PDF -Dragoste - Scriptum - Caile Indragostirii 2
Wait Loading...


PDF :1 PDF :2 PDF :3 PDF :4 PDF :5 PDF :6 PDF :7 PDF :8 PDF :9 PDF :10


Like and share and download

Caile Indragostirii 2

Dragoste - Scriptum

PDF Nr 1 2012 bjmures ro publicatii buletine Bcn1 2012 pdf PDF Anul VII nr 2(14) 2010 Revista Universitară de Sociologie sociologiecraiova ro revista wp content uploads RuS 2 2010 pdf PDF revista fundaţiilor regale

Related PDF

Nr 1/2012

[PDF] Nr 1 2012 bjmures ro publicatii buletine Bcn1 2012 pdf
PDF

Anul VII - nr 2(14)/2010 - Revista Universitară de Sociologie

[PDF] Anul VII nr 2(14) 2010 Revista Universitară de Sociologie sociologiecraiova ro revista wp content uploads RuS 2 2010 pdf
PDF

revista fundaţiilor regale - Core

[PDF] revista fundaţiilor regale Core core ac uk download pdf 44719013 pdf
PDF

psihosociologia relaţiei copil – profesionist în domeniul - Sociopolis

[PDF] psihosociologia relaţiei copil – profesionist în domeniul Sociopolissociopolis md suport de curs rom pdf
PDF

Codul lui Eminescupdf

[PDF] Codul lui Eminescu pdf lup lub lu se search ws files 33713306 Codul lui Eminescu pdf
PDF

Untitled - Monoskop

[PDF] Untitled Monoskop monoskop Noica Constantin Despartirea de Goethe 2nd edition 2000 pdf
PDF

Modă și studii culturale: Relația dintre vestimentație și cuplu - Uad

[PDF] Modă și studii culturale Relația dintre vestimentație și cuplu Uad uad ro Alexandra 20Ivascu, 20rezumat 20limba 20romana pdf
PDF

Relaţii aRmonioase în familie - Ministerul Educației, Culturii și

[PDF] Relaţii aRmonioase în familie Ministerul Educației, Culturii și mecc gov md suport metodic relatii armonioase in familie pdf
PDF

Dragoste - Scriptum

Page 2 „Lucrarea“ căsătoriei ţine cu precădere de renunţarea la căile noastre naturale egoiste şi de fost un copil precoce în privinţa îndrăgostirii! Cei mai
PDF

Caile Ordinare de Atac in Procesul Penal

teză de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga"

PDF Căile de atac ordinare în materie penală, din Tribuna Juridica tribunajuridica eu arhiva An2v1 nr1 art2 pdf PDF Elemente de distincţie între căile ordinare de atac şi căile old mpublic ro jurisprudenta publicatii cai de atac pdf PDF c

Caillois - Os Jogos e os Homens

JOGOS DE AGÔN DO PLAYSTATION 4: NARRATIVAS SOB A

PDF jogos textuais em o jogador, de dostoiévski Revistas da PUCRSebooks pucrs br edipucrs anais IICILLIJ NORBERTO pdf PDF O universo lúdico proposto por Cailloismultimidia curitiba pr gov br 2016 00179443 pdf PDF jogo como elemento da cultura aspectos

Caine Rachel Vampirii Din Morganville 1 Casa de Sticla

Aerul şi apa, componente ale mediului : Ziua mondială a apei

edituracorint ro media attachment file v m vm7 ACHEL CAINE CYAN YELLOW MAGENTABLACK RACHEL CAINE ISBN 978 973 102 295 6 ISBN 978 973 102 430 1 ledabooks ro grupulcorint ro Vampirii din Morganville 7 CEA MAI TARE REVISTĂ PENTRU FETE Vampirii din Morganville

Caio Prado Junior - Formação do Brasil Contemporâneo completo

Formação do Brasil Contemporâneo (Caio Prado Junior)

PDF a formação do brasil contemporâneo e a inserção Ipea ipea gov br code2011 chamada2011 pdf area6 artigo3 pdf PDF caio prado jr UNESP Marilia marilia unesp br Home

cairan elektrolit.doc

Sediaan Parenteral Volume Besar Sediaan Parenteral Volume Kecil

elib stikesmuhgombong ac id 620 1 SIKHATUN KHASANAH NIM volume cairan dan elektrolit dan defisit pengetahuan Rencana keperawatan untuk mengatasi kekurangan volume cairan dan elektrolit, antara lain monitoring TTV, intake dan output cairan, menganjurkan pasien untuk minum banyak, memberikan cairan, obat sesuai intrusksi dari dokter dan melakukan pankes

