierea ciumei din Moldova sau din Transilvania sau descriind starea sä

nátátii din Moldova la sfirsitul secolului al XVIII-lea,

mineralogisti curiosi de bogätiile minerale din Oltenia sau Transilvania,

savanti de valoare mondialá ca Boskovie,

refonmatori teoreticieni ca Jeremy Bentham trecind din intimplare pe aci,

trimisi ai unor mestesugari germani veniti s'trateze conditiile stabilirii lor in Tara Romaneascá,

minati la drum din vanitate sau plácere,

un impárat coregent Iosif al II-lea venit intr-o cálátorie de studii prin Banat si Transilvania,

actori sau directori de trupe germane,

fácind

periodic drumul de la Presburg" (Bratislava) la Sibiu,

Cálátorind pe capra diligentei si judecind realitátile intilnite de la aceastá altitudine,

in sfirsit reprezentanti ai Europei cosmopolite dinaintea revolutiei franceze,

in frunte cu printul de Ligne,

participe la campania lui Potemkin contra turcilor,

inainte de a ajunge niste exilati sau emigrati,

Langeron,

a ramas legat de operatiile militare de aci diversitatea ion nu poate fi cuprinsá in sfera notiunii de cálátor in sensul propriu al cuvintului

La aceastá lárgire a notiunii corespunde una asemánátoare privind márturiile care nu se limiteazá doar la relatii propriu zise

Uneori ele fac parte dintr-o biografie sau o elegie çi sint totusi márturii directe ale unor participanti la evenimentele amintite,

alteori sint scoase dintr-o corespondentá,

sau a emisarilor principilor Transilvaniei etc

Avem si rapoarte ráspunzind la un chestionar dat,

dári de seamäi destinate a lámuri diferite hárti sau schite,

mai apare uneori i un fel de amestec de consideratii generale,

care 'Meacà sub un flux inutil cursul real al izvorului ce trebuie scos din contextul sáu intimplätor spre a putea fi folosit

Elemente de unitate

Cu timpul diversitatea haoticà a martorilor si a márturiilor cedeazá locul unor grupári mai omogene

Apar acum adevárate serii de relatii constituind izvoare continue

Inca de la sfirsitul secolului al XVI-lea avem unele XIV

serii neintrerupte de izvoare,

de pildá relatiile misionarilor catolici i dárile de seamsá ale membrilor soliilor polone ce strábat Moldova in drumul lor spre Poartá,

fiecare din ele cu specificul sáu de informare,

cu viziunea sa proprie si cu stilul sáu

Pe IMO' aceste serii avem i grupe de relatii legate de o aceeasi personalitate,

un acelasi eveniment sau o aceeasi problern5

cum ar fi de pildá in perioada

cele privind tragica aventurá a lui Aloisio Gritti sau incercarea vremelnicá a lui Despot,

in sfirsit actiunea fulgefitoare a lui Mihai Viteazul

Tot astfel diferite relatii,

ca cele despre exploatárile miniere din Transilvania,

dei apartin unor momente deosebite,

La fel pot fi grupate impreuná descrierile Transilvaniei datorate lui Reicherstorffer i Verancsics,

la care trebuie adáugatá si cea injghebatá

de Possevino dupá Reicherstorffer

Grupárile acestea mai sporesc incà in perioadele urmátoare

Astfel,

in secolul al XVII-lea avem expeditille polone in Moldova in care intrá i relatia lui Joppecourt despre incercarea lui Constantin Movilà de a-si asigura domnia Moldovei cu ajutor polon impotriva pretendentului sustinut de turci sau negocierile diplomatice cu Transilvania lui G

Rákciczy cá'tre sfirsitul rázboiului de treizeci de ani,

precum legáturile principelui Transilvaniei cu Moldova si Tara Romaneascá in care intrá i episodul rá

Trei izvoare capitale pentru mijlocul secolului al XVII-lea,

anume relatia lui Bandini despre Moldova,

descrierea cálátoriei lui Macarie datoratá lui Paul din Alep i in sfirsit descrierea lui Evlia Celebi au fost grupate deoparte din cauza masivitátii lor i constituie impreuná un volum separat ce va trebui integrat cu &dui in seria de fatá

In secolul al XVIII-lea avem iarási Intr-o primá perioadá (1700-1774),

aláturi de cele douI serii ale misionarilor catolici si ale solilor poloni,

niste grupuri de relatii in legáturá cu rázboiul suedezo-rus,

in care intrá jurnalul de campanie i relatia despre Moldova a ofiterului suedez Erasm Weismantel,

de un interes comparabil cu cel al descrierii contemporane a Tárii Romanesti datorate lui del Chiaro

