PDF -teză de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga" - Caile Ordinare de Atac in Procesul Penal
Wait Loading...


PDF :1 PDF :2 PDF :3 PDF :4 PDF :5 PDF :6 PDF :7 PDF :8 PDF :9


Like and share and download

Caile Ordinare de Atac in Procesul Penal

teză de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga"

PDF Căile de atac ordinare în materie penală, din Tribuna Juridica tribunajuridica eu arhiva An2v1 nr1 art2 pdf PDF Elemente de distincţie între căile ordinare de atac şi căile old mpublic ro jurisprudenta publicatii cai de atac pdf PDF c

Related PDF

Căile de atac ordinare în materie penală, din - Tribuna Juridica

[PDF] Căile de atac ordinare în materie penală, din Tribuna Juridica tribunajuridica eu arhiva An2v1 nr1 art2 pdf
PDF

Elemente de distincţie între căile ordinare de atac şi căile

[PDF] Elemente de distincţie între căile ordinare de atac şi căile old mpublic ro jurisprudenta publicatii cai de atac pdf
PDF

c ile de atac în procesul penal ă - Bizlaw

[PDF] c ile de atac în procesul penal ă Bizlaw bizlaw md wp content Caile de atac in procesul penal pdf
PDF

Reguli privind apelul/recursul, selectarea cazurilor de către

[PDF] Reguli privind apelul recursul, selectarea cazurilor de către nettsteder regjeringen no 07 sisemul judecatoreasc 01 pdf
PDF

Căile de atac extraordinare - Tribunalul Cluj

[PDF] Căile de atac extraordinare Tribunalul Cluj tribunalulcluj ro caile 20atac 20extra 20penal 20revizuirea pdf
PDF

DREPT PROCESUAL CIVIL

[PDF] DREPT PROCESUAL CIVIL hamangiu ro drept procesual civil vol iii extras pdf
PDF

Capitolul I Recursul – cale extraordinară de atac în procesul civil

[PDF] Capitolul I Recursul – cale extraordinară de atac în procesul civil hamangiu ro solutiile instantei de recurs in materie civila extras pdf
PDF

APELUL - INM

[PDF] APELUL INM inm lex ro d NCPC 20tabel 20comparativ 20apelul pdf
PDF

teză de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga"

PROCESUL CIVIL, PARTICULARITATI IN LUMINA NOULUI COD DE PROCEDURA Căi de atac ordinare si cai de atac extraordinare… …… 24 3 2
PDF

Caillois - Os Jogos e os Homens

JOGOS DE AGÔN DO PLAYSTATION 4: NARRATIVAS SOB A

PDF jogos textuais em o jogador, de dostoiévski Revistas da PUCRSebooks pucrs br edipucrs anais IICILLIJ NORBERTO pdf PDF O universo lúdico proposto por Cailloismultimidia curitiba pr gov br 2016 00179443 pdf PDF jogo como elemento da cultura aspectos

Caine Rachel Vampirii Din Morganville 1 Casa de Sticla

Aerul şi apa, componente ale mediului : Ziua mondială a apei

edituracorint ro media attachment file v m vm7 ACHEL CAINE CYAN YELLOW MAGENTABLACK RACHEL CAINE ISBN 978 973 102 295 6 ISBN 978 973 102 430 1 ledabooks ro grupulcorint ro Vampirii din Morganville 7 CEA MAI TARE REVISTĂ PENTRU FETE Vampirii din Morganville

Caio Prado Junior - Formação do Brasil Contemporâneo completo

Formação do Brasil Contemporâneo (Caio Prado Junior)

PDF a formação do brasil contemporâneo e a inserção Ipea ipea gov br code2011 chamada2011 pdf area6 artigo3 pdf PDF caio prado jr UNESP Marilia marilia unesp br Home

cairan elektrolit.doc

Sediaan Parenteral Volume Besar Sediaan Parenteral Volume Kecil

elib stikesmuhgombong ac id 620 1 SIKHATUN KHASANAH NIM volume cairan dan elektrolit dan defisit pengetahuan Rencana keperawatan untuk mengatasi kekurangan volume cairan dan elektrolit, antara lain monitoring TTV, intake dan output cairan, menganjurkan pasien untuk minum banyak, memberikan cairan, obat sesuai intrusksi dari dokter dan melakukan pankes

Cairan Pendingin pada Proses Manufaktur

PENGARUH KECEPATAN POTONG TERHADAP UMUR PAHAT HSS PADA PROSES

digilib its ac id public ITS Undergraduate 13675 pengaruh cairan pendingin bertekanan tinggi terhadap gaya potong, keausan tepi pahat, dan kekasaran permukaan pada proses bubut material aisi 4340 tugas akhir teknik manufaktur (tm091486) •2107 100 629 andi purwanto •ir bobby oedy p soepangkat, m sc, phd

Caire Claim

Sourcebook on Public International Law - ResearchGate

covered by Article III of the Convention The possibility for claimant to evacuate part of his stock to Mexico before the damage occurred is taken into account in  is one the pertinency of which could only be considered in connection with the question of the validity of the

  1. Gustave Caire
  2. Caire case
  3. Caire
  4. Janes Claim
  5. See Caire Claim
  6. Caire Claim Case
  7. been material changes in the way the claim
  8. Caire claim
  9. Le Caire
  10. the “CAIRE Business”

CAIXA DE CAMBIO ZF 1650 MANUAIS DE SERVIÇO.pdf.pdf

Diseño, construcción y automatización del cambio de marchas de

Transmissões manuais e automatizadas ZF para caminhões, 16S1650HD elevada de todos os componentes da caixa de câmbio, especialmente das  Cajas de cambios automatizadas y manuales de ZF para camiones 16S1650HD S6 1550, S6 820, montada entre caja

  1. Transmissões manuais e automatizadas ZF para
  2. ZF Aftermarket
  3. Cajas de cambios automatizadas y manuales de ZF
  4. Atron Manual de mantenimiento
  5. FERSA SOLUTIONS ZF
  6. construcción y automatización del cambio de marchas de
  7. ZF
  8. ROTOR BOMBA OLEO CAIXA CAMBIO
  9. PASTILHA GARFO CAIXA CAMBIO 1ª 2ª 3ª 4ª
  10. Caixa de Câmbio

CAJA_AUTOMATICA_LAGUNA2_SU1

Fusible Laguna2 TL Chargement Gratuit Lire Des - Buerosuchede

CAJA AUTOMATICA LAGUNA2 SU1 Gestion Valvulas bb 8520 manual Fusible 10 32 (R LB) — Control del Arranque 11 140 Editado Ford Explorer

PDF HOJA DE DATOSproductinfo vtc volvo se files pdf AT2512C Spa 01 953808 pdf PDF hoja de datos Volvoproductinfo vtc volvo se APF ENH 20(gearbox 20version 20C) Spa 01 953584 pdf PDF Visualizar

Home back Next

Description

Căile ordinare de atac în procesul penal Proiect de practică

În faza judecății după dezbaterile judiciare în urma deliberării sentinței sau a unei alte hotărârii judecătorești apare o posibilitate de atac în instanța mai ierarhic superioară a hotărârilor emise de instanța de judecată care examinează la momentul respectiv cazul penal

