PDF -Manual Limba Romana Clasa 3 Editura Aramis - Caietul Elevului Geografie clasa a XI-a
Wait Loading...


PDF :1 PDF :2 PDF :3 PDF :4 PDF :6 PDF :7 PDF :8 PDF :9 PDF :10 PDF :11 PDF :12 PDF :13 PDF :14


Like and share and download

Caietul Elevului Geografie clasa a XI-a

Manual Limba Romana Clasa 3 Editura Aramis

faibloodocfil files wordpress 2015 10 manual Manual Geografie Clasa 11 Editura Corint Limba engleza Firm steps, caietul elevului pentru clasa a III a Ecaterina Comisel Editura Corint Caietul elevului este conceput in deplina concordanta cu Edituri Line · Reduceri Promo Line · Noutati Line

Related PDF

Manual Geografie Clasa 11 Editura Corint

faibloodocfil files wordpress 2015 10 manual Manual Geografie Clasa 11 Editura Corint Limba engleza Firm steps, caietul elevului pentru clasa a III a Ecaterina Comisel Editura Corint Caietul elevului este conceput in deplina concordanta cu Edituri Line · Reduceri Promo Line · Noutati Line · Manuale Scolare Line · Invatamant Manualul Merck, Ed a XVIII a Close
PDF

Manual Geografie Clasa 6 - dramivatganfileswordpresscom

dramivatgan files wordpress 2015 10 manual Manual Geografie Clasa 6 Limba engleza Firm steps, caietul elevului pentru clasa a III a Ecaterina Comisel Editura Corint Caietul elevului este conceput in deplina concordanta cu CLASA VI PROFESOR Ilie Ion OBIECTUL GEOGRAFIA CONTINENTELOR + sa precizeze pe baza analizei artii din manual &+3 ape curgătoare ale *uropei
PDF

Programa BAC GEO 2008 - liceulteoreticbalsfileswordpresscom

liceulteoreticbals files wordpress 2008 02 alegere cu Geografia generală (cu conŃinuturi selectate din clasele a IX a, a X a şi a XI a) • Proba “F” vizează Geografia pentru clasa a XII a Europa – România – Uniunea Europeană la alegere cu Geografia generală GEOGRAFIE GENERALĂ – PROBLEME FUNDAMENTALE ALE LUMII CONTEMPORANE II CompetenŃe de evaluat 1
PDF

ROMANIAN REVIEW OF GEOGRAPHICAL EDUCATION, Volume I, Number 1

rrge reviste ubbcluj ro Arhive Art pdf v1,n1,2012 onet ROMANIAN REVIEW OF GEOGRAPHICAL EDUCATION, Volume I, Number 1, February 2012 ISSN 2285 – 939X ISSN – L 2285 – 939X pp 78 79 RUS Dumitru (2012) Caietul elevului Geografie Probleme fundamentale ale lumii contemporane, clasa a XI a [Student’s Notebook Geography
PDF

COLEGIUL TEHNIC ”ALESANDRU PAPIU ILARIAN” ZALĂU SĂLAJ

apizal ro DepartmentFileHandler 0 0 caietul dirig RESPONSABILITĂŢI Clasa a IX NUMELE ŞI PRENUMELE aClasa a X Clasa a XI Clasa a XII 2014 2015 2015 2016 2016 2017 2017 2018 1 Şeful clasei 2 Locţiitor 3 Casier COMITETUL DE PĂRINŢI AL CLASEI NR CRT RESPONSABILITĂŢI NUMELE ŞI PRENUMELE Clasa a IX a Clasa a X a Clasa a XI a Clasa a XII a 2014 2015 2015 2016 2016 2017 2017 2018 1
PDF

Rezultatele sesiunii de aprobare/avizare a auxiliarelor

rocnee eu sites default files 2018 04 Anexa ordin Caietul elevului pentru clasa a V a Mocanu Marinela Acceptat Da 9 1000 exercitii si probleme culegere de matematica Clasa I Caiet GEOGRAFIE clasa a XI a
PDF

Manuale Scolare Clasa A 5a - ranlouwindxdigfileswordpresscom

ranlouwindxdig files wordpress 2015 10 Geografie Manual clasa a 5 a (Dorina Cheval, Constantin Furtuna) Buna ziua! Caut si eu manuale Biologie clasa a IX a si clasa a X a Multumesc As vrea sa stiu unde pot gasi si descarca manuale scolare (gimnaziu si liceu) Limba si literatura romana Studiul de caz si dezbaterea cls XI XII Eugen Simion, Florina Rogalski, Elena Oproiu 17
PDF

MANUALE ŞI AUXILIARE 2015 – 2016 - cdpressro

cdpress ro Catalog manuale agenti 2015 2016 mic pdf clasa a xi a A Dragnea, S Teodorescu, A Păunescu pregătire sportiVă teoretică clasa a xii a A Dragnea elemente de psiHosociologie A grupurilor sportiVe AuxiliAr N Băcilă istoriA modelelor culturAle europene volumul i AuxiliAr V Blîndă Viorica, A Lușneac, I C Nechifor cAietul eleVului geogrAfie clasele V M Ţiu cAietul eleVului
PDF

Manual De Istorie Clasa A 4a - ledehaphyfileswordpresscom

ledehaphy files wordpress 2015 10 manual de de caiete interdisciplinare pentru clasa pregatitoare si pentru contine materiale suport pentru orele de Geografie, Istorie, Biologie, Fizica, 4 caiete de lucru cu notiuni de teorie incluse (Limba si literatura romana 3, Manual de Arte vizuale si abilitati practice, clasa a III a, Editura CD PRESS, 2015
PDF

Manual Limba Romana Clasa 3 Editura Aramis


PDF

Caietul Elevului. Limba Franceza. Clasa Pregatitoare

Limba Engleza L1 Manual Pentru Clasa A Xi A - Technetix

PDF Cod Titlul Cls Preţ 1197 Documentele educatoarei Caietul librariesigma ro media tmp pdf Oferta 20lunii pdf PDF Untitled isjtr ro OMEN 3022 08 01 2018 Auxiliare aprobate inv preun pdf PDF Limba

Caile Indragostirii 1

Modă și studii culturale: Relația dintre vestimentație și cuplu - Uad

1 FENOMENE NEELUCIDATE 2 PARANORMAL 3 PARAPSIHOLOGIE II 91506 ; L 159 9 M11 54 MALACH PINES, AYALA Căile îndrăgostirii Cum Subtilitățile pasiunii, îndrăgostirii, iubirii Miturile iubirii 41 1

  1. Cai albi ºi stafii
  2. Căile îndrăgostirii
  3. îndrăgostirii
  4. it nimic din corespondenţa de după 1 ianuarie 1974
  5. pe căile sale
  6. Page 1
  7. fost un copil precoce în privinţa îndrăgostirii
  8. Proverbe 16:7 Când sunt plăcute Domnului căile cuiva
  9. cum este sentimentul îndrăgostirii