Urmeazá apoi grupul de stiri in legáturá cu campania de la Prut,

apoi cel privind Oltenia sub austrieci,

in sfirsit cel in legáturá cu actiunea tátarilor la Dunáre i in Moldova inainte de a se ajunge la descrierea grozavei ciume care a bintuit in Moldova in cursul campaniei rusesti din anii 1770-1771

Regásim i in aceastá perioadá grupul de relatii despre exploatárile miniere din Transilvania,

la care contribuie ha un specialist ca Samuel Köleseri,

ba un diletant ca Fridwaldszky i in sfirsit un mineralog de reputatie mondialá ca Ig

care pe lingá observatiile sale mineralogice noteazá amánunte impresionante despre traiul greu al populatiei necájite

Perioada se tncheie cu jurnalul cálátoriei lui Iosif al II-lea in Banat si Transilvania intr-un moment cind se puneau probleme majore,

at'it cu privire la noua orientare in materie administrativá,

cit si la o nouá fazá a politicii de colonizare intensá a Banatului

Relatiile din ultima perioadg a secolului al XVIII-lea se caracterizeaza printr-o atentie mai mare acordatg comertului i crearea unor noi drumuri comerciale

In sensul acesta avem schitele i rapoartele intocmite de un grup de cartografi militari imperiali trimisi sä studieze cursul Dungrii in vederea unor eventuale lucrgri privind navigatia 6 mai ales organizarea unui export sistematic de mgrfuri pe acest fluviu

Paralel cu aceastg initiativg avem traducerea in fapt a dezideratului imperial prin incercarea unui negustor din Frankfurt,

Jenne (Lebprecht),

de a perfectiona modul de transport al mgrfurilor pe Dungre

Unei preocupgri similare i se datoreste mai tirziu si ordinul trimis viceconsulului francez la Iasi,

Parant,

de a intocmi un memoriu asupra posibilitgtilor comerciale ale fárilor romanesti,

ordin greu de executat prin mijloace proprii,

folosind o experientg ce nu poate niciodatg fi improvizatg,

dupg cum s-a silit el zadarnic sg arate sefilor säi,

dar la care in cele din urmg s-a supus folosind insà pur i simplu lucrarea lui Peyssonnel despre comertul din Marea Neagrg

Dar desigur cea mai temeinicg relatie despre resursele economice ale Tgrii Romanesti este cea a lui Raicevich,

copios plagiatg ulterior de nenumgrati autori de descrieri i rapoarte

Un loc aparte trebuie fácut reprezentantilor Europei cosmopolite a vechiului regim (Printul de Ligne,

contesa Golovina sau Langeron,

Lady Craven)

Dintre acestia locul cel mai insemnat ii revine lui Langeron care a luat parte la operatii militare in fárile noastre i in cursul secolului al XVIII-lea si in campaniile din anii 1806-1812 si a lgsat o relatie in care pot fi separate straturile succesive ale diverselor sale reveniri asupra textului initial,

In acelasi timp cu adaosurile determinate de includerea unor noi perioade de timp

In sfirsit,

preocupgrile pentru exploatgrile miniere au continuat i in aceasta perioadg i s-au concretizat in paginile lui Griselini,

Sestini i Spalanzani

Aceastg argtare in fugg a unor posibilitáti de grupare,

a materiei nu a avut in vedere decit indicarea in linii mari a unor analogii sau puncte comune,

pentru o privire mai sintetid asupra marii varietgti infgtisate in aceastg culegere,

varietate care se manifestg 6 inguntrul relatiilor ce nu se mgrginesc in genere la un caracter uniform descriptiv-geografic,

sau pur simplu narativ-istoric

Adesea amindoug se impletesc intre ele

Ping si rapoartele

despre boggtiile miniere ale Transilvaniei cuprind date de caracter istoric

Si tot astfel in relatiile unor participanti la diferite campanii pe pgmintul tgrii noastre intrg o bung parte de redare descriptivg a realitgtilor locale in mijlocul cgrora se desrásoarg expeditiile respective

Care e criteriul de determinare a includerii textelor in colectia de Jara

Dad nu e imperios necesar,

ca autorii sg fie niste cglgtori in sensul strict al cuvintului,

existg totusi o conditie indispensabilg,

(S-a facut o exceptie Cu Georg Reicherstorffer si Nicolaus Olahus,

descrierile lor se refera si la locul lor de bastina,

Transilvania)