Însă această posibilitate nu este oferită împotriva tuturor sentințelor judecătorești

Această cale de atac este denumită care ordinară de atac

În Codul de procedură penală sunt reglementate ca și căi ordinare de atac: Apelul Recursul

Apelul 1

92/1992,

în legislația țării noastre a fost reintrodusă calea apelului,

în cadrul căreia instanța superioară celei ce a pronunțat hotărârea efectuează o nouă judecată în fond a cauzei,

cu aprecierea probelor de la dosar și cu posibilitatea administrării unor noi probe

Dacă facem o scurtă referire asupra cadrului legislativ existent în cadrul unor alte state putem constata,

că în marea majoritate a acestora,

apelul se înscrie ca al doilea grad de jurisdicție asupra fondului cauzei1

În forma reglementată de actualul Cod de procedură penală,

apelul face parte din desfășurarea normală,

obișnuită a procesului penal,

împiedicând rămânerea definitivă a hotărârii date în primă instanță

Prin apel se poate face o reexaminare a cauzei și a judecății anterioare de către instanța superioară în grad

Apelul presupune o nouă judecată în fond privind ansamblul chestiunilor de fapt și de drept și tinde spre reformarea hotărârii date în primă instanță în cazul în acesta nu reflectă adevărul

pot fi atacate cu apel sentinţele şi încheierile date în primă instanță

Toate sentinţele sunt supuse apelului cu excepţia: a) sentințelor privind infracţiunile pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale se face la plângerea prealabilă a persoanei vătămate

b) sentinţelor pronunţate de tribunalele militare privind infracţiunile contra ordinii şi disciplinei militare sancţionate de lege cu pedeapsa închisorii de cel mult 2 ani

c) sentinţelor pronunţate de Curţile de apel şi de Curtea Militară de Apel

d) sentinţelor pronunţate de secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

e) sentinţelor de dezinvestire (de restituire a cauzei la procuror,

de declinare de competenţă f) sentinţelor pronunţate în materia executării hotărârilor penale,

precum şi cele privind reabilitarea

Încheierile date în primă instanţă pot fi atacate cu apel numai o dată cu fondul

Apelul declarat împotriva sentinței se socoteşte făcut şi împotriva încheierilor,

chiar daca acestea au fost date după pronunţarea sentinţei

în principiu,

fiecărui subiect procesual ale cărui drepturi au făcut obiectul judecăţii

Subiecţii procesuali care au drept de apel precum şi întinderea acestui drept pentru fiecare dintre ei,

Așadar pot face apel: Procurorul Inculpatul 1

Neagu Ion,

Tratat de procedură penală – partea specială,

Editura Universul Juridic,

București 2010

Căile ordinare de atac în procesul penal Proiect de practică

Partea vătămată Partea civilă Partea civilmente responsabilă Interpretul Apărătorul Orice altă persoană ale cărei interese legitime au fost vătămate printr-o măsură sau printr-un act al instanței

repunerea în termen și apelul peste termen Conform art

termenul de declarare a apelului este de 10 zile

Adică apelul poate fi declarat în decurs de 10 zile de la pronunțarea hotărârii de către instanța de judecată

Sau după ce a fost facută încheierea

Deci numai după ce cauza în instanță a fost soluționată

În funcţie de calitatea celui care declară apelul,

termenul curge de la momente diferite

Astfel: – pentru procuror,

termenul curge de la pronunţare

În cauzele în care procurorul nu a participat la dezbateri,

termenul curge de la înregistrarea la parchet a adresei de trimitere a dosarului

După redactarea hotărârii,

instanţa este obligată să trimită de îndată dosarul procurorului,

iar acesta este obligat să-l restituie după expirarea termenului de apel

– pentru partea care a fost prezentă la dezbateri sau la pronunţ are,

termenul curge de la pronunţare

– pentru părţile care au lipsit atât la dezbateri,

cât şi la pronunţare,

precum şi pentru inculpatul deţinut ori pentru inculpatul militar în termen,

elev al unei instituţii militare de învăţământ ori pentru inculpatul internat într-un centru de reeducare sau într-un institute medical-educativ,

care au lipsit de la pronunţare,

termenul curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiv

În legătură cu acest aspect,

în soluţionarea unui recurs în interesul legii,

Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis că termenul de declarare a apelului pentru inculpatul care a lipsit atât la dezbateri,

cât şi la pronunţare,

chiar dacă a fost reprezentat de apărător,

– în cazul în care apelul a fost declarat de martor,

interpret şi apărător în ce priveşte cheltuielile judiciare cuvenite acestora,

el poate fi exercitat de îndată după pronunţarea încheierii prin care s-a dispus asupra cheltuielilor judiciare şi cel mai târziu în 10 zile de la pronunţarea sentinţei prin care s-a soluţionat cauza

Judecarea apelului se face numai după soluţionarea cauzei,

afară de cazul când procesul a fost suspendat

Repunerea în termenul de apel

Potrivit art

apelul declarat după expirarea termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în termen dacă instanţa de apel constată că întârzierea a fost determinată de o cauză temeinică de împiedicare,

iar cererea de apel a fost făcută în celmult 10 zile de la începerea executării pedepsei sau a despăgubirilor civile

Cu alte cuvinte,

în vederea repunerii în termen,

instanţa trebuie să constate existenţa a două condiţii cumulative: – întârzierea să fie determinată de o cauză temeinică de împiedicare a exercitării apelului

de exemplu: o boală gravă care a înlăturat discernământul părţii sau posibilitatea de acţiune,

– cererea de apel să fie făcută în cel mult 10 zile de la începerea executării pedepsei sau a despăgubirilor civile

Cererea de repunere în termen poate fi făcută şi înainte de începerea executării pedepsei sau a despăgubirilor civile,

aşadar,

oricând după expirarea termenului legal de exercitare a apelului,

dar nu mai târziu de data arătată

Deci nu este necesar să se aştepte începerea executării pedepsei sau a despăgubirilor civile pentru a exercita apelul şi a cere repunerea în termenul de apel

Repunerea în termen este invocată de regulă la instanţa de apel care,

în cazul în care o găseşte

Căile ordinare de atac în procesul penal Proiect de practică

întemeiată,

consideră că apelul declarat în după expirarea termenului legal este valabil şi trece la judecarea apelului

Prin repunerea în termen,

care devenise definitivă la expirarea termenului legal de apel,

îşi pierde acest caracter

În acest sens,

legiuitorul a prevăzut şi faptul că,

până la soluţionarea repunerii în termen,

instanţa de apel poate suspenda executarea hotărârii atacate,

iar după repunerea în termen,

executarea este anulată ca efect al apelului declarat,

Apelul peste termen

În ceea ce priveşte apelul peste termen,

cât şi la pronunţare poate declara apel şi peste termen,

dar nu mai târziu decât 10 zile de la data,

a începerii executării pedepsei sau a începerii executării dispoziţiilor privind despăgubirile civile