Caile Indragostirii 2

Dragoste - Scriptum

PDF Nr 1 2012 bjmures ro publicatii buletine Bcn1 2012 pdf PDF Anul VII nr 2(14) 2010 Revista Universitară de Sociologie sociologiecraiova ro revista wp content uploads RuS 2 2010 pdf PDF revista fundaţiilor regale

Caile Ordinare de Atac in Procesul Penal

teză de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga"

PDF Căile de atac ordinare în materie penală, din Tribuna Juridica tribunajuridica eu arhiva An2v1 nr1 art2 pdf PDF Elemente de distincţie între căile ordinare de atac şi căile old mpublic ro jurisprudenta publicatii cai de atac pdf PDF c

Caillois - Os Jogos e os Homens

JOGOS DE AGÔN DO PLAYSTATION 4: NARRATIVAS SOB A

PDF jogos textuais em o jogador, de dostoiévski Revistas da PUCRSebooks pucrs br edipucrs anais IICILLIJ NORBERTO pdf PDF O universo lúdico proposto por Cailloismultimidia curitiba pr gov br 2016 00179443 pdf PDF jogo como elemento da cultura aspectos

Caine Rachel Vampirii Din Morganville 1 Casa de Sticla

Aerul şi apa, componente ale mediului : Ziua mondială a apei

edituracorint ro media attachment file v m vm7 ACHEL CAINE CYAN YELLOW MAGENTABLACK RACHEL CAINE ISBN 978 973 102 295 6 ISBN 978 973 102 430 1 ledabooks ro grupulcorint ro Vampirii din Morganville 7 CEA MAI TARE REVISTĂ PENTRU FETE Vampirii din Morganville

Caio Prado Junior - Formação do Brasil Contemporâneo completo

Formação do Brasil Contemporâneo (Caio Prado Junior)

PDF a formação do brasil contemporâneo e a inserção Ipea ipea gov br code2011 chamada2011 pdf area6 artigo3 pdf PDF caio prado jr UNESP Marilia marilia unesp br Home

cairan elektrolit.doc

Sediaan Parenteral Volume Besar Sediaan Parenteral Volume Kecil

elib stikesmuhgombong ac id 620 1 SIKHATUN KHASANAH NIM volume cairan dan elektrolit dan defisit pengetahuan Rencana keperawatan untuk mengatasi kekurangan volume cairan dan elektrolit, antara lain monitoring TTV, intake dan output cairan, menganjurkan pasien untuk minum banyak, memberikan cairan, obat sesuai intrusksi dari dokter dan melakukan pankes

Cairan Pendingin pada Proses Manufaktur

PENGARUH KECEPATAN POTONG TERHADAP UMUR PAHAT HSS PADA PROSES

digilib its ac id public ITS Undergraduate 13675 pengaruh cairan pendingin bertekanan tinggi terhadap gaya potong, keausan tepi pahat, dan kekasaran permukaan pada proses bubut material aisi 4340 tugas akhir teknik manufaktur (tm091486) •2107 100 629 andi purwanto •ir bobby oedy p soepangkat, m sc, phd

Home back Next

U RUS Editura CD PRESS

Description

DUMITRU RUS

Caietul elevului GEOGRAFIE clasa a XI-a Probleme fundamentale ale lumii contemporane Avizat de Ministerul Educaţiei,

Cercetării,

Tineretului şi Sportului prin decizia nr

Acest caiet este realizat în conformitate cu programa școlară pentru liceu,

Geografie (Probleme fundamentale ale lumii contemporane),

aprobată prin ordinul ministrului nr

3252/ 13

Editor: Costin DIACONESCU Redactor: Ionuţ POPA Tehnoredactor: Banu GHEORGHE Corectură: Aura GÎGĂ,

Gabriela NIŢĂ Copertă: Valeriu STIHI

Editat şi distribuit de Editura CD PRESS Bucureşti,

Logofătul Tăutu nr

Comenzi: Editura CD PRESS @ [email protected]  021

Autor prof

Dumitru Rus tel

©Copyright CD PRESS,

Editura CD PRESS este recunoscută de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS)

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României RUS,

DUMITRU Caietul elevului : Geografie clasa a XI-a : probleme fundamentale ale lumii contemporane / Dumitru Rus

ISBN 978-606-528-148-6 371

© Editura CD PRESS,

CUPRINS Notă introductivă Competenţe specifice și conţinuturi Test de evaluare iniţială

MEDIUL ÎNCONJURĂTOR – PROBLEMĂ FUNDAMENTALĂ A LUMII CONTEMPORANE 1

Mediul înconjurător – aspecte generale 1

Factorii geoecologici – aspecte generale 1

Geosistemul,

ecosistemul și peisajul geografic 1

Tipurile de medii și peisaje geografice 1

Hazarduri naturale și antropice 1

Despăduririle,

deșertificarea și poluarea – efecte ale activităţilor umane asupra mediului 1

Scenarii de evoluţie a mediului* 1

Protecţia,

conservarea și ocrotirea mediului 1

Managementul mediului înconjurător 2

REGIONALIZAREA ȘI GLOBALIZAREA LUMII CONTEMPORANE 2

Dimensiunile și domeniile regionalizării și globalizării 2

Spaţiul geografic şi globalizarea* 2

Identitatea,

uniformizarea şi diversitatea lumii contemporane 3

POPULAŢIA,

RESURSELE NATURALE ŞI DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE 3

Evoluţii geodemografice contemporane

Diferenţieri regionale 3

Populaţia,

resursele umane şi dezvoltarea economică 3

Raportul dintre aşezări şi dezvoltare

Tendinţe de evoluţie a aşezărilor umane 3

Resursele naturale şi agricole

Impactul exploatării şi valorificării resurselor asupra mediului 3

Gestionarea resurselor,

dezvoltarea economică şi dezvoltarea durabilă 4

SISTEMUL ECONOMIC ŞI SISTEMUL GEOPOLITIC 4

Evoluţia economiei mondiale şi sistemul economic mondial 4

Sistemul geopolitic mondial actual 4

Ansambluri economice şi geopolitice mondiale actuale 4

Rolul unor state în sistemul mondial actual: SUA,

Federaţia Rusă,

Japonia

Rolul unor state în sistemul mondial actual: China,

Brazilia,

Israel 4

Organizarea spaţiului mondial (ţări în dezvoltare,

ţări dezvoltate,

Raportul Nord – Sud 4

Spaţiul mediteraneean la interfaţa Nord – Sud* 4

De la lumea unipolară la lumea multipolară 5

ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOCIALĂ ŞI CULTURALĂ* 5

Viaţa socială şi organizarea spaţiului umanizat*

Spaţiul geografic şi civilizaţia*

Structuri de bază ale vieţii sociale* 5

Mobilitatea geografică a populaţiei şi spaţiul social* 5

Raportul dintre rasă,

cultură şi viaţa socială* 5

Elemente de geografie culturală: originea,

geneza şi evoluţia ariilor culturale* 5

Mondializarea,

occidentalizarea şi impactul lor asupra vieţii sociale*

Test de evaluare finală Teste interdisciplinare – pentru Olimpiada „Știinţele Pământului“

Notă: Conţinuturile marcate prin litere cursive şi asterisc (*) reprezintă elemente ale curriculumului diferenţiat (CD)