Este bineinteles cà interpretarea acestei conditii trebuie sà inä seama de realitátile din trecut,

Molckwa si Transilvania alcatuiau unitati politice diferite i cInd un locuitor din Tara Romaneasca sau din Transilvania de pilda nu putea fi socotit localnic in Moldova,

Alaturi de aceasta conditie avem o alta tot atit de categorica,

fi fost efectiv prin aceste locuri

Toti autorii cuprinsi In culegerea de fata le Indeplinesc pe arnindoua

Totusi pentru doi din ei,

Reicherstorffer 4i Anton Verancsics,

va fi nevoie de o discutie mai amanuntita,

Care e criteriul de grupare a relatiilor in volum

? In economia lucrarii de fata cronologia este unicul fir care leaga impreuna aceste marturii uneori disparate,

cIt i ca orizont

Insa nu se poate nega ca acest fir e adesea iluzoriu Intrucit nu se poate ajunge intotdeauna la o precizie absoluta asupra datelor diferitelor lucrari

Linde lucrari nu pot fi datate,

deotarece au fost scrise in decursul ueiiui timp mai lung,

constiturnd oarecum straturi succesive,

din care doar critica interna mai poate situa In timp unele din ele,

intrucit nefiind publicate le lipseste macar i aceasta precizare a momentului aparitiei

Dar situarea cronologica a textelor mai riclicl i problema

momentului ce trebuie ales pentru determinarea lor In timp,

sau cumva al contactului cu realitatile descrise

? Si cind acelasi autor a fost In mai multe rinduri prin partile noastre,

care din calatoriile sale va fi cea care ii determina locul in seria relatiilor

Asadar criterirul cronologic nu poate avea aci declt o aplicare relativa

Va fi totusi folosit dintr-o nevoie de simplificare si de sistematizare,

dar tinind seama cà factorul cronologic nu reprezinta decit o metoda de clasare a materialului i nicidecum o lege rigida care sa excluda i alte posibilitati de grupare logica atunci cind ele se vor impune de la sine

luind ca regula de plecare data primei lor relatii care atrage dupál sine includerea la un loc si a celorlalte relatii ulterioare ale aceluiasi autor si deci infatisarea lor inaintea altor relatii datorate altor autori,

si care le sint anterioare de fapt

Intocmirea unui repertoriu cronologic la sfirsitul volumelor poate corecta In oarecare masura aceasta nepotrivire

Dar factorul cronologic nu are numai un rol ordonator In prezentarea marturiilor intr-o succesiune satisfacatoare,

ci urmarirea precizarilor cronologice poate lumina problema atit de complexa a imprumuturilor si a influentelor,

precum pe de alta parte constatarea unor asemenea Imprumuturi poate da elemente pretioase pentru o mai dreapta datare

culegere ca aceasta in care valoarea relatiilor decurge in primul

rind din caracterul lor de mOrturie sincera i directO,

determinarea imprumuturilor fi a influentelor este extrem de importantg

Cu prilejul alcItuirii volumu-

lui I al colectiei de fall au putut fi descoperite,

in jurul Chorographiei lui Reicherstorffer,

o serie de asemenea imprumuturi mergind ping' la cel mai

Portiuni masive dintr-un indice alfabetic al unei poeme tipOrite in 1519 (Stauromachia lui Taurinus) au fost incorporate in textul descrierii lui Reicherstorffer tipOritO in 1550

TotodatI au fost incluse In el o seamI de adaosuri i IndreptOri la text ale lui Honter prin intermediul lui Sebastian Minster

In sfirsit,

textul astfel injghebat a inffuentat mult atit descrierile unor cOlOtori (Gromo,

Lescalopier etc

cit si cele ale unor geografi italieni de la

sfirsitul secolului al XVI-lea care la rindul lor au inspirat pe alti autori de

dad putem mtrebuinta west termen and e vorba de un plagiat a Chorographiei Transilvaniei o aflOm in lucrarea cunoscutului iezuit Antonio Possevmo comentariul despre Transilvania in care toatO partea descriptivO,

împreun i cu arsitarea impástirilor administrative,

e pur i simplu tradusO din limba latiná in limba italianI cu prea

Dar folosirea cea mai constiincicras1

putine adaosuri personale MI ca sO bOnuiascO abilul iezuit cO o parte din textul

su apartinea de fapt ctitorului protestantismului la sasi Iohan Homer

Este evident cO un asemenea text injghebat la iutealg In 1583 nu oglindeste realitile acestui moment,

ci cele de prin 1519 i poate 1550,

§i c'valoarea sa documentará e mult scá

Tot astfel mOrturia unui Botero,

socotit pinO acum printre cOlOtorli efectivi prin pártile noastre,

isi pierde once valoare de document direct dupa descoperirea imprumuturilor sale din descrierea altui geograf mai vechi,