Apelul declarat peste termen nu suspendă executarea

Instanţa de apel poate suspenda executarea hotărârii atacate

renunțarea la apel și retragerea apelului Declararea apelului

Referitor la declararea apelului,

sunt incidente dispoziţiile art

în care se arată că apelul se declară prin cerere scrisă,

iar cererea trebuie semnată de persoana care face declaraţia

Pentru persoana care nu poate să semneze,

cererea va fi atestată de un grefier de la instanţa a cărei hotărâre se atacă sau de apărător

Cererea poate fi atestată şi de primarul sau secretarul consiliului local ori de funcționarul desemnat de aceştia,

din localitatea unde domiciliază

Cererea de apel nesemnată ori neatestată poate fi confirmată în instanţă de parte ori de reprezentantul ei

Procurorul şi oricare dintre părţile prezente la pronunţarea hotărârii pot declara apel oral în şedinţa în care s-a pronunţat hotărârea

Instanţa ia act şi consemnează aceasta într-un proces-verbal

În ce priveşte instanța la care se depune apelul,

în art

se arată că cererea de apel se depune la instanţa a cărei hotărâre se atacă

În ce priveşte persoana care se află în stare de deţinere,

aceasta poate depune cererea de apel şi la administraţia locului de deţinere

Dacă apelul este declarat oral,

aceasta se constată într-un proces-verbal

Cererea de apel înregistrată sau atestată în condiţiile art

ori procesul-verbal întocmit de administraţia locului de deţinere se înaintează de îndată instanţei a cărei hotărâre se atacă

Renunțarea la apel

Renunţarea la apel exprimă dorinţa părţii ca hotărârea să rămână definitivă faţă de ea la data expirării termenului de apel,

fiind şi un îndemn pentru celelalte părţi de a proceda la fel

Este prevăzută în art

după pronunţarea hotărârii şi până la expirarea termenului de declarare a apelului,părţile pot renunţa în mod expres la această cale de atac

Partea poate renunţa tacit a exercitarea apelului – lăsând să se împlinească termenul în care ar fi trebuit să exercite calea de atac

Renunţarea poate fi făcută şi înainte de a se împlini termenul de apel,

printr-o declaraţie scrisă făcută la instanţa care a pronunţat hotărârea,

făcută în şedinţă publică ,

după pronunţarea hotărârii

Partea poate renunţa la calea apelului şi printr-un mandatar,

împuternicit special în acest scop

Asupra renunţării,

cu excepţia apelului care priveşte latura civilă a cauzei,se poate reveni înăuntrul termenului pentru declararea apelului

Renunţarea sau revenirea asupra renunţării poate fi făcută personal de parte sau prin mandatar special

Faţă de partea care a renunţat la apel,

hotărârea devine definitivă la data renunţării – pentru latura civilă – şi la data expirării termenului de apel – pentru latura penală

Retragerea apelului

Se face în condiţiile art

până la închiderea dezbaterilor la instanţa de apel,

oricare dintre părţi îşi poate retrage apelul declarat

Retragerea trebuie să fie făcută personal de parte sau prin mandatar special,

iar dacă partea se află în stare de deţinere,

printr-o declaraţie atestată sau consemnată într-un proces-verbal de către conducerea locului de deţinere

Reprezentanţii legali pot retrage apelul cu respectarea,

în ceea ce priveşte latura civilă,

Căile ordinare de atac în procesul penal Proiect de practică

condiţiilor prevăzute de legea civilă

Inculpatul minor nu poate retrage apelul declarat personal sau de reprezentantul său legal,

instituindu-se astfel o garanţie pentru apărarea intereselor sale legitime

Apelul declarat de procuror poate fi retras de procurorul ierarhic superior

Apelul declarat de procurer şi retras poate fi însuşit de partea în favoarea căreia a fost declarat

Declaraţia de retragere a apelului sau a recursului se poate face în scris,

la instanța a cărei hotărâre a fost atacată,

dar de această retragere ia act numai instanţa de apel

Retragerea apelului poate fi făcută şi direct,

oral sau în scris la instanţa sesizată cu judecarea şi soluţionarea apelului

Asupra retragerii apelului nu se mai poate reveni

Faţă de partea care şi-a retras apelul hotărârea rămâne definitivă la data expirării termenului de apel,

dacă declaraţia de retragere s-a făcut în termenul de apel

În celelalte cazuri,

hotărârea rămâne definitivă la data declaraţiei de retragere,

fie că s-a făcut la prima instanţă ,

fie că s-a făcut la instanţa de apel

în cazul în care este admisibil și este exercitat în termenul legal,

produce următoarele efecte (conform art

Efectul suspensiv

Apelul declarat în termen este suspensiv de executare,

atât în ce privește latura penală,

cât și latura civilă,

în afară de cazul când legea a dispus altfel

Este o consecință a pezumției de nevinovăție2,

potrivit căreia o persoană este considerată nevinovată până când vinovăția sa nu a fost stabilită printr-o hotărâre definitivă de condamnare

Se accept deci idea că dispozițiile din hotărârea primei instanțe pot fi modificate în urma controlului exercitat de instanța de apel

Executarea dispozițiilor hotărârii este suspendată în totalitate,

cu excepția cazurilor prevăzute de lege,

în perioada termenului de apel,

față de toate părțile din proces

După exercitarea apelului în termen se suspend executarea hotărârii față de partea care a declarat apel și calitatea sa procesuală,

până la soluționarea cauzei în apel sau retragerea apelului

Pentru părțile care au declarat apel sau față de care apelul declarat nu se referă,

hotărârea este executorie la data expirării termenului de apel

Din acest punct de vedre,

efectul suspensiv al apelului poate fi total sau parțial,

limitat la anumite dispoziții din hotărârea atacată3

Efectul suspensiv al apelului operează dacă această cale de atc este admisibilă,

declarată în termen și nu există vreo dispoziție legală care prevede altfel

Astfel,

declarat de o persoană fără calitate (partea vătămată declară apel într-o cauză unde acțiunea penală se exercită din oficiu4,

nu poate duce la suspendarea executării hotărârii

Dacă apelul nu este declarat în termenul prevăzut de lege,

deci nu va avea nici effect suspensiv

În acest caz hotărârea primei instanțe se poate pune în executare de îndată,

independent de introducerea apelului,

este de menționat în asemenea situații,

că deși hotărârea devine executorie imediat,

cele dispuse nu capătă autoritate de lucru judecat decât după soluționarea apelului și rămânerea definitivă a hotărârii5

În practică s-a decis,

că dacă inculpatul a lipsit la judecată și pronunțare și a declarat apel după epuizarea termenului legal,

Tulbure,

Prezumția de nevinovăție,

Contribuții la integrarea europeană,

Procedură penală,

Partea specială,

Lumina Lex,

Timisoara,

Dreptul nr

Volonciu,

Tratat de Procedura penala

Partea speciala,

Paidea,

257 2 3

Căile ordinare de atac în procesul penal Proiect de practică

instanța nu avea dreptul să respingă apelul ca tardiv,

având obligația soluționării lui din oficiu,

Efectul devolutiv

Reprezintă transmiterea cauzei de la prima instanță la instanța de gradul al doilea cu toate chestiunile de fapt și de drept pe care le comport spre o nouă judecată în fond7