NOTĂ INTRODUCTIVĂ

Caietul elevului – GEOGRAFIE – clasa a XI-a,

Probleme fundamentale ale lumii contemporane,

Dumitru Rus,

reprezintă un auxiliar didactic,

un suport de instruire menit să ofere un real sprijin parcurgerii conţinuturilor prevăzute de programa școlară în vigoare

În realizarea acestui suport de instruire,

autorul a avut în vedere curriculumul școlar de geografie pentru clasa a XI-a în ansamblul său (competenţe generale,

iar structura și conţinutul respectă sugestiile metodologice din programa de geografie – clasa a XI-a

În acest context,

caietul poate fi utilizat împreună cu oricare dintre manualele aprobate aflate în circulaţie

Prin complexitatea problemelor prezentate,

oportunitatea acestora şi modul de formulare a itemilor,

lucrarea de faţă constituie un veritabil instrument de lucru pentru elevi,

în condiţiile utilizării acestuia şi în funcţie,

de interesul pentru geografie,

se vor apropia mai mult de exigenţele examinării curente şi performanţei

Temele,

aplicaţiile și testele elaborate asigură o evaluare și autoevaluare obiectivă a performanţelor fiecărui elev și o pregătire adecvată pentru evaluarea ce urmează să aibă loc pe parcursul întregului an școlar sau în condiţiile concursurilor școlare (Olimpiada Naţională de Geografie,

Olimpiada interdisciplinară „Știinţele Pământului”)

Utilizarea caietului va permite o învăţare activă,

elevul urmând a fi permanent antrenat în desfășurarea lecţiei,

asigurându-se astfel realizarea instruirii în mod predominant (sau în mod exclusiv) în clasă

Considerăm acest caiet nu un scop în sine,

ci o metodă de a învăţa mai bine,

de a demonstra elevului importanţa studiului geografiei în general și a problemelor fundamentale ale lumii contemporane,

în mod special

Lucrarea,

o noutate pentru studiul geografiei la nivel liceal,

este binevenită și de un real folos pentru profesori și elevi

Cu siguranţă,

va contribui la sporirea calităţii procesului educaţional,

Steluţa Dan,

Inspector General de specialitate MECTS

COMPETENŢE SPECIFICE ȘI CONŢINUTURI Aprobate prin Ordinul Ministrului – nr

3252/ 13

Conţinuturi

Prezentarea în scris şi orală a aspectelor definitorii ale mediului înconjurător,

utilizând corect şi coerent terminologia specifică domeniului 1

Prezentarea rezultatelor investigaţiilor realizate asupra mediului înconjurător,

cu ajutorul terminologiei specifice geografiei 1

Explicarea unei realităţi investigate (direct sau indirect),

prin utilizarea limbajului ştiinţific specific domeniului 1

Documentarea asupra problematicii domeniului,

valorificând adecvat semnificaţiile termenilor-cheie de specialitate 2

Explicarea proceselor naturale din mediul înconjurător (geografic) ca reflectare a fenomenelor şi a proceselor studiate în cadrul ştiinţelor naturii (Fizică,

Biologie,

Geologie,

Chimie) 2

Aplicarea elementelor semnificative,

specifice ştiinţelor naturii şi ştiinţelor sociale,

pentru studierea mediului înconjurător 2

Explicarea relaţiilor observabile dintre ştiinţe,

tehnologie şi mediul înconjurător,

prin analiza unor sisteme şi structuri (teritoriale şi funcţionale) 2

Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale şi umane ale mediului *2

Explicarea unor sisteme şi structuri naturale şi umane,

pe baza unor informaţii obţinute prin diferite mijloace de documentare *2

Elaborarea de proiecte de dezvoltare teritorială 3

Utilizarea unor reprezentări grafice şi cartografice,

pentru interpretarea şi prezentarea realităţii observate

MEDIUL ÎNCONJURĂTOR – PROBLEMĂ FUNDAMENTALĂ A LUMII CONTEMPORANE

Formularea de probleme referitoare la regionalizare şi globalizare,

utilizând corect şi coerent terminologia specifică domeniului 2

Aplicarea de elemente explicative semnificative,

specifice ştiinţelor sociale,

în interpretarea proceselor referitoare la globalizare 3

Utilizarea informaţiei cartografice,

pentru explicarea problemelor legate de regionalizare şi globalizare

Mediul înconjurător – aspecte generale *Modificări recente ale mediului terestru Factorii geoecologici – aspecte generale Geosistemul,

ecosistemul şi peisajul geografic *Factori geoecologici – caracteristici şi funcţionalitate Tipurile de medii geografice Tipurile de peisaje geografice *Mediile zonei temperate Hazarduri naturale şi antropice Despăduririle,

deşertificarea şi poluarea – efecte ale activităţilor umane asupra mediului *Scenarii despre evoluţia mediului Protecţia,

conservarea şi ocrotirea mediului Managementul mediului înconjurător

REGIONALIZAREA ŞI GLOBALIZAREA LUMII CONTEMPORANE Dimensiunile şi domeniile regionalizării şi globalizării *Spaţiul geografic şi globalizarea Identitatea,

uniformizarea şi diversitatea lumii contemporane

Competenţe specifice

Conţinuturi

Prezentarea în scris şi orală a aspectelor definitorii referitoare la populaţie,

la resurse şi la dezvoltarea lumii contemporane,

utilizând corect şi coerent terminologia specifică domeniului 1

Documentarea asupra problematicii domeniului,

valorificând adecvat semnificaţiile termenilor-cheie de specialitate 2

Explicarea relaţiilor observabile dintre ştiinţe,

prin analiza unor sisteme şi structuri (teritoriale şi funcţionale) 2

Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale şi umane (integrate) *2

Elaborarea de proiecte de dezvoltare teritorială 3

Utilizarea unor reprezentări grafice şi cartografice minime,

pentru interpretarea şi exprimarea realităţii analizate mediat

POPULAŢIA,

RESURSELE NATURALE ŞI DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE Evoluţii geodemografice contemporane

Diferenţieri regionale Resursele umane şi dezvoltarea Raportul dintre aşezări şi dezvoltare

Tendinţe ale evoluţiei aşezărilor umane Resursele naturale şi agricole

Impactul exploatării şi valorificării resurselor asupra mediului Gestionarea resurselor,

dezvoltarea economică şi dezvoltarea durabilă

Prezentarea în scris şi orală a aspectelor definitorii referitoare la sistemul economic şi geopolitic mondial,

utilizând corect şi coerent terminologia specifică domeniului 2

Explicarea relaţiilor observabile între sistemele lumii contemporane *2

Explicarea unor sisteme şi structuri naturale şi umane,

pe baza unor informaţii obţinute prin diferite mijloace de documentare 3

Utilizarea informaţiei cartografice,

pentru explicarea sistemului economic şi geopolitic mondial

SISTEMUL ECONOMIC ŞI SISTEMUL GEOPOLITIC Evoluţia economiei mondiale şi sistemul economic mondial Sistemul geopolitic mondial actual Ansambluri economice şi geopolitice mondiale actuale (Uniunea Europeană,