O cercetare mai atentá a putut dovedi de altminteri cl Botero nici nu a fost prin *tile noastre i cá pOrerea contrará

rezultO dintr-o tálmácire gresitá a cuvintelor sale

Si in textele misionarilor din secolul al XVII-lea si al XVIII-lea apar reminiscente din geografii italieni,

cu preferintá din trinitatea d'Anania Botero Magini,

infOtisatá in anexa volumului respectiv

Ba chiar,

emisarul papii Alexandru Comuleo sau Comulovie,

avind a rntocmi un raport asupra bogOtiilor Moldovei i Tärii Românesti,

trimite din Iasi o descriere copiatá dupa descrierea lui Botero

Exemplele de mai sus ilustreazI un procedeu pe care il vom regOsi si mai

apoi in relatiile din veacurile urmOtoare

De aceea ni s-a pOrut justificatá includerea In anexá a unora din aceste texte de informatie generali de o circulatie mai largI care au influentat pe o seamO de autori de relatii din culegerea de fatg

In secolul al XVII-lea,

iezuitul Fridwaldszky Il plagiazO pe Köleseri intocmai asa cum procedase cu un veac mai inainte iezuitul Possevino cu

Reicherstorffer

Ba mai mult chiar

La Roma,

unde se aflau depuse rapoartele lui Bandini si Baksie la Congregatia de Propaganda Fide",

se fabrica douá pseudorelatii privitoare la Moldova si

Tara RomaneascI,

din frinturi si rezumate stingaci intocmite,

Sistemul ajun-

ge Ind la perfegiune in a doua jumátate a secolului al XVIII-lea

Avem un intreg lant de imprumuturi nemárturisite avind ca izvor principal lucrarea lui del Chiaro pentru Tara Romaneascl si opera lui Dimitrie Cantemir pentru descrierea Moldovei

Se poate urmári trecerea unorimprumuturi de la del Chiaro la Griselini si de la acesta la Raicevich §ti Sulzer,

ca sá nu ne oprim decit la au-

torii care au influentat o serie intreagá de scrieri

Si la rindul lor Raicevich si Sulzer vor gási numerosi imitatori nemárturisiti

Dar intilnim cazuri de folosire de-a dreptul necinstitá a unui izvor

De pildá

intr-o relatie a unei cálátorii prin Transilvania propriu-zisá a lui Caroni se inglobeazá portiuni intregi din desscrierea Banatului a lui Griselini

Uneori constatám cá autorul a doux relatii de cálátorie in Transilvania,

publicate la citiva ani una de alta,

adoptá douá atitudini cu totul diferite fad de romani (urmindu-I in prima din ele pe del Chiaro,

a cárui pornire pátimas1 se vádeste la fiece pas)

De altminteri,

in a doua jumátate a secolului al XVIII-lea descrierea unei dni,

ba chiar si simpla povestire a unei cálátorii printre stráini,

slujeste adesea de pretext pentru tot felul de consideratii filozofice" sau politice

Cazul lui Cantemir e inci si mai curios

Se stie el Descriptio Moldaviae a fost cunoscutä mai intli intr-o versiune germaná a lui Biisching si Redslob publicad intr-un periodic din anii 1769-1770 si apoi in volum la Frankfurt in 1771,

iar Istoria Imperiului otornan intr-o traducere englezà clatoritl lui Tyndal

Versiunea francezá care a urmat a fost lucrad mai mult dupá cea englezi dectt dupá textul original

Primul caz de folosire abuzivà a textului lui Cantemir 11 aflám la Carra,

autorul asa-zisei Istorii a Moldovei fi Tarii Românesti,

care s-a bucurat de o trecere nemeritatá,

multumitá faptului eä era singura (pseudo) istorie a tárilor noastre ce putea fi consultatá in limba francezá intr-un moment cind realitátile de aici ajunsesed sI intereseze politica generalá europeanä

In acelasi timp ea era un rezervor de anecdote si de glume usoare pentru amatorii de descrieri spirituale" sau pitoresti