Cairan Pendingin pada Proses Manufaktur

PENGARUH KECEPATAN POTONG TERHADAP UMUR PAHAT HSS PADA PROSES

digilib its ac id public ITS Undergraduate 13675 pengaruh cairan pendingin bertekanan tinggi terhadap gaya potong, keausan tepi pahat, dan kekasaran permukaan pada proses bubut material aisi 4340 tugas akhir teknik manufaktur (tm091486) •2107 100 629 andi purwanto •ir bobby oedy p soepangkat, m sc, phd

Caire Claim

Sourcebook on Public International Law - ResearchGate

covered by Article III of the Convention The possibility for claimant to evacuate part of his stock to Mexico before the damage occurred is taken into account in  is one the pertinency of which could only be considered in connection with the question of the validity of the

  1. Gustave Caire
  2. Caire case
  3. Caire
  4. Janes Claim
  5. See Caire Claim
  6. Caire Claim Case
  7. been material changes in the way the claim
  8. Caire claim
  9. Le Caire
  10. the “CAIRE Business”

CAIXA DE CAMBIO ZF 1650 MANUAIS DE SERVIÇO.pdf.pdf

Diseño, construcción y automatización del cambio de marchas de

Transmissões manuais e automatizadas ZF para caminhões, 16S1650HD elevada de todos os componentes da caixa de câmbio, especialmente das  Cajas de cambios automatizadas y manuales de ZF para camiones 16S1650HD S6 1550, S6 820, montada entre caja

  1. Transmissões manuais e automatizadas ZF para
  2. ZF Aftermarket
  3. Cajas de cambios automatizadas y manuales de ZF
  4. Atron Manual de mantenimiento
  5. FERSA SOLUTIONS ZF
  6. construcción y automatización del cambio de marchas de
  7. ZF
  8. ROTOR BOMBA OLEO CAIXA CAMBIO
  9. PASTILHA GARFO CAIXA CAMBIO 1ª 2ª 3ª 4ª
  10. Caixa de Câmbio

CAJA_AUTOMATICA_LAGUNA2_SU1

Fusible Laguna2 TL Chargement Gratuit Lire Des - Buerosuchede

CAJA AUTOMATICA LAGUNA2 SU1 Gestion Valvulas bb 8520 manual Fusible 10 32 (R LB) — Control del Arranque 11 140 Editado Ford Explorer

Home back Next

Description

C d'mai mulţi oameni,

asemenea cmdroginului hnpărţit,

se îndrăgostesc de o persocină de sex opus

persoană care are organe sexuale diferite şi compatibi: Aceste diferenţe de sex biologice sunt adesea asociate cu roluri de gen diferite*®

în cadrul căsătoriilor tradin nale,

se aşteaptă ca bărbaţii şi fem eile să etaleze avaici şi abilităţi diferite şi să îndeplinească sarcini diferite

Câştigarea pâinii a fost „rolul de bază al bărbatului*,

„rolul de bază al fem eii“”

Chiar ^ x cadrul numărului în creştere de cuplm l'egalitare**,

se menţine atracţia rolurilor complementare

O fem ek x s'detestă să gătească îl va găsi incitant pe un bărbat a ax

icu- un bărbat căruia n lipsesc abilităţile de mecanică va găsi,

deaaBB de fascinantă o fem eie mecanic

Robert W inch consideră că iubirea este e x p e n d'^ d'oi oameni ci'i istici doar în virtutea sexului lor

Asemenea ge«ll/

lri exagerate au tendinţa de a fi larg împărtăşite I»iiidi III unei culturi date‘s

Deşi separarea în funcţie I este una dintre cele mai elementare clasificări în niu'ietate umană cunoscută,

imentelor şi trăsăturilor bărbaţilor şi femeilor

diferă în societăţi diferite

Ca urm are,

masculin şifeminin sunt caracteristice

şi subculturii specifice în care oam en ii trăiesc

CE FUNCŢIE

DACĂ EXISTĂ VREUNA

ÎNDEPLINESC STEREOTIPURILE

? R ăspu n su l'la în treb area ce funcţie în deplin esc stereotipurile,

bărbaţii se aşteaptă să întreţină raportul I

ile du pă aproxim ativ itpi'At aşteptările p e lA

Hc întâmple

iptă la m ai m ultă activitate sexuală în cadrul întâlnilll'M decât o fac fem eile în general*^