APEC etc

) – aspecte generale Rolul unor state în sistemul mondial actual: Statele Unite ale Americii,

Federaţia Rusă,

Japonia,

Brazilia

Israel,

Australia Organizarea spaţiului mondial (ţări în dezvoltare,

ţări dezvoltate,

Raportul Nord – Sud *Spaţiul mediteraneean la interfaţa Nord – Sud De la lumea unipolară la lumea multipolară

Explicarea unor sisteme şi structuri umane *V

ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOCIALĂ ŞI referitoare la elementele sociale şi culturale,

CULTURALĂ pe baza informaţiilor obţinute prin diferite *Viaţa socială şi organizarea spaţiului umanizat mijloace de documentare *Spaţiul geografic şi civilizaţia *2

Elaborarea unor proiecte de dezvoltare *Mobilitatea geografică a populaţiei şi spaţiul social teritorială care au elemente de geografie socială *Structuri de bază ale vieţii sociale şi culturală *Raportul dintre rasă,

cultură şi viaţa socială 2

Explicarea raportului dintre componenta socială *Elemente de geografie culturală: originea,

geneza şi a lumii contemporane şi suportul ei teritorial evoluţia ariilor culturale *2

Utilizarea mijloacelor de reprezentare grafică şi *Mondializarea,

occidentalizarea şi impactul acestora cartografică a spaţiului social şi cultural asupra vieţii sociale Competenţele specifice şi conţinuturile marcate prin litere cursive şi asterisc (*) reprezintă elemente ale curriculumului diferenţiat (CD)

TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ Subiectul I (1,5 puncte) În coloana A sunt redate denumiri de ţări,

denumiri de regiuni geografice

Cu ajutorul săgeţilor,

realizaţi corespondenţa dintre fiecare stat din coloana A şi regiunea geografică în care este situat,

Notă: Fiecărui element din coloana A îi corespunde un singur element din coloana B

A B San Marino Asia de Est Bangladesh Peninsula Balcanică China Europa central-vestică Germania Peninsula Iberică Portugalia Asia de Sud Peninsula Italică Subiectul II Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre enunţurile de mai jos: 1

Când natalitatea este mai mică decât mortalitatea,

Rasa predominantă în cadrul populaţiei Asiei este: a

În regiunile deluroase din România,

așezările rurale cel mai frecvent întâlnite aparţin tipului: a

Subiectul III (2 puncte) Un oraş cu populaţia de 20

Calculaţi cu ce valoare creşte populaţia localităţii într-un an

Subiectul IV (1 punct) Elaboraţi un text coerent (cel mult 4-5 fraze) cu conţinut ştiinţific,

în care să folosiţi în mod adecvat termenii: industrie siderurgică,

Subiectul V Observaţi harta de mai jos şi precizaţi: – denumirea statelor marcate cu cifre de la 1 la 5

– forma de guvernământ specifică statelor marcate cu cifre de la 1 la 5

Notă: Se acordă 1 punct din oficiu

Timpul de lucru = 50 min

Caietul elevului – GEOGRAFIE clasa a XI-a

MEDIUL ÎNCONJURĂTOR – PROBLEMĂ FUNDAMENTALĂ A LUMII CONTEMPORANE 1

MEDIUL ÎNCONJURĂTOR – ASPECTE GENERALE

Geografie (din l

greacă: Ge = Pământ + grapheia   = a scrie) = știinţă care studiază învelișurile (geosferele) Pământului (litosfera,

antroposfera) și relaţile dintre ele la nivel local,

Geografia mediului înconjurător = ştiinţă care are ca obiect de studiu mediul înconjurător,

un spaţiu geografic în care omul este componenta principală a sistemului,

ce se întrepătrunde cu elementele cadrului natural

Geoecologie (Ecogeografie) = ştiinţă rezultată din întrepătrunderea geografiei şi ecologiei,

care studiază relaţiile dintre organisme,

dintre acestea şi mediu şi modul lor de adaptare la mediu

Ecologie (din l

greacă: oikos = casă și logos = știinţă) = știinţă ce se ocupă cu influența factorilor de mediu asupra dezvoltării şi răspândirii atât a organismelor,

cât şi a biocenozelor

Ecosistem = sistem (comunitate) de organisme (plante şi animale) legate de un spaţiu geografic,

care se dezvoltă într-un mediu fizic şi care ce asigură înfăptuirea lanţurilor trofice (circuite de materie şi energie)

Mediu geografic = macrosistem alcătuit din relief,

inclusiv omul cu activităţile sale,

între care s-au statornicit relaţii structurale,

funcționale şi evolutive care se oferă observaţiei prin peisaje specifice

Mediu înconjurător = spaţiu geografic în care,

în sistemul celor şase geosfere,

omul este principala componentă,

RELIEF elementele naturale întrepătrunzându-se cu cele construite şi modificate de om

Mediul înconjurător este o parte a mediului geografic care se raportează la prezenţa omului

Mediu natural = mediu neafectat de intervenţia umană,

SOCIETATEA care implică primele cinci elemente (relief,

UMANĂ vieţuitoare),

cu tot ansamblul lor de legături

Mediile naturale tipice şi-au redus tot mai mult arealul odată cu creşterea RE SO OA numărului populaţiei şi dezvoltarea societăţii umane care a IT LU U RI EŢ VI intervenit asupra ansamblului de relații,

procese şi mecanisme naturale

Raportul dintre mediul geografic şi mediul Mediu antropizat = spaţiu geografic natural care suferă înconjurător unele modificări în urma activităţilor antropice,

fără a se modifica structura mediului natural

omul şi activităţile sale sunt încorporate,

raportul menţinându-se în favoarea mediului natural (sate de munte,

aşezări din delte,

zăvoaie etc

Mediu antropic = mediu natural schimbat în raport cu necesităţile societăţii în care se includ,

mediul industrial (rezultă sisteme noi)

Tehnosferă = domeniu al vieţii umane care cuprinde cultura şi civilizaţia

Mediu biotic = mediu (format din sol,

rocă) care care asigură existenţa vieţuitoarelor

Mediu abiotic = mediu care include elemente fizice,

fără viaţă

Mediu ambiant = mediu care se găsește în apropierea unei ființe şi care îi influențează evoluția

Peisaj geografic = partea vizibilă a mediului geografic

este rezultatul relaţiilor dintre componentele acestuia,

ca urmare a evoluţiei geosistemului dintr-o anumită etapă

Geosistem = mediu geografic (obiectul de studiu al geografiei)

corespunzător unei unități teritoriale funcționale care a rezultat prin evoluţia relaţiilor dintre cele şase componente ale mediului (relief,

omul și activităţile sale) structurate sistemic (subsisteme),

interacționând reciproc (prin schimburi de materie şi energie) şi ca un întreg cu geosistemele vecine

Environnement (din l

împrejmuire,

Landşaft (din l

germană) = porţiune teritorială cu trăsături proprii (ex

câmpie,

pădure,

Probleme fundamentale ale lumii contemporane

EVALUARE I

Citiţi afirmaţiile de mai jos și răspundeţi cu Adevărat (A) sau Fals (F) încercuind varianta corectă: 1