De fapt istoria lui Carra se compune din douá párti: una mai redusá intitulafa

istoricá si politicá asupra Moldovei si Tárii Romanesti",

inspiratá in linii mari din Descrierea Moldovei,

iar tot restul este alcátuit din niste capitole disparate,

constind pur si simplu din notele versiunii franceze a Istoriei Imperiului otoman cusute impreuná in ordinea lor din editia acelei versiuni date de Joncquieres,

apoi din notita biograficá datoratá editorului versiunii engleze,

Tyndal,

si din douá imprumuturi din textul insusi al Istoriei lmperiului otoman (in versiunea francezá amintid)

Se vede bine care putea fi valoarea unor compilatii atit de ciudate

De fapt relatia propriu-zid a lui Carra

trebuie extrasá din DisertaTie",

subliniindu-se imprumuturile fácute din Descrierea Moldovei a lui Cantemir

Acest lucru s-a putut face mulTumitá afla'rii in arhiva Ministerului Afacerilor Stráine de la Paris a textului inedit al Disertatiei" in forma sa dintli,

care apare acum pentru prima oara,

cu prilejul redárii sale in versiunea rom'à

neaseá in cuprinsul colecTiei de faTá

Daca vom trece la folosirea propriu-zisá a Descrierii Moldovei a lui Cantemir va trebui s'citám autori ca A

Sulzer (pentru sectiunea asupra Moldovei) i Hacquet,

pentru a nu-i aminti deck pe cei mai insemnaTi

Putem preciza ca Sulzer adoptä o atitudine hipercriticá fatá de Cantemir pe care II urmeazá de aproape dar combátindu-1,

sprijinindu-se pe textul lui Carra (

!) pentru Moldova si Bawr pentru Tara Romaneasca",

in timp ce Wolf si Hacquet folosesc deopotriva si pe Cacitemir,

fárá a-i socoti in dezacord

Depistarea si discutarea imprumuturilor nu constituie un simplu joc de erudiTie,

ci implinirea uneia din condiTiile prealabile determinárii gradului de autenticitate si de sinceritate a unui text

De aceea nu importá faptul ca' opera lui Cantemir nu intrá direct in colecTia noastrá

Influenta ei va trebui totusi semnalatá de cite ori o vom afla prezentä

in anumite relaTii din culegerea noastrá

Aceeasi observatie e valabirá i pentru Sulzer,

a cárui opera nu este cuprinsi In aceastä culegere din cauza masivitáTii i prolixitáTii sale

Precum s-a vázut,

confruntarea unor relatii contemporane ingáduie verificarea lor reciprocá,

dupa cum si comparatia cu anumite scrieri anterioare poate dezválui uneori i legáturi de filiaTie

Dar chiar si o simplá comparaTie a dodá

redactári ale aceluiasi text arunca' o luminà nodá asupra spiritului in care a fost conceput,

precum i asupra procesului sáu de elaborare: astfel,

precum si din cele ale lui Gromo (din secolul al XVI-lea) sau din cele douäl redactári ale relaTiei lui Carra (din secolul al XVIII-lea)

Dar uneori chiar stabilirea imprumuturilor ne poate rámuri asupra naturii reale a unor relatii infáTisate voit intr-o lumina' neadeváratá

De pildá,

uncle relatii cuprinse in asa-zise scrisori,

cum sint acelea publicate de Lady Craven simultan in Anglia si Franta

Dar cum epistola privitoare la trecerea ei prin Tara Româneascá,

scrisá aparent chiar asupra momentului,

vádeste la cercetare o serie de imprumutuni din Observariile lui Raicevich,

este limpede ca' avern de-a face nu cu o efuzinne imediatá cum vrea antoarea sa' lase impresia,

ci cu o compoziTie fácutá pe indelete dupá un interval oarecare folosit pentru a adáuga la impresiile,

consideratii mai Make i judecáTi mai temeinice

Tot astfel trebuie bine subliniat ca' textele insoTind ilustratiile privitoare la Tara noastrá in Albumul de alatorii al lui Sir Robert Ainslie sint imprumutate unor autori,

Lady Craven etc

si cà stampele acelui album reprezintá uneori niste compozitii imaginate anume pentru a ilustra textul,

constituind un fel de comentariu artistic al acestuia si nu o reprezentare imediatá XX

si directg a realitgtii surprinse de penelul pictorului

De pildá,

stampa reprezentind tiganii spglind aur la marginea unui riu unde se observg o compozitie oarecum anecdoticg sau decorul constituit prin adunarea la un loc a multor cruci de forme deosebite,

grupate impreun ntr-o altg stampg,

asa cum nu s-au putut afla ele in realitate

Este probabil cá in acest sens anecdotic au si fost comandate scenele pictorului care era in serviciul ambasadosului si cgruia i se lgsa un simplu rol de executant