Controlul judiciar asupra hotărârilor judecătorești pronunțate în primă instanță nu se efectuează din oficiu,

instanța ierarhic superioară celei care a pronunțat hotărârea în primă instanță procedând la o nouă judecată a cauzei numai la cererea titularilor apelului

Rezultă astfel că prin efectul devolutiv al declarației de apel,

instanța de apel capată împuternicirea de a înfăptui o nouă judecată ,

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

Efectul devolutiv este guvernat de principiul tantum devolutum,

Din acest punct de vedere,

în concepția Codului de procedură penală,

devoluțiunea cauzei poate fi9: Integral,

când și în apel instanța capătă dreptul să reexamineze toate aspectele de fapt și de drept care au format obictul judecății în primă instanță

Parțială – când instanța de apel capătă dreptul să reexamineze numai anumite aspect de fapt și de drept ce au format obiectul judecății în primă instanță

Neagravarea situației în propriul apel

Conform art

372 alin

instanța nu poate crea o situație mai grea pentru partea care a declarat apel

Această dispoziție se aplică și în cazul în care apelul a fost exercitat de procurer în favoarea unei părți

Dacă sunt mai multe apeluri declarate de persoane cu interese contrare sau este apelul procurorului în defavoarea celui ce a declarat apel,

nu se aplică principiul non reformatio in peius

Efectul extensiv

În dispozițiile art

putând hotărî și în privința lor,

fără să poată crea acestor părți o situație mai grea

Temeiul juridic al efectului extensiv constă în necesitatea de a da o rezolvare cocncordantă cauzelor penale în care există grupuri procesuale și el se aplică părților,

neputând viza situația altor apelanți

Situația stabilită de art

sau mai multe părți responsabile civilmente cu interese commune,

care formează fiecare un grup,

între care există o solidaritate,

și care impune în cazul în care s-a declarat apel numai de unl din subiecți,

pentru a nu da o hotărâre contradictorie,

în cazul în care consideră apelul întemeiat,

să hotărască și în privința părților care nu au declarat apel sau la care nu se referă acesta

Acest efect este un remediu procesual menit să înlăture situațiile inechitabile care ar fi generate de rămânerea definitivă a sentinței penale ca urmare a neexercitării apelului,

față de părțile care nu au declarat apel,

și modificarea sentinței față de cei din acelasi grup procesual ca urmare a exercitării apelului

Limita stabilită de lege este,

ca și în cazul în care partea a declarat apel,

să nu creeze părților față de care sa extins apelul o situatie mai grea10

Tribunalul Suprem,

678/1972,

Culegere de Decizii,

Procedura penala,

Partea speciala,

Lumina Lex,

A se vedea,

Dreptul procesual penal,

Tipografia Nationala,

Theodoru,

Efectul devolutiv al recursului penal silimitele sale,

2/1974,

Volonciu,

Drept procesual penal,

Bucuresti,

este apelat sau în apel nu se judecă decât ceea ce este apelat

Procedura penala,

Partea speciala,

Lumina Lex,

Tulbure,

Procedura penala romana,

Curs universitar,

Editura Constant,

Sibiu,2005 7

Căile ordinare de atac în procesul penal Proiect de practică

Judecata in apel se desfasoara in mare masura potrivit dispozitiilor generale referitoarela judecata,

Judecarea apelului se face sicu aplicarea prevederilor art

care contin dispozitii speciale pentru aceasta cale de atac

Astfel,

sedinta de judecata in apel prezinta unele particularitati fata de s'edinta de j u d'e c'a t a i n p r i m a i n s't a n t a ,

a t a t c'u p r i v i r e l'a p a r t i c'i p a n t i ,

c a t s'i s'u b a s'p e c't u l'e t a p e l'o r procesuale ale sedintei de judecata

In legatura cu participantii trebuie mentionat faptul ca judecarea apelului nu poateavea loc decat in prezenta inculpatului,

cand acesta se afla in stare de detinere

Fac exceptiede la acesta regula,

cazurile in care se judeca apelul declarat impotriva hotararilor prin cares-a dispus restituirea pentru completarea urmaririi sau prin care s-a solutionat un conflict dec o m p e t e n t a

I n a c'e s't e s'i t u a t i i p r e z e n t a i n c'u l'p a t u l'u i n u e s't e o b l'i g a t o r i e

P a r t i c'i p a r e a procurorului la judecarea apelului es te obligatorie,

oricare ar fi obi ectul cauzei

Potrivit art

Codul de procedura penala,

partile sunt citate pentru a participa la sedinta de judecata

Intrucat martorii,

expertii au fost ascultati la judecata in prima instanta,

nu se maiciteaza la judecata de apel,

afara de cazul cand instanta de apel dispune reascultarea lor

Panala data cand are loc sedinta de judecata,

apelantul poate depune motivele de apel si oriceinscrisuri noi

Din punct de vedere al s'tructurii judecata in apel are trei mari diviziuni: mas urile premergatoare,

judecarea propiu zisa a apelului in sedinta si solutionarea apelului

Masuri premergatoare sedintei de judecata in apel Punerea dosarului in stare de judecata este precedata de anumite activitati cum sunt :fixarea termenului de judecata,

numirea completului de judecata,

asigurareadreptului de aparare,

La fixarea termenului de judecata,

presedintele instantei de apel trebuie sa tina seamade ordinea intrarii dosarelor,

de cauzele cu inculpatii arestati preventiv si de cauzele in care unii dintre inculpati sunt detinuti chiar si intr-o alta cauza,

judecata facandu-se cu precadere siin aceasta situatie

Pentru numirea completului de judecata presedintele instantei de apel trebuie sa aibe inv e d'e r e d'i s'p o z i t i i l'e a r t

r e f e r i t o a r e l'a c'a z u r i l'e d'e incompatibilitate ale judectorilor

Odata cu fixarea termenului de judecata presedintele instantei de apel va da dispozitiicu privire la citarea partilor,

iar in cauzele in care desemnarea unui aparator din oficiu esteobligatorie va lua masuri pentru desemnarea aparatorului

Lista cauzelor fixate pentru judecata va fi intocmita si afisata la instanta,

spre vedere,cu 24 de ore inainte de termenul de judecata,

tinandu-se seama de situatiile mentionate lafixarea termenului de judecata

Asa cum aratam mai sus ,

la judecata in apel partile sunt citate potrivit procedurii legale

Daca in cauza sunt inculpati aflati in stare de detinere,

aducerea lor la judecata este obligatorie,

cu exceptia situatiei in care se judeca apelul declarat impotriva hotararilor prin care s-a dispus restituirea pentru completarea urmaririi sau prin care s-a solutionat un conflictde competenta

Potrivit art

participarea procurorului la judecarea apelului esteobligatorie oricare ar fi obiectul cauzei

Desfasurarea sedintei de judecare a apelului F iind o cale ordinara de atac,

judecata in apel se supune in principiu normelor s'iregulilor ce guverneaza sedinta de judecata in prima instanta cu exceptia aspectelor care nusunt corespunzatoare apelului (nu se face strigarea nominala a martorilor si nici nu se pune problema inlaturarii lor din sala,

deoarece in apel nu se audiaza martori)