SUTeotipurile de ge n influenţează ce zmume căutăm

!• un potenţial partener şi ce anum e oferim**

tinerii şi tinerele ale căror personcilităţi au r (ţui modelate de stereotipurile de gen în ultim ii ani ■ |i adolescenţei continuă să fie influenţaţi de ele şi îşi |Hod«‘lcază relaţiile rom antice du pă aceste stereotipuri**

bună e că stereotipurile au m ult m ai m ultă influ-

î flijă fu tim pul etapelor tim purii ale relaţiilor rom antice

Im* ( Inorilor decât asupra

N RENTEIDEGENÎNCADRULATRACŢIEI MTICE:TEORIAPSIHANALITICA Noîndreptăm acum atenţia asupra celei de-a treia urli fascinante,

care încearcă să explice diferenţele I ni'ii din cadrul atracţiei rom antice

M a i mulţi lltMiialişti fem inişti bine-cunoscuţi au fost de acord cu m Pi Ic icnii evoluţionişti în privinţa existenţei diferenHi do gen în ceea ce priveşte atracţia rom antică,

însă IU explicat p rin prism a experienţelor diferite din |MlAric şi a sarcinilor de dezvoltare diferite cu care s-au nrmiilat băieţii şi fetele în procesul de m aturizare,

în iru l'linei societăţi patriarhale,

Explicaţia pe care ei o dau diferenţelor de gen

lllrnlc în iubire porneşte de la un fept atât de evident

I i mulţi dintre n oi nici m ăcar n u îl conştientizează

I Piim a spus poetul A d'ria n Rich,

Cu toţii,

bărbaţi şi femei deopotrivă,

Acest simplu fapt biologic poartă o semnificaţie psihologică imensă

Pentru că femeia naşte şi alăptează,

femeia din cele m(iei (urbat şi este ulterior transferat asupra • hui Iii c

transferat asupra tatălui şi,

deplasat asupra altui bărbat,

însă implicareâ emoţională şi identificarea cu mama rămân intacte

Dat fiind că femeile au fost nevoite să îşi refuleze atracţia sexucdă pentru mame,

dar nu şi conexiunea emoţională,

aceasta din urmă este predominantă în experienţele lor amoroase

Pentru ele,

nu există o relaţie sexuală satisfăcătoare în lipsa unei conexiuni emoţionale

Pe de altă parte,

fiindcă bărbaţii au fost nevoiţi să îşi refuleze legătura emoţională cu mama,

însă nu şi atracţia sexuală,

conexiunea sexuadă este cea care domină în relaţiile lor romantice

Din acest motiv,

aspectul erotic al oricărei reUţli rămâne mereu cel mai fascinant,

în vreme ce,

componenta emoţională va fi întotdeauna cea proeminentă"''®

Ca urmare a acestor experienţe diferite din copiii i'• femeile,

intimitate şi securitate în relaţiile lor intime,

în vrem* ce bărbaţii caută atractivitatea fizică şi sex-appealuJ potenţialelor partenere

într-adevăr,

în cadrul interviti iilor privind ataşamentul romantic,

femeile au descfi relaţiile romantice având un nivel superior de intimii devotament şi securitate faţă de relaţiile descrise de bărbaţi

aşa cum am observat,

bărbaţii au descrii asp ect fizic al iubitelor lor ca având un rol mai impt i tant în cadrul atracţiei romantice'^

Unul dintre reziiltatele acestui proces este un dan •

! intimităţii în Ccire imul dintre parteneri,

deseori fenit'i < este cel c«u*e urmăreşte,

este cel care se distanţează

Acest dans ai intimităţii aptire în versiuni diferite la cupluri diferit* în etape diferite ale relaţiilor romantice

Un exemplu extrem al dansului,

deosebit de fruit* pentru femei,

este acela la bărbatului care suferă de

Adesea,

acesta este un bărbat pe Irtneia nici măcar nu îl remarcă la început,

însă el o ercepţiile despre lume şi folosesc cultura pe ilc ghid

Ideile construcţiei sociale au fost aplicate I numeroase domenii,

printre ele aflându-se relaţiile IhMiiu-” şi iubirea romant^ă’*

Iubirea romantică este IvH

So/fietăţile diferă la nivelul IHuilului în care înţeleg natura ihbirii romantice şi,

•Hliu şi în cadrul aceleiaşi soci|£tăţi,

iubirea a fost privită «ifrill ,

în momente şi perioadă diiferite ale istoriei

în N»li ui unei societăţi atât de complexe cum este cea din lUlrle Unite,

există numeroase şubculturi şi grupuri fliilt r care au concepţii diferite asupra iubiri romanM«• Influenţele culturale depăşesc cu mult influenţele Mulofţice înnăscute şi pe cele evoluţioniste

Ailc-pţii constructivismului social citează studii care liullt Afaptul că bărbaţii şi femeile caută lucruri similare

într-adevăr,

trăsăturile c'e le m a i d'o r it e ale unui partener,

nu sunt observate diferenţe de gen®°

Chiar şi conform cercetă* iilor efectuate în contextul teoriei evoluţioniste,

cele mai importante trăsături ale unui potenţial partener,

cât şi pentru femei,

sunt bunătatea şi atenţia**

Studiile efectuate în cadrul unei universităţi şi al unui club de întâlniri au coincis