Mediul înconjurător se subordonează mediului geografic

Antroposfera este un înveliș geografic discontinuu

Geosistemul reprezintă partea funcţională a mediului înconjurător

Noţiunile de mediu antropic și mediu antropizat sunt sinonime

Încercuiţi răspunsurile corecte din enunţurile de mai jos: 1

Biogeografia este o disciplină: a

Denumirile de geografie și ecologie provin din limba: a

Noţiunile de environnement și environ au în comun termenul de: a

Pot avea același înţeles noţiunile de: a

landşaft şi peisaj geografic

mediu ambiant și mediu geografic

Precizaţi şase elemente invizibile din cadrul mediului înconjurător

___________________________________ ___________________________________ ___________________________________ ___________________________________ ___________________________________ ___________________________________ IV

Cu ajutorul săgeţilor,

realizaţi corespondenţa dintre noţiunile redate în cele două coloane

A (învelişurile Pământului) B (elementele componente ale mediului) litosferă aer atmosferă apă hidrosferă sol biosferă scoarţa şi formele de relief pedosferă plantele şi animalele antroposferă VI

Citiţi şi interpretaţi,

în spaţiul de mai jos,

următoarea afirmaţie: „Natura nu este un templu,

ci un atelier în care omul trebuie să rămână un simplu muncitor

Turgheniev) _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________

Caietul elevului – GEOGRAFIE clasa a XI-a

FACTORII GEOECOLOGICI – ASPECTE GENERALE 1

FACTORII GEOECOLOGICI Factori geoecologici = totalitatea elementelor din cadrul mediului înconjurător,

modifică şi generează caracteristici specifice mediului

Se diferenţiază factori abiotici,

Factori abiotici = elemente ale mediului lipsite de viață (rocă,

Pot fi încadrați în câteva categorii,

– Factorii cosmici sunt legaţi de radiațiile solare ce determină perioada de lumină diurnă,

de încălzirea suprafeței terestre şi de o serie de procese care se produc în cadrul geosferelor: stratul de ozon (O3) situat în stratosferă are rolul de ecran protector împotriva radiaţiilor ultraviolete,

dăunătoare vieţii

– Factorii climatici sunt reprezentaţi de albedou,

vânturi

Albedoul este o mărime care indică fracțiunea din energia luminoasă incidentă reflectată de un corp

exprimă raportul dintre radiația reflectată şi cea incidentă

depinde de mărimea unghiului de incidență și de natura suprafeței care o reflectă

Valorile albedoului sunt reduse pe suprafeţele închise la culoare şi acoperite de vegetaţie,

şi mari,

pe suprafeţele deschise la culoare,

acvatice şi fără vegetaţie

În troposferă valoarea temperaturii (gradientul termic vertical) scade cu 6,5°C/1

– Factorii hidrologici sunt legaţi de prezenţa și acţiunea apei din atmosferă,

râuri,

mări și oceane

Un rol deosebit revine circuitului apei în natură,

care se produce sub acţiunea conjugată a energiei solare,

schimbărilor de fază ale apei (lichidă,

gazoasă) în urma proceselor de evaporare-condensare-precipitare,

mişcării maselor de aer şi gravitaţiei

Concomitent,

pe Terra se produc fenomenele de evaporare,

Organismele adaptate la condiţii de secetă se numesc xerofile,

iar cele care trăiesc în apă se numesc hidrofile

– Factorii pedogenetici sunt cei care imprimă caracteristici proprii tipurilor de sol,

pe parcursul evoluţiei (rocă,

– Factorii geomorfologici reprezintă un anasamblu de elemente care condiționează geneza și dezvoltarea proceselor și a formelor de relief

sunt de natură internă și externă,

activi (determină procese și forme de relief) și pasivi,

precum structura și roca (influențează dinamica agenților și tipul de forme rezultate

prin caracteristicile lor (altitudine,

formele de relief influențează celelalte componente ale mediului (ex

: versanţii însoriţi sunt favorabili culturii plantelor,

pomiculturii şi viticulturii,

Factorii biotici sunt legaţi de relaţiile dintre plante (fitogene),

dintre animale (zoogene) şi dintre plante şi animale (biocenotice)

Organismele acționează asupra elementelor abiotice influențând relațiile dintre specii,

precum şi dinamica populațiilor şi a biocenozelor

Între organisme pot exista relaţii de parazitism,

comensualism (două specii care convieţuiesc pe acelaşi teritoriu,

împart aceeaşi hrană şi una oferă adăpost celeilalte),

Factorii antropici sunt definiţi prin acţiunile omului în cadrul mediului înconjurător: agricultură,

vânătoare,

COMPONENTELE MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR Componentele mediului înconjurător sunt clasificate în trei categorii: – Componente primare (fizice,

– Componente derivate (biotice): vieţuitoare și sol

– Componente derivate (antropice): așezările și activităţile omenești (agricole,

de transport şi alte servicii)

Probleme fundamentale ale lumii contemporane

EVALUARE I

Încercuiţi răspunsurile corecte din enunţurile de mai jos: 1

În categoria factorilor cosmici se include: a

Stratul de ozon este situat în: a

Valoarea albedoului este mai mare în zonele: a

Din categoria componentelor primare fac parte: a

Completaţi spaţiile libere din enunţul de mai jos cu noţiunile corecte

Între organisme pot exista relaţii de colaborare,

relaţii de convieţuire pe acelaşi teritoriu,

relaţii în cadrul cărora un organism foloseşte alt organism,

Se dau următorii factori geoecologici: fotosinteza,

PH-ul solului,

Selectaţi patru factori geoecologici naturali şi patru factori geoecologici antropici

Factori geoecologici naturali

Factori geoecologici antropici

Precizaţi trei deosebiri între păstoritul nomad şi păstoritul transhumant

_______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ V

Utilizând indicele gradientului termic vertical,

calculaţi valoarea temperaturii aerului la altitudinea de 3

_______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ VI

Explicaţi de ce relieful,

aerul şi apa sunt denumite componente primare,

_______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________

Caietul elevului – GEOGRAFIE clasa a XI-a

GEOSISTEMUL,

ECOSISTEMUL ȘI PEISAJUL GEOGRAFIC 1

GEOSISTEMUL,

ECOSISTEMUL ȘI PEISAJUL GEOGRAFIC Geosistem = mediu geografic (obiectul de studiu al geografiei)

corespunzător unei unități teritoriale funcționale care a rezultat prin evoluţia relaţiilor dintre cele şase componente ale mediului (relief,

omul și activităţile sale) structurate sistemic (subsisteme),

interacționând reciproc (prin schimburi de materie şi energie) şi ca un întreg cu geosistemele vecine

Ecosistem = sistem de organisme (plante şi animale) legate de un spaţiu geografic,

care se constuie în mediu fizic ce asigură înfăptuirea lanţurilor trofice (circuite de materie şi energie)

Ecosistemul este o biostructură alcătuită din biotop şi biocenoză,

în care primează elementele din biotop,

în care ierarhizarea se realizează pe baza deosebirilor în organizarea biocenozelor şi care reflectă situaţia de moment a relaţiei organisme – condiţii de viaţă