Intr-un contrast evident cu acest gen de ilustratii la text este stampa reprezentind audienta ambasadorului englez la curtea domneascg

din Bucuresti in care precizia unei redgri reale a reusit sg

Am vgzut ci redarea nemijlocitg a realitátii nu rezistg intotdeauna tendintei de a folosi descrieri anterioare

Uneori insg nu mai observgm imprumuturi propriu-zise,

ci influenre ce pot merge de la insusirea unor elementle

la adoptarea unor atitudini de fond sau a unui ton,

el insusi traducind o anumitg atirudine

Constatgm cl ce a Timm din asa-zisa Istorie a Moldovei fi a Tarii Românefa a lui Carra,

si care a influentat ani de-a rindul o serie de cglgtori care se apucau sl descrie societatea din Iasi sau Bucuresti,

a fost tonul de ironie voitg si cgutarea unor efecte caricaturale care apar tale quale la scriitorii mediocri,

sau temperate la oameni de duh ca printul de Ligne,

care el insusi a fost mult imitat

$i la generalul Langeron reggsim acelasi fond,

pe care se mai suprapun impresii si reminiscente lgsate de cercurile fanariote pe care le-a putut cunoaste direct

intr-una din relatiile Uneori se mai incruciseazg sale tonul imprumutat de_ la Carra cu substanta Observariilor lui Raicevich insusite mecanic in chipul cel mai plat si sirguincios

Ficriunea

Dar in redarea realitátii,

pe lingg imprumuturi si influente se mai interpune uneori si fictiunea propriu-zis

Astfel,

ne impiedicgm de povestirea unor cglgtorii si aventuri fictive,

Vom da aici numai doug example de asemenea relatii inchipuite: 1) pseudorelatia vestitului cgpitan John Smith,

pretins participant la luptele lui Radu Serban cu tátarii,

pe care le descrie cu mare lux de amgnunte si cu o cascadg intreagg de nume fictive atit ale crestinilor,

cit si ale tgtarilor inclestati in luptg si 2) cglgtoria inchipuitg pe de-a intregul pe care ar fi fácut-o in Moldova in timpul expeditiei sultanului Mahomed al IV-lea (1672) italianul Cornelio Magni,

comeseanul si parazitul ambasadorului francez,

figurg destul de dubioasg dar scriitor de un talent incontestabil

La oarecare distantá de aceste pseudorelatii trebuie rezervat un loc aparte asa-zisei lalbe a moscovitului Peresvetov,

torul autocratismului impotriva puterii mariIor boieri moscoviti,

care pune in gura lui Petru Rares indemnuri i aforisme pe care le-a mai expus i in alte doua lucrari anterioare,

una despre sultanul Mahomed cuceritorul Constantinopolului,

cealalta despre ultimul imparat bizantin Constantin Dragases,

alesi ca exemple reprezentative de stapinitori destoinici sau bicisnici

Domnul moldovean e infatisat ca mentorul strasniciei autocrate i zugravit in culori ciudate

El apare ca un astrolog i filozof" invitat si doctor intelept care citeste in cartile sale intelepte dupa semne ceresti" destinul imparatesc al tinarului Ivan al IV-lea caruia ii trimite sfaturi de urgie necrutatoare

El se roaga lui Dumnezeu pentru aceasta cu lacrimi mari"

Dar in aceasta scriere din 1549 nu poate fi gasit nici un amanunt real in legatura cu Moldova sau cu Petru Rares

Se uita chiar sa se pomeneasca de moartea sa in 1546

De asemenea,

nu aflam nici o mentiune a inrudirii apropiate dintre Doamna Elena si mama lui Ivan al IV-lea

Analiza facuta cu prilejul ultimei prezentari a acestui autor la Moscova In 1956 (Opere) si 1958 (A

Zimin Peresvetov fi contemporanii säi) conchide ca el atribuie inteleptului voievod" Petru Raw pro priile sale idei i cà totodata sederea Iui Peresvetov la curtea Moldovei in 1537-1538 ridica serioase nedumeriri"

S-ar fi propus in schimb anii 1534-1535,

fara insa a se pune in discutie afirmatia ca a fost in slujba lui Petru Rares,

si a lui Ferdinand de Habsburg

Este evident ca includerea unui text de un caracter atit de particular,

care este in opozitie diametrala cu toate celelake relatii din volumul de fata,

ar fi fost de natura' sa creeze confuzie in mintea cititorilor

Asadar Jaiba lui Peresvetov a fost cuprinsa in anexsi ca o marturie pretioasa privitoare nu la imprejurarile reale ale lui Petru Rares,