Şi bărbaţii,

şi femeile pun în capul listei cu trăsături dezirabile pentrti un partener bunătatea,

onestitatea şi simţul umorului*^

O analiză a anunţurilor matrimoniale a arătat şi ea că trăsăturile cele mai dorite la im potenţUI partener sunt înţelegerea şi simţul umorului*^

După stabilirea relaţiei,

sensibilitatea pcutenerului şi abilitai» • sa de a fi empatic şi intim influenţează satisfacţia resimţită în relaţie atât de bărbaţi,

cât şi de femei

Un alt studiu nu a găsit nicio dovadă în sprijinul presupu» i preocupări mai intense a femeilor de a avea o relaţie sigură,

angajată şi exclusivă din punct de vedere sexu»i Cei mai mulţi dintre bărbaţii şi femeile care au luat parte la studiu au apreciat în mod egal aceste aspecte >• intimităţii®'*

O analiză a studiilor privind diferenţele de gen In abordarea sexului a indicat că femeile sunt puternic lii'resate de sex şi pot funcţiona la im nivel asemănător tu acela al bărbaţilor pe plan sexual

în plus,

în numcroi» • societăţi,

mai ales în cele occidentale,

femeie au cont»' sexuale regulate în afara căsătoriei,

fără a fi preocupai' de eventuale pedepse sau critici

Per ansamblu,

femeii' îşi exprimă sexualitatea mult mai liber decât se obişni'i * a se crede®^

Sexualitatea ca aspect al curtării diferă în funcţie de libidoul şi de vârsta membrilor cuplului

Nu numai datorită experienţei de viaţă şi confortului resimţit faţă de propriul trup,

ci şi datorită momentul"* când libidoul sexual al bărbaţilor şi al femeilor ajung» •' apogeu

Femeile tind să ajimgă pe culmile funcţionii H

rNORAGOSTIRII

Im Mcxuale la 30 sau 40 de ani —o vârstă mzu mare decât VPa > t apogeului sexual al bărbaţilor*®

In locul unei perspective asupra sexualităţii care |mnr accentul pe diferenţele dintre bărbaţi şi femei,

mli'Ptli construcţionismului social pun accentul pe p«|M-t ienţa subiectivă a fiecărui individ

Relaţia ideală rfinlie doi parteneri sexuali,

heterosexuali sau homo|i sau mzimifere prin esenţă

? Suntemmodelaţi de naturA sau de educaţie

aceeaşi tendinţă ne face să punemaccentul pe diferenţele dinl y

CUM NE ALEGEM PERSOANA IUBITĂ Inima are raţiuni pe care raţiimea nu le cunoaşte

Iubiţii şi gânditorii nu se pot amesteca

Iubiţii care sorb drojdia vinului se-mpleticesc din extciz în extaz: Gânditorii cu inim i negre A rd pe dinăimtru,

tăgăduind

Lovers and Men of Intellect (Iubiţi şi gânditori)

oamenii mcinifestă o surprindere amuzată

md despre efectele unor Vcuiabile situaţionale,

lin sunt proximitatea şi starea de excitaţie,

însă sunt de acord de îndată că astfel de llldlMlcJiiiiiitt-^devăr un efect şi au chiar exgpiple itpi II care să dembtisfreze

Dar Ocunenii sunt în Plin

li mai puţin stu p iz i să audă despre influenţa |(pin

irii în ceea ce priveşte mediul de provenienţă şi lliiiliiiile,

personalitatea plăcută şi frumuseţea fizică — IIIAţi întâlnite la persocma iubită

Acestea sunt genul hn i mi ştiute de toţi,

„până şi de mama-mare“,

Cercetările privind atracţia reciprocă,

itificării nevoilor în atracţia romantică,

procesul liĂunsiirii şi diferenţele de gen îi ajută pe oameni să ^l»«i r sens informaţiilor pe care deja le aveau,

într-o IIĂ »

liiiar şi după o discuţie detaliată despre deterHAiitii i'imoscuţi şi conştienţi ai îndrăgostirii,

de succes şi atrăgătoare şi o prietenă mi­ nunată şi o împingea în căutarea asta obsesivă a imei relaţii cu im bărbat

? O dată la câteva săptămâni,

venea în apartamentul lui Rachel cu o poveste despre noua iubire pe care o găsise,

convinsă de fiecare dată că e cea mai mare iubire a vieţii ei,

un bărbat cu care era sigură că avea să se căsătorească şi sl trăiască fericită până la adânci bătrâneţi