Biotop = mediu de viaţă cu caracteristici specifice relativ omogene,

care asigură existenţa vieţuitoarelor (plante şi animale)

Biocenoză = totalitatea organismelor vii,

vegetale (fitocenoză) şi animale (zoocenoză) care interacţionează între ele şi care convieţuiesc într-un biotop

Biom = complex de ecosisteme (ex

Peisaj geografic = partea vizibilă a mediului geografic

este rezultatul relaţiilor dintre componentele acestuia,

ca urmare a evoluţiei geosistemului într-o anumită etapă

Peisajul geografic se caracterizează prin: mărimea variabilă a suprafeţei,

dinamică şi fizionomie (imaginea prin care se exprimă)

RELAŢII ÎNTRE COMPONENTELE MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR Între componentele mediului înconjurător există legături de interdependenţă,

care conferă mediului statutul de sistem geografic (geosistem)

Relaţii aparent statice – o alăturare de componente care nu sunt în mişcare,

între care există legături

: relaţia dintre un arbore şi solul în care acesta se dezvoltă

Relaţii dinamice – definite de interacţiunea dintre componentele mediului,

în care cel puţin o componentă determină acţiunea,

iar cealaltă componentă (celelalte componente) suportă acţiunea

: fluxul şi refluxul modelează gura de vărsare a unui fluviu,

avalanşa distruge arborii unei păduri

Relaţii spaţiale – marchează interacţiuni între componente ale mediului înconjurător care se produc pe suprafeţe variabile

: vântul numit simun transportă pe distanţe de mii de km nori de praf din Sahara până în Europa

forma şi dimensiunile unui sat de tip liniar sunt condiţionate de caracteristicile limitate ale spaţiului unei văi

Relaţii temporale – definite de interacţiuni produse în intervale variabile de timp,

de la câteva secunde (producerea unui cutremur) până la milioane de ani (formarea unui lanţ montan,

ca urmare a dinamicii plăcilor tectonice)

Relaţii cauzale (cauză-efect) – marcate de existenţa unei cauze care produce un efect şi care determină transformări esenţiale în alcătuirea şi în modul de reflectare a unităţii de mediu în peisaj

scăderea cantităţii de precipitaţii

reducerea rezervelor de apă subterană etc

Relaţii de funcţionalitate – care determină sensul evoluţiei unei porţiuni teritoriale prin legăturile pe care le impune una dintre componente

: un platou calcaros determină evoluţia spre un mediu carstic

Probleme fundamentale ale lumii contemporane

EVALUARE I

Citiţi afirmaţiile de mai jos şi răspundeţi cu Adevărat (A) sau Fals (F) încercuind varianta corectă: 1

Geosistemul este un sistem închis care include două componente

Relaţiile dinamice au și un caracter temporal

Peisajul geografic reprezintă partea vizibilă a mediului înconjurător

Relaţiile dintre componentele mediului determină funcţionalitatea acestuia

Încercuiţi răspunsurile corecte din enunţurile de mai jos: 1

Peisajului geografic îi este specifică: a

Biocenoza este o biostructură specifică: a

Organismele vii vegetale specifice unei biocenoze se numesc: a

Pădurea reprezintă: a

Descrieţi câte un fenomen/proces geografic,

din zona localităţii voastre,

care poate fi încadrat în categoria relaţiilor dinamice şi cauză-efect

Relaţie dinamică

Relaţie cauză-efect

Analizaţi imaginea alăturată și precizaţi: denumirea fenomenului redat,

etapele producerii și tipurile de relaţii în care poate fi încadrat fenomenul respectiv

Denumire: _____________________________________ Cauze: ________________________________________ _____________________________________________ Etape: ________________________________________ _____________________________________________ Tipuri de relaţii ________________________________ _____________________________________________ V

Observaţi imaginea alăturată și precizaţi biostructurile care alcătuiesc un ecosistem și factorii care influenţează dinamica ecosistemelor

Biostructuri: _________________________________ 2

Factori: _____________________________________ _____________________________________________ _____________________________________________ _____________________________________________ _____________________________________________ _____________________________________________ _____________________________________________ _____________________________________________

Alexandru Ionuț Petrișor,

„Mediul • o abordare sistemică”,

ro/mediul-urban-o-abordare-ecologicadr-alexandru-ionut-petrisor/

Caietul elevului – GEOGRAFIE clasa a XI-a

TIPURILE DE MEDII ȘI PEISAJE GEOGRAFICE Mediile geografice se diferenţiază în raport cu un element dominant,

Mediile de pe uscat se desfăşoară pe 29% din suprafaţa Terrei,

fiind prezente la toate latitudinile,

având însă o dezvoltare mai mare în emisfera nordică,

unde ponderea uscatului este mai mare

MEDIILE INTERTROPICALE 1

Mediul tropical umed

Mediul tropical cu două anotimpuri

Mediul tropical arid şi semiarid

- 5° lat

– Climat cald (20-25° C) și umed (2

000 mm/an,

marcat de lipsa anotimpurilor)

cu denumiri specifice: selvas,

în Brazilia,

în Africa,

în America Centrală

– Fluvii cu debite mari: Amazon,

Zair (Congo)

– Soluri cu fertilitate redusă,

– Defrișări tot mai intense

– Concentrare redusă a populaţiei

- 12° lat

N și S – Climat cald (20-25°C) cu două anotimpuri: ploios și secetos

000 mm/an)

– Păduri musonice şi savane în Asia de S-E,

savane şi păduri galerii în Africa

– Savana este denumită campos în Brazilia și llanos în Venezuela

– Soluri cu fertilitate redusă,

şi soluri roşii de savană

– Concentrări sporite de populaţie în Asia de S-E şi reduse în Africa

- 30° lat

N și S

secetos tot timpul anului (sub 200 mm/an)

de peste 40-50°C ziua (maxima 58,5°C în Libia,

Văi seci,

Kalahari (în Africa),

Arabiei,

Thar (în Asia),

Marele Deşert de Nisip,

Victoria (în Australia),

Atacama (în America de Sud)

– La sud de Sahara se dezvoltă o zonă semiaridă,

păstorit nomad și agricultură practicată în oaze

– Concentrări reduse de populaţie

Mediul subtropical (mediteraneean) – Între 30-40° lat

N şi S,

Bazinul Mării Mediterane,

California,

– Păduri defrişate în timp

– Domină tufărişurile de tip macquis,

măslin,

– Soluri roşcate – castanii,

– Concentrări mari de populaţie

MEDIILE TEMPERATE 2

Mediul temperat 3

Mediul temperat 4

Mediul temperat arid continental oceanic – Între 40°

- 50° lat

în interiorul continentelor

– Climat secetos cu veri calde şi ierni geroase

– Deşerturi şi semideşerturi în zona temperată: Gobi,

Kîzîlkum,

Karakum,

TaklaMakan în Asia,

Precaspic în Europa,

Nevada în America de N etc

– Concentrări reduse de populaţie

- 55° lat

N şi S în estul Europei,

în Asia Centrală,

Argentina (pampas),

America de N (preerie),

– Vegetaţie de stepă (ierburi) și silvostepă (ierburi și pâlcuri de pădure)