Dar mai exista si alte elemente care pot sa ne dea o imagine denaturata anume a realitatii,

ci datorita unui factor legat de timp schimbarea in urma unor imprejurari particulare a valorii unor termeni medievali folositi cu alta semnificatie deck cea obisnuita

De exemplu,

in frazeologia textelor nnedievale din Transilvania natiunea" reprezinta o fictiune juridica,

asa de altminteri cum libertatile" trebuie traduse pur i simplu prin privilegii

Despre interpretarea i transpunerea unor asemenea termeni va fi vorba mai jos dud vom incerca sa definim felul cum se oglindeste realitatea romaneasca in relatiile calatorilor

Stabilirea textelor ci aparatul critic

Impotriva tuturor acestor abaten,

intervine analiza critica' a textelor,

care se afirma inca de la selectia lor in vederea includerii in volum determinind i modul lor de includere,

din consideratii religioase sau morale fara o legatura necesará

cu subiectul sau din repetarea unor infonmatii istorice culese dintr-o lucrare oamcare,

prinde insirarea unor inventare intregi de obiecte de cult aflate in bisericile catolice din Tara Romaneasca,

sau aluneca la simple invective sau la reminiscente personale fara interes pentru momentul sau locul descris,

sau cind purcede la pure inventii,

nu mai poate fi vorba de o redare tale quale a acestui balast suparator,

ci se impun reducen care slut intotdeauna indicate fie printr-o nota' la subsol,

fie printr-un sir de puncte sau prin etc

Textul insusi este supus unei analize critice pentru a-i stabili gradul de autenticiTate,

La aceasta se adauga si aprecierea posibilitatilor de informare ale autorului respectiv si o lamurire a elementelor intilnite: numiri de persoane sau de locuri,

date ce trebuie controlate si talmacite,

imprejurari istorice ce trebuie reconstituite

Acest comentariu critic insoteste textul de-a lungul desfasurarii sale sub forma de note in josul paginii,

de apreciere critica' in notita biobibliografica ce precede textele

cum s-a procedat la elucidarea problemei atit de delicate a determinarii rolului lui Honter,

In elaborarea textului final al Chorographiei Transilvaniei a lui Reicherstorffer

Cum frecventa si intinderea notelor din josul paginilor depind de natura textului comentat,

se intimpla ca unele texte sa fie mai bogate in explicatii pe linà alte ca altele

La aceasta contribuie si faptul ca uneori s-au redat lam

uriri cerute de subiect si o parte din notele la textul original datorate editorilor textului

Ce cuprind notele

In primul rind o serie de emendari,

In culegerea de fata identificarile toponomastice pentru locurile si persoanele de pe teritoriul tarii noastre s-au facut dupá regula folositá la publicarea volumelor de traducen ale documentelor din Transilvania

Formele intllnite in textul original au fost redate intocmai in nota,

numirile corespunzatoare romanesti luindu-le locul in versiunea romaneasca

and identificarea nu e posibila,

atunci se pastreaza In mod exceptional In textul romanesc forma din original,

propunindu-se in nota identificarea ipoteticá

and indoiala este reclusa la minim atunci se procedeaza ca pentru identificarile dintii,

insotind insa numele din textul versiunii romanesti de un semn de intrebare,

si dind In nota' temeiurile pentru identificarea incercata

Pentru numirile geografice apartinind altor tad s-au facut note numai atunci dud recunoasterea lor putea fi mai anevoioasa

Transpunerile datelor mai putin accesibile cititorului din cauza folosirii unor sarbatori de sfinti sau sarbatori mobile etc

trecind data almácitá in textul versiunii romainesti

S-au dat lámuriri in legáturi cu unele imprejurári istorice amintite in text

Atunci cind textul original era defectuos si greu de inteles si oferea mai multe posibiliati de interpretare,

fraza indoielnid s-a redat in notá impreunI cu elementele discutiei pentru elucidarea ei

O altá categorie de note priveste critica insási a textului,

din punctul de vedere al sinceritátii si al consecventei sale logice

In sfirsit,

mai sint si unele note de trimitere pentru elucidári sau completári de la o relatie la alta,

Culegerea comportá si un indice inlesnind orientarea cercetátorului in bogatul material al colectiei