Rachel nu o întâlnea o vreme,

cât timp Scuidy îşi urma neabă­ tută noua iubire,

până când bărbatul îi spunea că nu mai suportă şi relaţia lua sfârşit

Rachel însăşi evita reia* ţiile intime

fîşi adora micul apartament cuibărit lângă un parc

Stătea la fereastra cea mare,

şi-i mulţumea Domnului pentru pacea şi liniştea din viaţa ei

îşi iubea munca şi adora să se întoarcă în apartamentul ei cel frumos decorat şi confortabil

Gândul de a trece prin genul acela de experienţe care îţi sfâşie inima,

care o făceau pe Sandy să înflorească,

îi era insuportabil

că oamenii mai aveau şi alte relaţii

Ea şi Sandy aveau o prietenă din copilări^ măritată şi fericită de ani buni,

însă ei tot i se părea cl i prea multă bătaie de cap şi chin să găsească o astfel de relaţie

între timp,

era extrem de mulţumită să locuiaifl^ singură

Sunt singură şi nu am u n iubit

A ş zice că n-am avut niciodată u n iubit

Alţii sunt încântaţi do ar să fie cu cineva,

Am avut câţiva prieteni bu ni,

însă în ceea ce priveşte o relaţie rom antică,

nu eram pregătită emoţional

N u eram obişnuită cu aşa ceva

Cei mai mulţi oam eni se mişcau m ai repede decât m ine şi p u r şi sim plu n u mă simţeam confortabU

N u am nicio problem ă să fiu prietenă cu bărbaţii,

dar e cumva greu să mă im plic într-o chestie romantică

Ceva nu m i s-a părut mie în regulă

cAle îndrăgostirii

Amfost oarecumtimid

Nu amcăutat relaţii cu femei

Mi-ar plăcea,

Mi-ar plăcea să mă însor,

să amcopii,

dar viaţa de burlac mi se potri­ veşte

Nu mă grăbesc

Se va întâmpla şi asta la im moment dat

Mi se întâmplă să mă gândesc din când în când,

dacă văd un cuplu pe stradă

Sunt cumva singuratic

Nu-mi plac partenerele

Nu cunun iubit

Nu amavut niciodată o relaţie serioasă

I'rincipalul motiv ţine de mine

Aş deveni prea dependentă de relaţie

Acumînţeleg că eu simt cea care trebuie să se schimbe

oamenii au început să mă abordeze,

înainte,

fiindcă aveamatâta nevoie de afecţiune

Nu amavut niciodată o relaţie romantică,

Amamici,

dar amo problemă gravă cu latura fizică a relaţiilor romantice

Când găseşti pe cineva care îţi place,

nu te place întotdeauna şi persoana respectivă

Nu le spun ce simt

E greu,

fiindcă aş putea să greşesc

Mă sperie

I)intre bărbaţii şi fem#Qe intervievaţi cu privire l

t relaţiile lor romantice semnificative,

nu fuseseră implicaţi iiii-iodată într-o relaţie romantică*

întâlnirile lor loinantice nu trecuseră de unul sau două episoade

Alţi liilervievaţi au vorbit despre relaţii extrem de intime yi de satisfăcătoare,

Unii avuseseră o singură astfel de relaţie

alţii avuseseră două sau c'h ia r trei relaţii semnificative

Doar câţiva — bărbaţi cil loţii —avuseseră patru sau mai multe relaţii intime sniinificative

Sunt oameni CcU'e se îndrăgostesc cu uşurinţă,

unii susţin chiar că nu pot trăi fără iubire

Şi «unt alţii care nu au fost niciodată îndrăgostiţi,

convinşi că toate poveştile despre marea intensitate a iubirii romeintice sunt fie exagerări masive,

Unul dintre ei,

bărbat chipeş şi jurnalist extrem de res­ pectat,

mi-a spus că e convins că iubirea pasională e o invenţie

El însuşi îşi dorise multe femei şi ştl« focirte bine ce e î pasiunea sexualii' dar nu s-a îndrl*

i De ce oare pot unit Figura 13 : Tânără apărându-se de săgeata lui Bros (Bouguereau,

oameni să găseasdi lesne iubirea şi o relaţie romantică,

iar cdţii îşi doresc cu disperare o relaţie cu adevărat intimă şi nu reuşesc să o aibă

? Şi de ce alţii evită cu totul relaţule intime şi,

asemenea tinerei din pictura lui Bouguereau,

se apără de săgeata lui Bros (vezi Figura 13)

? Răspunsul la această întrebllă importantă nu este unul simplu

Una dintre principalcta explicaţii a fost oferită de t e o r ia a t a ş a m e n t u lu i,

formu­ lată prima dată de specialistul în psihanaliza copilului John Bowlby^

cAile TnokAgostirii

TEORIA ATAŞAMENTULUI Mowlby considera că experienţele timpurii din t iipilărie au cel mai puternic impact asupra relaţiilor •Ir dragoste de la vârsta adultă