– Soluri fertile de tip cernoziom

– Terenuri transformate agricol

– Cultura plantelor cerealiere

– Importante zone de pășunat

– Concentrări medii de populaţie

- 60° lat

 N şi S pe faţadele oceanice ale Europei,

Americii şi în Noua Zeelandă

cu precipitaţii bogate tot anul,

în mare parte defrişate pentru terenuri agricole

– Soluri de tip argiloiluvial,

– Concentrări ridicate de populaţie în zonele litorale

– Peisaj puternic antropizat

Mediul forestier boreal – La 50°

- 60° lat

cu veri scurte şi ierni geroase (minima absolută – 71,2 °C la Oimeakon)

– Păduri de conifere (taiga în Siberia)

– Soluri îngheţate în adâncime (permafrost)

– În America de Nord apare cel mai mare copac din lume: Sequoia gigantea (Arborele mamut)

– Se practică creşterea animalelor,

vânătoarea şi pescuitul

cu concentrare în zonele de exploatare a resurselor de subsol

Probleme fundamentale ale lumii contemporane

EVALUARE I

Completaţi spaţiile libere din enunţurile de mai jos cu informaţiile corecte

Temperatura maximă absolută pe Glob a fost de

grade Celsius și s-a înregistrat în statul numit

în cadrul mediului

Maquis,

garriga și frigana sunt asociaţii vegetale specifice mediului

Regiunea de stepă tropicală situată în sudul deşertului Sahara se numeşte

Cel mai mare arbore din lume se numeşte

şi se dezvoltă în continentul

în mediul

Încercuiţi răspunsurile corecte din enunţurile de mai jos: 1

Pădurea ecuatorială din Brazilia se numește: a

Pampasul este stepa care se dezvoltă în: a

America de Nord

America de Sud

Cea mai întinsă pădure din lume este situată în: a

Siberia

Amazonia

Bazinul fluviului Congo

Solurile fertile din stepa temperată se numesc: a

Australia

Arhipelagul Indonezian

Cu ajutorul săgeţilor,

realizaţi corespondenţa dintre tipul de peisaj,

şi spaţiul geografic căruia îi este specific,

A B deşert tropical Centrul Americii de Nord llanos Kalahari tundră Venezuela preerie Gobi deşert temperat IV

Comparaţi mediul deşerturilor tropicale cu mediul deşerturilor temperate,

precizând trei asemănări şi trei deosebiri

Asemănări Deosebiri

Scrieţi denumirea tipurilor de medii geografice marcate pe harta alăturată cu cifre de la 1 la 8

_______________________________________ 2

_______________________________________ 3

_______________________________________ 4

_______________________________________ 5

_______________________________________ 6

_______________________________________ 7

_______________________________________ 8

_______________________________________ Mediile geografice ale Asiei de Sud,

Caietul elevului – GEOGRAFIE clasa a XI-a

MEDIILE RECI 1

Mediul subpolar

Mediul glaciar

Asiei și Americii de Nord

N și S

– Climat subpolar cu veri răcoroase

Vegetaţie de tundră

Solul îngheţat în adâncime

Vara se practică vânătoarea şi pescuitul

În nordul Eurasiei se cresc reni

– La Nord de Cercul Polar de Nord

  în Groenlanda

în Antarctida,

între 70

N şi S

– Acoperit de calota glaciară (Antarctida,

Groenlanda) sau banchiză (Arctica,

Antarctica)

– Temperatură minimă absolută –89,2°C în Antarctida,

– Nu este favorabil activităţilor umane permanente

MEDIILE AZONALE 1

Mediile montane

Mediile din bazinele oceanice

– Sunt caracteristice munţilor înalţi,

– Munţii înalţi constituie zone de acumulare a zăpezii care contribuie la formarea gheţarilor montani și la asigurarea unui debit constant pentru râuri

– Vegetaţia și solurile sunt etajate pe verticală,

unde caracteristicile biopedoclimatice sunt similare cu cele ale zonei în care se află

– Factorul antropic și-a făcut simţită prezenţa îndeosebi în depresiuni și pe versanţii însoriţi

– Activităţile economice specifice sunt legate de creșterea animalelor,

exploatarea lemnului și turism

– Mediul litoral Se dezvoltă în vecinătatea ţărmurilor,

până la 200 m adâncime

Este bine luminat şi aerisit,

având o mare varietate de plante şi animale

Activităţi economice intense

Poluare cu  produse industriale (ex

– Mediul pelagic Se dezvoltă în stratul de apă de la suprafaţă,

în care pătrunde lumina

Este bine oxigenat,

– Mediul abisal Se dezvoltă mai jos de limita până la care pătrunde lumina

Deţine cea mai mare parte din Oceanul Planetar

Este un mediu afotic,

cu salinitate şi presiune mari

Există puţine specii de vieţuitoare,

Probleme fundamentale ale lumii contemporane

EVALUARE I

Citiţi afirmaţiile de mai jos şi răspundeţi cu Adevărat (A) sau Fals (F) încercuind varianta corectă: 1

În troposferă,

temperatura aerului scade cu 4°C

Cea mai scăzută temperatură de pe Glob s-a înregistrat în Groenlanda

Mediul abisal este un mediu afotic

Creșterea renilor este o activitate antropică specifică mediului subpolar

Încercuiţi răspunsurile corecte din enunţurile de mai jos

Temperatura minimă absolută pe Glob,

înregistrată în Antarctica,

Planctonul este specific mediului: a

Cea mai întinsă banchiză se dezvoltă în: a

Groenlanda

Antarctida

Antarctica

Arctica

Văile seci din zonele deșertice cu regim de scurgere intermitent se numesc: a

Scrieţi denumirea tipurilor de medii marcate pe harta alăturată cu litere de la A la G

_______________________________________ B

_______________________________________ C

_______________________________________ D

_______________________________________ E

_______________________________________ F

_______________________________________ G

_______________________________________ IV

Explicaţi valorile diferite ale productivităţii de biomasă de 2

_______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ V

Precizaţi două asemănări şi două deosebiri între mediile temperat oceanic şi temperat continental

Asemănări Deosebiri

Caracterizaţi pe scurt mediul geografic din zona localităţii în care trăiţi,

având în vedere componentele naturale şi antropice definitorii

_______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________

Caietul elevului – GEOGRAFIE clasa a XI-a

HAZARDURI NATURALE ȘI ANTROPICE Hazarduri = fenomene extreme,

care afectează viața oamenilor,

societatea şi mediul înconjurător

Vulnerabilitate = grad de expunere a omului şi a bunurilor sale la diferite hazarduri (pericole potențiale),

indicând nivelul pagubelor pe care le poate produce un anumit fenomen

Risc = nivel probabil al pierderilor de vieţi omeneşti,

al pagubelor aduse proprietăţilor şi activităţilor economice de către un anumit fenomen natural sau antropic