In redarea textului insusi s-a dutat intotdeauna s5

se foloseascl editia cea mai buná,

confruntatá si cu celelalte pentru eventuak discutii sau pre-

la relatia lui Sohiltberger sau la cea a lui de Lannoy etc

and intre diferitele editii apar deosebiri esentiale,

Textul unora din relatii a putut fi controlat si intregit dupi microfilme aduse din strlinátate,

de exemplu textul I urnalului lui Bongars a fost completat dupá ms

de la Berna cu portiunea omisá de la publicarea sa de catre editorii sasi oare au dar in Ardhiv das Vereins fiir Siebenibiirgische Landeskunde" (1874) numai partea privind Transilvania propriu-zis,

omica de pilca' descrierea Olteniei din tind descrierea cetátii Satu Mare

Altele s-au putut colasecolul al XVIII-lea datoratá lui Schwanz von Springfels viona si emenda dupä manuscrisul original de la Biblioteca Academiei Republicii Socialiste Romania

Textul relatiei lui Lubieniecki din vol

cunoscutá dupá versiunea latiná publicatá in Diplomatarium Italicum,

a fost controlar si adoptat dupá microfilmul originalului polon aflat in Arhivele polone

Cel al lui Korobemikov,

dupa microfilme trimise din Moscova

Folosirea unor lucrari anterioare

Au fost folosite si anumite culegeri de texte publicate la noi si care au intrat in mod necesar in seria de fat5 ca de pildá aceea a lui P

Panaitescu in care sint infátisate aila-tori poloni in tarile romilme (Bucuresti,

si in traduoere si in original,

(otea ce a ingáduit confruntarea versiunii romane cu originalele polone

Asemenea traducen i au fost folosite,

uneori cu unele modificári °erute de modul de prezentare a culegerii noastre de

cálátori,

La fel s-a procedat si cu lucrarea lui

Corfus Mihai Viteazu fi polonii (Bucuresti,

Bogata culegere a lui Gh

Bezviconi,

ailiitori rusi 'in Moldova si Muntenia (Bucuresti,

a pus la indeminá un material abundent sub formá de extrase traduse si de indicatii bibliografice extrem de folositoare pentru urmárirea textelor originale si confruntarea lor cu versiunea romaneasd folositá in felul arátat mai sus

Atunci cind nu ne-a stat la indemini textul original rusesc,

am folosit de-a dreptul verXXIV

siunea romaneasca din aceasta lucrare,

Despre Istoria romdnilor prin calatori a lui Nicolae Iorga i Bibliografia cata' torilor straini a lui Sadi Ionescu a fost vorba si la inceputul acestei introduceni

Ele au constituit oarecum punctul de pornire la intocmirea culegera de faya

Ce aduce nou aceasta culegere

Mai intli o stringere laolalta a diferitelor relatii a caror prezenta simultana le da o densitate si un sens nou,

precum si un rasunet mai prelung

Mentiunile izolate care s-ar putea pierde ara urma isi adauga aportul lor: o trasatura uneori fugará care vine sa intregeasca imaginea ce se reconstituie din confruntari suprapuneri de marturii concomitente,

din evocari i comparatii de scene sau imagini distantate in timp

Ca o memorie colectiva a trecutului devenit prezent se desfasoara fresca animata a inregistrarilor adesea intimplatoare si fragmentare ce capata acum o semnificatie clara

Prezentarea critica si exhaustiva a materialului existent permite o cercetare comparativa ce scoate in evidentá' informatiile si influentele reciproce neobservate pina acum,

in sfirsit o simplificare si o valorificare a unui material zacind adesea uitat intr-una din marile colectii de documente sau reviste si aproape nefolosit

In volumul I avem doua exemple de asemenea simplificri privind doua personaje fictive,

nascute unul dintr-o sitmpl croare de citire a unei abrevieni paleografice,

celalalt dintr-o interpretare liferala a unei expresii figurate

Cel dintli apare intr-un document din primii ani ai secolului al XVI-lea,

cu prilejul trimiterii unui emisar din partea lui $tefan ce

! Mare la Venetia pentru cumpararea unor medicamente

Numele su este redat ca Demetrie Purcivi

Asa apare in transcrierea publicatá de Esarcu dupa textul inedit atunci al Diariilor lui Marino Sanudo i cuprinsa apoi in Documentele Hurmuzaki

Ilgasim si in textul tiparit al Diariilor in volumul 4 al editiei de la Venetia publicat in 1881

De aoi se propaga la diversi autari

In Bibliografia cala torilor straini,

e infatisat ca venetian in slujba lui Stefan cel Mare