Cheia este a t a ş a m e n t u l',

|)i ima relaţie stabilă de dragoste pe care o dezvoltă l»rln-luşul

Abilitatea de a se ataşa este înnăscută,

însă fni ina pe care aceasta o ia depinde de relaţia pe Ccure topilul o are cu „persoana de îngrijire primară",

Un sugar are nevoie de un ataşament ilr încredere şi continuu faţă de persoana de îngrijire |l Milcră dureros,

dacă ataşamentul PMr întrerupt sau pierdut

Bowlby era convins că lU'vttia umană înnăscută de ataşament este rezultatul Min-i dezvoltări evolutive

Copiii se nasc cu un reperbn hi de comportamente care au ca scop obţinerea |1 hiniţinerea apropierii de o „persoană de îngrijire |HMrriiică şi înţeleaptă"

însă păstrarea apropierii Hn t-Nie în relaţie doar cu repertoriul bebeluşului,

sensibilitatea şi l< I rsihilitatea persoanei de îngrijire

Experienţele pe Ir copilul le are cu perafcana de îngrijire sunt interbâtU

iic în modele mentale ale sinelui şi ale celuilalt

A» f-Mc „modele de lucru intemalizate" determină felul Ih •

cAle InorAgostirh

I In studiu privind stiliuile de ataşament «de adulţllnt,

«‘fcctuat pe un eşantion naţional reprezentativ,

a ItulliMt că 59% din populaţie aparţine stilului de ataiiiic-nt sigur,

IHi‘i rd că e fascincint de observat că acest procente f lliiil (oarte apropiate de observaţiile originale ale lui S Ainsworth asupra copiilor,

» KIm Bartholomew a împărţit categoria evitantă în ţ itMiA,

stabilind astfel patru categorii de ataşament I» Idiili"

Dacă simteţi curioşi în privinţa propriului stil j dl rti-işjment,

vă puteţi nota în funcţie de cele patru •: |lilPK*»rii,

IM I ItU STILURI DE ATAŞAMENT (BARTHOLOMEW,

tmi este uşor să mă apropii emoţional de ceUalţi

•Imt >onfoitabil să depind de alţii şi să depindă alţii de mine

Nu niii iiate

Este foarte important pentru mine să mă simt lMilr|>rndent(ă) şi autosuficient(ă) şi prefer să nu depind de alţii MII «ă depindă ei de mine

Necazurile din copilărie,

cum sunt abuzul fizic şi neglijarea,

De asemcncn s-a dovedit că şi psihopatologia unuia dintre părinţi arr o puternică asociere cu stilurile de ataşament nesigur

Abuzul de substanţe al rrnuia dintre părinţi a fost asocliti cu ataşamentul evitant,

iar problemele financiare din perioada copilăriei au fost asociate cu ataşamentul nesigur

Iar stilurile de ataşament la vârsta adultă au fost asociate în mod repetat cu abilitatea oamenilor dr • funcţiona în cadrul relaţiilor romantice’

Stilurile de ataşament pot fi măsmate chiar începâii'i de la vârsta de 12 luni şi,

în lipsa unor schimbări m^oi • de mediu,

persistă până la vârsta adultă^”

Stilurile de ataşament afectează de asemenea modul de a face faţi stresului,

felul în care cuplurile reacţio­ nează la o situaţie generatoare de anxietate

în cadrul unui studiu care a demonstrat acest fapt,

unor soţii li» < spus că aveau să ia parte la o activitate „care le produc anxietate celor mai mulţi oameni"

soţilor acestora 11» spus că vor părticea la o activitate neutră

Cuplurile fost înregistrate în\timp ce aşteptau împreună respect*m activitate

Analiza ^setelor cu înregistrări a arătat ci era posibil să fie pre^zut comportamentul cuplurilor 1" sala de aşteptare în fudc^e de stilmile lor de ataşamrni Femeile sigure au căutat aţwppierea soţilor lor,

femeii* evitante au păstrat distanţa

Şi bărbaţii au indicat un fipi> : şi din gură îi aparţin deopotrivă şi că el le face să $ i întâmple

S-a spus că prima testare a realităţii din partea bebeluşului este gustarea realităţii