Potrivit art

verifica hotarareaatacata pe baza lucrarilor s'i materialului din dosarul cauzei si a oricaror ins cris uri noi,

prezentate la instanta de apel

La sedinta de judecata in apel,

activitatea este concentrata in principal pe momentuldezbaterilor unde ordinea in care

Căile ordinare de atac în procesul penal Proiect de practică

s e da cuvantul este diferita fata de judecata in prima instanta

Astfel,

daca la termenul fixat apeluleste in stare de judecata,

presedintele da cuvantul apelantului,

apoi intimatului si in urma procurorului

Daca intre apelurile declarate se afla si apelul procurorului,

Daca procurorul sau partile invoca necesitatea administrarii de noi probe,

apelantul trebuie sa arate aceste probe si mijloacele de proba cu ajutorul carora pot fi administrate

Ca siin cazul judecatii in prima instanta partile si procurorul au dreptul la replica cu privire la chestiunile noi ivite cu ocazia dezbaterilor

I n a l'i n e a t u l'u l't i m a l'a r t

s e a r a t a c'a s'i i n c'a z u l'a p e l'u l'u i incuplatul are cel din urma cuvantul

P otrivit legii in vederea solutionarii apelului,

instanta poate da o noua apr eciere probelor din dosarul cauzei si poate administra orice noi probe pe care le considera necesare(art

Cod de procedura penala)

In acelasi timp instanta este obligata sa se pronunteas upra tuturor motivelor de apel invocate,

exclusiv as upra celor formulate oral in ziua judecatii

Solutiile pronuntate in apel Dupa judecarea apelului,

respectiv dupa incheierea dezbaterilor,

completul trece ladeliberare in vederea adoptarii unei solutii

Dispozitiile privind procedura deliberarii in apelsunt aceleasi ca si la judecata in prima instanta

Potrivit art

poate da una dinurmatoarele solutii: respinge apelul sau admite apelul

Respingerea apelului Solutia de respingere a apelului este data atunci cand instanta constata ca declarareaapelului s-a facut fara respectarea conditiilor cerute de lege sau aceasta nu se justifica

Caurmare a respingerii apelului se mentine hotararea primei instante si evident urmeaza a fi pusein executare dis pozitiile aces teia

Legea prevede trei situatii in care se res pinge apelul si anume: cand acesta este tardiv,

a)Res pingerea apelului ca tardiv Respingerea apelului ca tardiv se face atunci cand acesta a fost declarat dupa expirareatermenului de apel prevazut in art

si nu sunt intrunite conditiileinscrise in art

pentru a se justifica o repunere in termen

Apelul poate fi declarat numai in termenul prevazut de lege care este de 10 zile,

iar in anumitecazuri de exceptie termenul este de 3 zile

Fiind un termen imperativ,

neexercitarea caii de atac in timpul acestui termen,

atragedecaderea din exercitiul dreptului si respingerea apelului ca tardiv

Cu alte cuvinte un apelintrodus tardiv este un apel inexistent si pe cale de consecinta o examinare in fapt si in drept ahotararii atacate nu mai poate avea loc,

deoarece instanta superioara nu este legal investita

b)Respingerea apelului ca inadmisibil In situatiile in care exercitarea apelului nu este admisa de lege sau cand apelul esteexercitat de persoane care nu au calitatea procesuala care se le confere acest drept,

instanta varespinge apelul ca inadmisibil

Referitor la prima situatie,

anumite hotarari judecatoresti nu pot fi atacate cu apel sidrept urmare apelul declarat impotriva unor asemenea hotarari va fi respins ca inadmisibil

Cu privire la a doua situatie,

mentionam ca este vorba de anumiti subiecti care au ovocatie procesuala limitata in sensul ca pot actiona pe calea apelului numai intro anumitalatura sau numai cu privire la anumite aspecte

Exercitarea caii de atac a apelului de catreacesti subiecti,

in afara limitelor conferite de lege duce la respingereaapelului ca inadmisibil

De notat ca apelul inadmisibil ca si apelul tardiv nu produc efectextensiv

In literatura de specialitate se face mentiunea ca daca apelul introdus de un membru alunui grup procesual a fost respins ca inadmisibil,

instanta nu examineaza situatia celorlaltimembrii ai grupului cu privire la care exista o indivizibilitate de imprejurari

c)Respingerea apelului ca nefondat

Căile ordinare de atac în procesul penal Proiect de practică

Instanta va respinge apelul ca nefondat ori de cate ori constata ca hotararea atacata nueste afectata de vreun viciu,

cu privire la stabilirea adevarului sau la aplicarea legii

Cu alte cuvinte,

instanta va respinge apelul ca nefondat atunci cand constata ca hotararea atacata estelegala si temeinica

Spre deosebire de situatiile anterioare respingerea apelului ca nefondat presupune o judecata de valoare asupra fondului hotararii atacate

Instanta de apel este deci obligata sa verifice hotararea atacata pentru a se convingedaca a fost data cu respectarea tuturor conditiior legale si daca este conforma cu adevarul faptelor stabilit prin probe

In literatura de specialitate se face precizarea ca instanta de apel poate sa respingaapelul si deci sa confirme hotararea atacata fie insusindu-si motivele primei judecati fie in baza unei motivari proprii

Admiterea apelului Potrivit art

Cod de procedura penala,

instanta superioaradesfiinteaza sentinta primei instante si procedeaza la o noua judecata sau dispune rejudecareacauzei de catre instanta competenta,

Desfiintarea hotararii primei instante poate fi totala sau partiala

In prima situatie,

desi hotararea desfiintata urmeaza a fi nesocotita in intregime,

instanta areobligatia sa tina seama de prevedrile art

referitoare laefectul devolutiv si efectul extensiv al apelului

In al doilea caz ,

382 alin

Cod de procedura penala,

dispune ca hotararea poate fidesfiintata numai cu privire la unele fapte sau persoane,

ori numai in ce priveste latura penalasau civila,

daca aceasta nu impiedica justa solutionare a cauzei

Atunci cand prima instant a dis pus arestarea inculpatului,

instanta de apel poate mentine mas ura arestarii in c'az de desfiintare a hotararii atacate cu apel

desfiintarea hotararii primei instante si rejudecarea cauzei decatre instanta de apel Potrivit art

Cod de procedura penala,

instanta de apel desfiinteaza sentinta primei instante si procedeaza practic ea insasi la o noua judecata infond,

in urma careia va pronunta o noua hotarare judecatoreas ca dand o noua rezolvare actiunii penale si actiunii civile in raport cu motivele de apel formulate si tinand seama deefectul extensiv al apelului

Cu alte cuvinte,

instanta de apel poate pronunta oricare din solutiile – sub aspect penalsau civil – le poate pronunta si prima instanta dispunand dupa caz condamnarea inculpatului,achitarea sau incetarea procesului penal

desfiintarea hotararii primei instante si rejudecarea cauzei decatre prima instnta Legea reglementeaza cazurile in care instanta de apel adopta solutia casarii urmata detrimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanta

Astfel,

Cod de procedura penala,

va desfiinta hotararea atacata si va dispune rejudecarea cauzei de catre prima instanta in urmatoarele cazuri : judecarea cauzei la prima instanta a avut loc in lipsa unei parti nelegal citate

judecarea cauzei a avut loc in absenta partii,

a fost ini m p o s'i b i l'i t a t e d'e a s'e p r e z e n t a s'i d'e a i n s't i i n t a i n s't a n t a d'e s'p r e a c'e s't a i mposibilitate

hotararea primei instante nu a rezolvat fondul cauzei

In legatura cu primul caz,

nelegalitatea citarii trebuie apreciata in raport cu dispozitiileart

referitoare la procedura de citare

Al doilea caz are in vedere 2 conditii care trebuie indeplinite cumulative si anume: partea (legal citata) sa fi fost in imposibilitate de a se prezenta si in acelsi timp sa se fi aflat inimposibilitatea de a instiinta instanta despre aceasta imposibilitate

In literatura de specialitatese face precizarea ca imposibilitatea de prezentare trebuie sa priveasca tremenul la care cauzaa fost solutionata in fond,

iar nereprezentarea sa se datoreze unui caz fortuit sau unui caz deforta majora,

care sa fie nu numai obiectiv dar si imprevizibil

Căile ordinare de atac în procesul penal Proiect de practică

unii autori considera ca fondul cauzei nu a fost rezolvat cand in considerentele hotararii primei instante nu se arata daca exista sau nu fapta imputata,4 daca inculpatul este vinovat sau nu si nu sunt examinate probele administrate pentru a secunoaste adevarul cu privire la fondul cauzei

desfiintarea hotararii primei instante si rejudecarea cauzei decatre instanta competenta In partea finala a art

Cod de procedura penala,

se arata ca in situatiilein care hotararea atacata cu apel este desfiintata pentru necompetenta,

rejudecarea cauzei seface de catre instanta competenta

Procedand la verificarea hotararii atacate,

sub toate aspectele de fapt si de drept,

instanta de apel trebuie sa aibe in vedere si problema competentei materiale si personale a primei instante

Rejudecarea de catre instanta competenta se face potrivit tuturor regulilor aplicabile judecatii in prima instanta,

motiv pentru care sentinta pronuntata va putea fi atacata din nou cu apel

P osibilitatea ins tantei de apel de a casa hotararea atacata pentru necompete nta sitrimiterea spre rejudecare la instanta competenta este conditionata de prevederile art

referitoare la neagravarea situatiei partii care a exercitat calea de atac aapelului

In legatura cu necompetenta teritoriala,

aceasta nu poate determina des fiintarea hotararii si trimiterea cauzei spre rejudecare de catre instanta teritorial competenta,

Cod de procedura penala,

exceptia de necompetenta teritoriala poate fiinvocata numai pana la citirea actului de sesizare in fata primei instante de judecata

Solutii si chestiuni complementare Admitand apelul instanta poate dispune unele solutii complementare celor mai sus

Astfel potrivit art

daca hotararea este desfiintata pentru ca s-aconstatat existenta vreuneia din situatiile aratate in art

dispunerestituirea cauzei procurorului,

pentru a lua masuri in vederea completarii urmaririi penale,daca rezulta ca urmarirea penala nu este completa si ca in fata instantei nu s-ar putea facecompletarea acesteia decat cu mare intarziere

Chestiunile complementare au in vedere prevederile art

d e l'i b e r a n d'a s'u p r a a p e l'u l'u i f a c'e c'a n d'e s't e c'a z u l'a p l'i c'a t i a dispozitiilor privitoare la reluarea dezbaterilor asiguratorii,

la cheltuielile judiciare si la oricealte probleme de care depinde solutionarea completa a apelului

In acelasi timp instanta de apel verifica daca s-a facut o justa aplicare de catre prima instanta a dispozitiilor privitoare la computarea retinerii si arestarii si adauga daca este cazul,timpul de arestare scurs dupa pronuntarea hotararii atacate cu apel

Continutul deciziei Hotararile judectoaresti prin care instanta de apel solutioneaza cauzele cu care estesesizata prin calea de atac a apelului,

Sub aspect structural decizia trebuiesa contina o parte introductiva,

Potrivit art

decizia instantei deapel trebuie sa cuprinda mentiunile prevazute in art

la respingerea sau admiterea apelului,

precum si temeiurile care au dus la adoptarea oricareia dintre solutiile prevazute de art

Cod de procedura penala

data pronuntarii deciziei si mentiunea ca pronuntarea s-a facut in sedinta publica

Atunci cand inculpatul s-aaflat in stare de detinere,

in expunere si dispozitiv trebuie sa se arate timpul care se deduce din pedeapsa

Căile ordinare de atac în procesul penal Proiect de practică

Recursul 2

cand hotararea nu este susceptibila de apel,

potconsidera ca acest act procesual este afectat in mod real de un viciu sau eroare si pot cere,ca atare,

o noua examinare a cauzei pentru inlocuirea primei hotarari cu o noua hotarare

In vederea exercitarii unui control asupra hotararilor judecatoresti pronuntate in primainstanta legea a pus la indemana celor interesati un instrument procesual prin folosireacaruia se asigura o mai buna infaptuire a actului de justitie

Mijlocul procesual prin care se asigura acest deziderat este recursul,

care are ca ratiune sifinalitate indreptarea unor greseli comise de instanta sau de parti cu ocazia primei judecati sau a celei efectuate in apel

In succesiunea normala a procedurii judiciare recursul urmeaza apelului si in aceastaordine reprezinta cel de-al treilea grad de jurisdictie

O asemenea alcatuire a procesuluinu este insa obligatorie,

iar uneori nici nu se poate realiza,

intrucat legea nu permiteapelarea anumitor hotarari judecatoresti

Hotararile care nu pot fi atacate cu apel,

nu potramane insa pronuntate in „prima si ultima instanta",

pentru ca numarul gradelor de jurisdictie s-ar reduce la unul singur

In aceste cazuri recursul va fi posibil si farainterventia prealabila a apelului

Singura cale de atac ordinara impotriva hotararii pronuntate in prima instanta si neapelabila ramane recursul

In aceste cazuri recursulreprezinta al doilea si ultimul grad de jurisdictie^2)

In literatura sunt date diferite definitii

Recursul este o cale de atac ordinara de anulare,

partial devolutiva si in mod exceptional extensiva,

destinata a repara erorile de dreptcomise de instantele de fond,

El corespunde celui de-al doilea grad de jurisdictie si de aceea se indreapta impotriva hotararilor judecatoresti date in ultimul grad de fond,

pentru erorile de drept pe care lecontine

Termenul de recurs in casatie este imprumutat din dreptul francez

Recursul fiind o caleordinara de atac,

se deosebeste de recursul special,

cale de atac conferita de lege procurorului general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie saurecursului in interesul legii pe care il poate exercita ministrul justitiei

In succesiunea normala a procedurii judiciare recursul urmeaza apelului si in aceastaordine reprezinta cel de-al treilea grad de jurisdictie