Numai atonei când va putea face diferenţa dintre sine şl ,

bebeluşul va putea începa >> intemalizeze obiectele,

Meuna este primul obiect al iubirii peni •" bebeluş şi,

primul obiect pe care b«t'* luşul îl intemalizează

Pe măsură ce copilul încep* se separe de mamă,

sunt intemalizate elemente ap •• J ţinând acesteia

Elementele intemalizate devin a lumii interne independente proprie bebeluşului

I ([ • E x e rsa re a ,

După ce copilul a intemalizat mama sau elemente ale acesteia,

Î n d'r ă g o s't ir ii

suporta să fie despărţit de ea

în etapa aceasta,

începe să exerseze separarea de mamă

Copilul are o aventură cu lumea şi este plin de entuziasm şi din ce în ce mai independent

La începutul etapei,

bebeluşul merge de-a buşilea,

în etapa aceasta,

copiii adoră să se joace de-a „plecatul de lângă mama"

Mama trebuie să poată tolera distan­ ţarea şi să încurajeze dezvoltarea unui sine indepen­ dent,

recunoscând nevoile şi preferinţele copilului,

tind mama încurajează independenţa copilului,

copilul învaţă că separarea poate fi plăcută şi incitantă şi nu înseamnă pierderea iubirii

A p ro p ie re a ,

Etapa aceasta de Ifîncărcare este caracterizată prin independenţă în i reştere,

separare şi revenirea pentru a primi iubire

E important ca mama să îi pc'rmită copiliilui să se depărteze de ea,

dar să îi lie alături cu o îmbrăţişare iubitoare şi ocrotitoare eănd nou-dobândita independenţă devine prea liifricoşătoîure

( o tiso lid a rea in d'iv id u a lită ţii,

între 24 şi 36 de luni

O lume interioară de obiecte intemalizate îi permite copilului să formeze reliî^i emoţionede stabile,

să •imâne gratificarea,

să tolereze fmstrările şi să se bucure de constmetide sinelui independent

lud copilul trece cu succes de aceste patm etape,

itul este o „naştere psihologică",

primul pas spre ş#voItarea unei personalităţi autonome,

capabilă să facă faţă nvoc

ărilor,

să formeze ataşamente,

să îi accepte pe ţll ifi să facă faţă separaţiei şi conflictelor

O persoană llvidiiată poate menţine relaţii de iubire pe termen 4Kchiar şi după ce prima pornire a fost satisfăcută IIu ciuda frustrării,

Oastfel

de persoană poate amâna gratificările,

poate indura frustrările şi se poate bucura de funcţionarea unxii eu independ^t

O astfel de persoană poate de asemenea il facă/distincţia între sine şi celălalt şi se poate bucura cu ad^Wrat de identitatea separată a celeilalte persoane

se manifestă conflictul ^fundamental dintre dorul de simbioza infantilă şi nevoia de independenţă şi teama de a fi absorbit

Conflictul revine în plină forţă în relaţiile romantice de la vârsta adultă,

ca dlemeie se îndrăgosteşte de un bărbat care îi iMlpţic de tatăl ei

Motivele acestor cdegeri romantice „Inconştiente",

asta însemnând că oamenii nu îşi •PrtiiMde elej" iicncrul dumneavoastră se aseamănă cu mama sau iliiiiincavoastră

? Răspunzând la această întrebare,

II c'i l'i semnificativ mai mare de bărbaţi decât de Idl c'

IUluat parte la interviurile privind atracţia II' ă şl-au descris partenerii ca fiind similari IIP şi un procent semnificativ mai mare ipl ilccât de bărbaţi şi-au descris partenerii ca iiil i n taţii lor^,

oferind astfel un posibil sprijin itiil Ini Freud

*® Ill I onsidera că atracţia faţă de oameni care ne •1 ilc părintele de sex opus este un fenomen

legat de procesul de dezvoltare din copilăria timpurie,

în concepţia lui,

iubirea romantică este o expresie,

acceptabilă din punct de vedere socitil,

a pulsiunii sexuale pe C2ure el a numit-o lib id o

Libidoul este energia sexuală instinc­ tuală cu care ne naştem

Este asemenea pornirilor biologice de foame şi sete,

Oameni se nasc cu niveluri diferite ale libidoului

însă cei mai mulţi oameni au niveluri medii

Libidoul asigură supravieţU' irea speciei umane

E interesant de observat că grecii numeau instinctul

de unire a bebeluşului cu mama e ro s,

cuvânt care a ^ ajuns să fie asociat cu iubirea romantică

La origini,

< cuvântul avea conotaţii mai largi privind forţa vieţii

Şl Freud considera erosul instinct de supravieţuire,

dorinţa inconştientă fi \ distructivă de a muri

Freud a fost primul care a subliniat rolul decisiv jucat de primii ani de viaţă în fundamentarea person

! lităţii adulte a individului

El credea că personalititfij este deja formată la finalul celui de-al cincilea an dc ( viaţă şi că dezvoltarea ulterioară constă în elabo: acestei structuri elementare

Alţi autori psihanalişti extins formiilarea lui Freud atât în urmă,

către prlh zile de viaţă ale bebeluşului,

precum şi către etapei i ^ ulterioare ale vieţii,

inclusiv spre perioada adultulii i tânăr,

vârsta mijlocie şi senectuţlfe^i m

DEZVOLTAREA PSIHOSEXUAU\ A COPILULUI Conform teoriei lui Freud,

pentru a atinge idcniîi tatea sexuală matură,

copilul trebuie să parcurgi C'ii

succes diferite stadii ale dezvoltării psihosexuale,

etape care au loc ca reacţie la pornirile biologice înnăscute

I'iecare stadiu este definit de o z o n ă e r o g e n ă a corpului,

anumită arie care constituie focalizarea sexualităţii,

senzualităţii dătătoare de plăceri şi pulsiimilor in­ stinctuale şi de un o b ie c't care poate satisface pornirea lil)idinală

în primele stadii de viaţă,

libidoul bebeluşului este (llrccţionat spre sine,

iubirea narcisică a sinelui şi plăcerea legată de proprixil trup,

ca urmare a plăcerii „antoerotice"

Ulterior,

dacă dezvoltarea este sănătoasă |l normală,

copilul poate începe să îşi direcţioneze libidoul în exterior şi poate iubi oamenii din afara iliidui

Aceşti oameni devin apoi „obiectele iubirii" bebeluşului

I’i imul stadiu din dezvoltarea psihosexuală a copi­ lului este stadiul o r a l,

care are loc în timpul primului III (Ic viaţă

Sexualitatea copilului este centrată pe |ui

v Principala sursă de plăcere obţinută de pe urma durii este mâncatul sau „încorporarea" mâncării

implică alăptatul şi suptul şi,

odată cu creşterea dinţilor,

Aceste două modele de activitate Hi«lă,

mâncatul şi muşcatul,

Plăcerea derivată din în^Hupoi

irea orală poate fi „deplasată" spre alte modele Incorporare,

cum ar fii obţinerea de bunuri sau de IdMiiojiinţe

v^resivitatea orală poate fi deplasată spre illlr moduri sau metafore ale muşcatului,

I ibicctul iubirii bebeluşului în stadiul oral este llinl (Ic la care se hrăneşte

Din acest motiv,

„suptul Iplliibii la sânul mamei a devenit un model pentru Mt •• iclaţie de iubire

Descoperirea obiectului este de d'oi cMăsire"^ ,^tunci când doarme la sân,

sătul,

I |ii( /irii

l o expresie de satisfacţie şi fericire,

se va repeta ulterior după trăirea orgasmului sexual* (pag

f Chiar şi după ce activitatea sexuală e separată de hrănire,

o parte importantă a acestei sexualităţi inlţlMirămâne şi susţine pregătirea alegerii unui obiect sexiii'i matur,

care poate readuce fericirea pierdută din etapo aceasta timpurie de viaţă

în etapa aceasta de dezvol­ tare,

mama îşi „învaţă copilul să iubească" ^ Cu alte cuvinte,

iubirea m pot contribui la vindecarea rănii din copilărie

Aceitrc •• dovedesc iar şi iar că,

spre deosebire de cazul tatălui »i'" încornorat,

Simtem atraşi de oamenii care se potrivesc cu i| imaginea noastră romantică într-un mod semnificativ Potrivirea poate fi la nivel de personalitate,

Când cimoaştem o astfel de persoani

proiectăm aspra ei imaginea noastră romantică

Daci persoana iubită îşi proiectează asupra noastră imagina • romantică şi fiecare dintre noi se identifică cu prolfcţt t atunci proiecţia reciprocă şi identificarea simt resimt^u ca îndrăgostire

Din acest motiv,

N I Ag«)stesc,

simt că se ştiu de-o viaţă

Dat fiind că per-

de care ne îndrăgostim joacă im rol atât de imporIn dinamica vieţii noastre psihologice,

«stfel de persoane este o experienţă puternică

jNitlrm îndrăgostiţi şi dragostea noastră este împărtă•| |MM,

Nimtemcomplet şi absolut fericiţi

Simtem convinşi I il hr am găsit adevărata iubire,

că iubirea noastră va I IMi veşnic şi că nu vom m documentată în mod empirici Cu toate acestea,

în general,

relaţia cu munca» •>• cum studiile despre mimcă ignoră cel m ed adesea r« i >(•< cu iubirea^,

aderând la ceea ce a fost denumit „mllnl lumilor separate"^ Acest capitol dezvoltă noţiunea de alegeri incoi^' > ente din sfera iubirii în sfera profesională şi trateaiş chestiimea fascinantă a relaţiei dintre ele,

în contai