O asemenea alcatuire a procesuluinu este insa obligatorie,

iar uneori nici nu se poate realiza,

intrucat legea nu permiteapelarea anumitor hotarari judecatoresti

Hotararile care nu pot fi atacate cu apel,

nu potramane insa pronuntate in „prima si ultima instanta",

pentru ca numarul gradelor de jurisdictie sar reduce la unul singur

In aceste cazuri recursul va fi posibil si farainterventia prealabila a apelului

Singura cale de atac ordinara impotriva hotararii pronuntate in prima instanta si neapelabila ramane recursul

In aceste cazuri recursulreprezinta al doilea si ultimul grad de jurisdictie^4)

Caile de atac sunt calificate ca extraordinare,

daca ele pot fi executate numai in cazurile siin conditiile specificate de lege

Codul de procedura penala califica apelul si recursul cafiind cai ordinare,

recursul in interesul legii suntcalificate ca extraordinare

Importanta practica a clasificarii cailor de atac in ordinare siextraordinare vizeaza,

urmatoarele aspecte^5):a) executarea hotararii penale este suspendata pe durata termenului in care poate fiexercitata calea de atac ordinara,

iar apoi pe timpul judecarii acesteia,

in vreme ce cailede atac extraordinare nu au,

b) cat timp este deschisa calea ordinara de atac,

nu se poate recurge la o cale de atacextraordinara,

insa caile de atac extraordinare se pot folosi

Căile ordinare de atac în procesul penal Proiect de practică

concomitent,c) in unele situatii,

calea de atac extraordinara devine inadmisibila,

daca partea interesata putea sa invoce motivul prin intermediul caii de atac ordinare,

intrucat si el este un act obisnuit indesfasurarea normala a procesului penal,

se efectueaza intr-un termen fix,

stabilit de lege(de regula 10 zile) si inlatura posibilitatea ca hotararea din ultimul grad de fond sa devinadefinitiva si executorie

In literatura de specialitate s-a remarcat ca,

in mod exceptional,recursul se poate indrepta si impotriva unei hotarari definitive si executorii

Astfel,

partea care a lipsit atat de la judecatacat si de la pronuntare poate declara recurs peste termen in cel mult 10 zile de la datainceperii executarii pedepsei sau a obligarii la despagubiri civile

De aceea,

delege ferenda ca recursul peste termen sa fie reglementat ca un caz de repunere in termenulde recurs^1),

Aceasta este,

ceea ce caracterizeaza recursul in raportcu apelul in ceea ce priveste limitele in care se produce devolutia

Asadar,

daca apelul devolueaza cauza atat in fapt cat si in drept,

recursul o devolueaza cu precadere in drept

El repune in discutie nu intreaga cauza,

ci numai chestiunile de dreptsau de drept si de fapt si pentru motive bine determinate

El poate avea loc numai pentrunulitati de fond si de forma,

adica pentru erori de drept substantiale (materiale) si procesuale (formale)^2)

Starea de fapt nu este supusa controlului instantei de recurs

In mod exceptional,

recursul poate fi si o cale de atac de fapt sau de fapt si de drept cumsunt,

cazurile in care se poate face recurs pe motiv ca „s-a comis o eroare gravade fapt" (art

385^9 alin

) ori in care „s-au aplicat pedepse gresitindividualizate "(art

385^9 alin

) ori „a fost gresit rezolvata laturacivila" (art

) sau „instanta nu s-a pronuntat asupra unei fapte insarcina inculpatului prin actul de sesizare sau cu privire la unele probe administrate

385^9 alin

) precum si cele in care hotararile judecatoresti nusunt susceptibile de a fi atacate cu apel

S-a remarcat faptul ca noua reglementare arecursului,

spre deosebire de reglementarea anterioara,

nu mai asimileaza cazurile decasare cu nulitatile de forma si de fond,

intrucat in cuprinsul erorilor de judecata intra,

atat erori de drept cat si de fapt^3)

- este,

deoarece tinde la obtinerea casarii sauanularii atacate

In mod exceptional recursul este si o cale de atac mixta de anulare si dereformare atunci cand in cazurile prevazute de lege (art

385^15 pct

) instanta de recurs insasi este cea care pronunta o solutie asupra fondului cauzei

Oasemenea concluzie se impune si in cazul in care recursul este indreptat impotrivahotararilor nesupuse apelului^4)

Nu aceeasi calificare se poate acorda,

recursului,atunci cand instanta admite recursul,

casand hotararea atacata si dispune rejudecarea decatre instanta de recurs,

deoarece in aceasta situatie se da o singura decizie insolutionarea recursului,

care este doar o decizie de casare,

cuprinzand termenul pentrurejudecare si a doua decizie ce nu priveste recursul (care a fost anterior admis) cirejudecarea fondului cauzei,

care se face dupa regulile primei instante (art

385^19 C

)^5)- este o cale de atac ireverentioasa,

intrucat se adreseaza intotdeauna unor instante judecatoresti superioare (tribunalul,

tribunalul militar teritorial,

curteamilitara de apel si Inalta Curte de Casatie si Justitie) spre deosebire de alte cai de atac deanulare,

care se adreseaza aceleiasi instante(instanta de recurs care a pronuntat hotararea a carei anulare se cere sau instantei la care aramas definitiva ultima hotarare,

dupa distinctiile facute de art

pen,),- nu pune in miscare o noua judecata a cauzei in fond,

Căile ordinare de atac în procesul penal Proiect de practică

doar o verificare a hotarariiatacate pe baza lucrarilor si materialului din dosarul cauzei si a oricaror inscrisuri noi,

prezentate la instanta de recurs

Asadar,

instanta de recurs este obligata sa se pronuntenumai asupra motivelor de recurs invocate de procuror si de parti

Prin derogare de la aceasta regula,

atunci cand recursul este indreptat impotrivahotararilor judecatoresti ale primei instante pentru care legea prevede expres ca nu pot fiatacate cu apel,

nu mai este limitat la cazurile de casare prevazute expres in art

385^9 C

instanta de recurs are obligatia sa examineze intreaga cauzasub toate aspectele de fapt si de drept,

in aceleasi conditii ca instanta de apel,

insa duparegulile speciale privind judecata recursului,

in genere,- este o cale de atac usor accesibila

Orice hotarare penala poate fi atacata cu recurs,

decatre orice parte din proces,

intrun termen fix si cu forme procesuale simple

Accesul liber al oricarei parti la folosirea acestei cai de atac este usurat si de regula nea-gravariisituatiei in propriul recurs (non reformatio in pejus),

care functioneaza in aceleasi conditiica in cazul apelului

Prin analogie cu ceea ce se intampla in cazul apelului,

putem arata caratiunea instituirii acestei reguli consta in inlaturarea temerii justitiabililor ca,

lis-ar agrava situatia in propria lor cale de atac,

o asemenea temere putand determina,implicit,

abtinerea de la folosirea cailor de atac si astfel limitarea controlului judecatorescce se realizeaza prin exercitarea acestora^6)

Explicatia conceptiei ca instanta de recurs solutionand cauza nu poate crea o situatie maigrea pentru partea care a declarat recursul se gaseste in dreptul partilor de a supunehotararea atacata unui control jurisdictional

Folosirea caii de atac nu poate creatitularului o situatie mai grea,

pentru ca astfel s-ar putea determina abtinerea partii de laexercitarea drepturilor sale procesuale de teama asumarii acestui risc

controlul jurisdictional realizat prin recurs prezinta o importanta care depaseste interesele partilor,contribuind la realizarea unui bun act de justitie^7)

Regula neagravarii situatiei in propriul recurs se aplica tuturor titularilor dreptului,

care este reprezentantul societatii

Neagravarea situatiei in propriul recurs devine incidenta numai atunci cand recursul estesingular,

si cand au fost declarate mai multe recursuri de persoane cu interese comune sauindiferente fata de cei ce au declarat recurs

Daca sunt mai multe recursuri declarate de persoane cu interese contrare sau este recursul procurorului in defavoarea celui ce adeclarat recurs,

nu se aplica regula non reformatio in peius

Regula "non reformatio in pejus" este limitata la folosirea caii proprii de atac

Precizareadevine necesara pentru intelegerea corecta a dispozitiei legale

Folosirea de catre o parte aunei cai de atac nu exclude posibilitatea agravarii situatiei sale in calea folosita de catrealtcineva

De pilda,

declarand recurs atat inculpatul cat si procurorul situatia inculpatuluise poate agrava

In acest sens,

situatia defavorabila nu este o consecinta a recursuluideclarat de inculpat

Regula non reformatio in pejus in procesul penal produce urmatoarele consecinte^9):- limiteaza (in detrimentul principiului legalitatii si al aflarii adevarului) posibilitateainstantei de recurs de a indrepta hotararile gresite la cazurile in care s-ar crea o situatiemai favorabila pentru partea care a declarat recurs- creeaza accesul liber al oricarui titular la folosirea caii de atac a recursului,

la largirea controlului judecatoresc al instantei de recurs asupra hotararilor primei instante 2

aceasta cale de atac cuprinde,

prin cele doua forme deexercitare,

toate hotararile judecatoresti nedefinitive,

cu limitarile prevazute de lege

Prima forma a recursului,

unde acesta este cea de a doua cale de atac,

este apropiata deforma traditionala,

fiind o cale de atac predominanta in drept,

prin care se urmaresterealizarea unei uniforme interpretari si aplicari a legii in cauzele penale

Sentintele prin care se solutioneaza cauza sunt,

Căile ordinare de atac în procesul penal Proiect de practică

suntsusceptibile direct de recurs numai in situatia in care nu este deschisa calea de atac aapelului

Prin aceasta,

derogandu-se de la regula enuntata mai sus,

se asigura un control judecatoresc integral si nemijlocit asupra hotararilor de condamnare,

de achitare sau deincetare a procesului penal

Pot fi atacate cu recurs atat latura penala cat si latura civila a cauzei

De asemenea,

Este posibila atacarea separata cu recurs a laturii penale sau a laturii civile a cauzeiIn conformitate cu prevederile art

385^1 C

pot fi atacate cu recurs:a) sentintele pronuntate de judecatorii in cazurile prevazute de lege,

b) sentintele pronuntate de tribunalele militare in cazul infractiunilor contra ordinii sidisciplinei militare,

sanctionate de lege cu pedeapsa inchisorii de cel mult 2 ani,c) sentintele pronuntate de curtile de apel si Curtea Militara de Apel,d) sentintele pronuntate de sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie,d^1) sentintele privind infractiunile pentru care punerea in miscare a actiunii penale seface la plangerea prealabila a persoanei vatamate,e) deciziile pronuntate,

tribunale militare teritoriale,

curtide apel si Curtea Militara de Apel

f) sentintele pronuntate in materia executarii hotararilor penale,

afara de cazul cand legea prevede altfel,

precum si cele privind reabilitarea

Nu sunt supuse recursului:- sentintele care sunt susceptibile de apel si ih privinta carora persoanele prevazute in art

(oricare din persoanele care pot face apel,

inclusiv procurorul) nu au folosit calea apelului,

ori cand apelul a fost retras,

daca legea prevedeaceasta cale de atac (art

385^1 alin

asa cum a fost modificat prin Legea nr

141/1996)

Prin aceasta dispozitie este consacrat principiul potrivit caruia nu se poate face recurs omisso medioIn consens cu prevederile legale,

in practica judiciara s-a considerat ca este inadmisibilrecursul declarat de inculpat impotriva hotararii primei instante daca,

De asemenea,

deoarece in aceastasituatie apelul se considera ca inexistent^2)

Aceasta inseamna,

nu se poate recurge la o cale de atac,

trecand sau sarind peste alta,

nu se poate recurge la recurs,

sarind pesteapel daca hotararea este susceptibila de a fi atacata cu apel

Atata vreme,

cat una din persoanele prevazute in art

aceasta imprejurare profitatuturor celorlalte persoane,

carora le este deschisa calea de atac a recursului,

caaceasta sa vizeze si sentintele primei instante

In acest sens,

385^1 alin

prevede expres ca „impotriva deciziilor pronuntate in apel,

chiar daca nu au folosit apelul pot declara recurs",

In cea de a doua forma,

in care recursul este a doua cale de atac,

si nu este limitat la motivele de casare prevazute pentru prima forma arecursului,

385^9 C

iar instanta este obligata ca,

in afaratemeiurilor invocate si a cererilor formulate de recurent,

sa examineze cauza sub toateaspectele de fapt si de drept,

solutiile fiind diferite de cele din apel,

in recurs avand o altareglementare

De asemenea,

sunt supuse recursului si deciziile pronuntate de instanta de apel inrezolvarea cererii sau propunerii de liberare conditionata,

precum si in solutionareacererii de reabilitare

Stabilirea formei de recurs aplicabile se face dupa natura hotararii atacate

In cazul incare se ataca cu recurs deciziile instantei de apel,

acesta este cea de a doua cale de atac

Incazul sentintelor si al incheierilor,

unde legea prevede ca se pot ataca numai cu recurs,acesta este singura cale de atac ordinara^3)

In practica judiciara s-a remarcat ca,

385^1 C

dincategoria hotararilor care nu pot fi atacate cu recurs sunt omise deciziile prin care apelul afost respins ca tardiv^4),

intr-o asemenea situatie recursul poate fi respins canefondat,

In argumentarea acestui punct de vedere s-a aratat ca un apeldeclarat tardiv nu poate fi considerat un apel nedeclarat,

Căile ordinare de atac în procesul penal Proiect de practică

astfel incat partii care nu s-afolosit de calea apelului in termenul legal nu i se poate refuza dreptul de a face recurs^5)

Totodata,

doar incazul in care se critica doar decizia instantei de apel,

respectiv insasi solutia de respingerea apelului ca tardiv

Daca insa,

se critica sentinta primei instante,

care a ramas definitivala expirarea termenului de apel,

recursul este inadmisibil^6) 2

Declararea recursului Motivele de recurs Efectele recursului Renunțarea la recurs Retragerea recursului Judecarea recursului Soluționarea recursului Decizia instanței de recurs Rejudecarea cauzei după casare