Catastrofă (dezastru) = suprapunere a unui fenomen extrem peste un spațiu antropizat,

determinând distrugeri de amploare,

efectele lor depășind capacitatea societății de a reacționa numai prin folosirea resurselor locale (pagube materiale de peste un milion de dolari,

peste 50 de răniți şi cel puțin 10 decese)

Hazardurile se împart în două categorii: naturale şi antropice

Hazarduri antropice sociale comerciale incidența unor maladii

– seisme (cutremure) – erupţii vulcanice – cicloni tropicali (taifunuri – Asia de E şi S-E,

willy willy – Oceania) – tornade – furtuni extratropicale climatice – viscolul – valuri de frig – valuri de căldură – secete – valuri – tsunami (valuri seismice) oceanografice – trombe de apă – El Niño (Oscilaţia Sudică),

La Niña – Icebergurile şi banchizele – inundaţii hidrologice – procese de albie (eroziune,

acumulare) – deplasări în masă (alunecări de teren,

curgeri noroioase şi de grohotişuri etc

) geomorfologice – prăbuşiri – avalanşe – eroziune – deșertificare – reducerea biodiversităţii – epidemii – invazii de microbi şi virusuri – incendii naturale – invazii de insecte (de exemplu,

lăcuste) – ploi neobișnuite de meteoriți,

coliziunea cu unele corpuri cosmice,

reducerea/intensificarea activității solare – industriale – legate de transporturi – nucleare – agricole (degradarea solurilor,

chimizarea excesivă) – creștere a populaţiei – urbanizare – conflicte militare,

manifestări antropice violente – șomaj – comerțul cu produse/deșeuri toxice şi radioactive,

Probleme fundamentale ale lumii contemporane

EVALUARE I

Completaţi spaţiile libere din enunţurile de mai jos cu informaţiile corecte

În categoria hazardurilor naturale oceanografice se includ

Locul de producere a unui cutremur,

în adâncime,

Tornadele sunt hazarduri

Pericolele potenţiale care pot afecta societatea umană se referă la noţiunile de

Încercuiţi răspunsurile corecte din enunţurile de mai jos

Ciclonii tropicali din Oceania se numesc: a

Magnitudinea unui cutremur se măsoară pe scara: a

Mercalli

Mendeleev

Richter

Reuters

Cele mai numeroase cutremure se produc în: a

Japonia

România

Punctul de la suprafaţa scoarţei,

deasupra locului de producere a unui cutremur,

Cu ajutorul săgeţilor,

realizaţi corespondenţa dintre denumirea hazardului,

şi tipul genetic în care se include,

A B avalanşă hazard climatic El Niño hazard social secetă hazard oceanografic epidemii hazard tectonic seism IV

Explicaţi modul de producere a cutremurelor din România

_______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ V

Menţionaţi două hazarduri naturale şi două hazarduri antropice care se pot produce în zona localităţii în care trăiţi şi descrieţi câte două posibile consecinţe ale acestora

Denumirea hazardului Consecinţe

Explicați,

în spațiul de mai jos,

consecințele unui hazard antropic din domeniul transporturilor marine

_______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________

Caietul elevului – GEOGRAFIE clasa a XI-a Cutremurele de pământ reprezintă mişcări bruşte ale scoarţei terestre generate de: mişcarea plăcilor tectonice,

Locul de producere în adâncime este denumit focar sau hipocentru,

iar punctul corespunzător la suprafaţă,

Pentru măsurarea mărimii şi pentru compararea cutremurelor,

se folosesc scara intensităţii (Mercalli,

cu 12 grade) şi scara magnitudinii (Richter,

În România,

cutremurele se produc îndeosebi în zonele Vrancea (datorită subducţiei Plăcii Mării Negre sub Placa Transilvană) şi Banat (pe un aliniament de falii care vin dinspre Munţii Dinarici)

Pe Glob,

cele mai multe cutremure se produc la limitele dintre plăcile tectonice (rifturi şi areale de subducţie)

Erupţiile vulcanice sunt legate de apariţia lavei la suprafaţă

Pe Glob există circa 640 de vulcani activi,

situaţi în zonele de subducţie,

de rift și în așa-numitele „puncte fierbinţi” din interiorul plăcilor tectonice

Cei mai mulţi vulcani sunt în zona denumită „Cercul de Foc al Pacificului”

Cea mai puternică manifestare vulcanică cunoscută în vremurile istorice este cea a vulcanului Krakatau,

În România nu există vulcani activi,

ci doar stinşi (în Carpaţii Orientali şi Occidentali)

Tsunami (din limba japoneză tsu = port și nami = val) sunt valuri generate de cutremure,

de erupţii vulcanice sau de alunecări submarine de mare amploare sau din zonele de ţărm

Un tsunami nu depășește 1 m înălţime în largul oceanului,

însă,

în apropierea ţărmului poate depăși 35 m,

având uneori forma unui perete vertical de apă cu o forţă de distrugere imensă

Aproximativ 90% din valurile tsunami se produc în Oceanul Pacific

Ciclonii tropicali sunt fenomene meteorologice circulare,

000 km,

caracterizate prin vânturi puternice,

ploi torenţiale și valuri uriașe

Se formează din august până în octombrie,

când în zonele respective temperatura apei oceanului depășește la suprafaţă 26°C

Ţara cel mai puternic afectată de cicloni este Bangladesh

Tornadele sunt fenomene atmosferice violente,

care se produc în interiorul continentelor,

între 20 şi 60° lat

N şi S

Fenomene asemănătoare se produc şi deasupra mării,

purtând denumirea de trombe marine

Formarea tornadelor este legată de supraîncălzirea şi ascensiunea forţată a aerului în straturile mai înalte şi reci ale atmosferei

Cele mai numeroase tornade se formează în partea centrală a SUA şi în Australia

În România,

cea mai puternică tornadă a avut loc pe 12 august 2002,

în partea estică a Câmpiei Române,

afectând teritoriul localităţii Făcăeni

Viscolul reprezintă fenomenul de spulberare a zăpezii și troienirea ei datorită unor vânturi puternice

În România,

cel mai mare număr mediu anual de zile cu viscol se înregistrează în Bărăgan (peste 6 zile) și în Podișul Moldovei (3-4 zile)

Seceta este caracterizată prin apariţia unui deficit de umezeală în aer și în sol

Pentru România,

o perioadă secetoasă este atunci când nu au căzut cel puţin 0,1 mm precipitaţii timp de 14 zile consecutive în intervalul octombriemartie și 10 zile consecutive în intervalul aprilie-septembrie

Deșertificarea reprezintă fenomenul de degradare a terenurilor din zonele aride și semiaride datorită schimbărilor climatice și activităţilor umane

Deșertificarea afectează circa 25% din suprafaţa uscatului terestru și 110 ţări

El Niño (Copilul Domnului) se produce în zona tropicală,

din cauza încălzirii la suprafaţă a apelor oceanului și a deplasării acestora dinspre partea vestică spre partea estică (spre vestul Americii de Sud),

Concomitent,

acest fenomen generează anomalii climatice pe întreaga planetă,

îndeosebi în zonele tropicale

Revenirea la normalitate este cunoscută sub denumirea La Niña

Epidemiile sunt fenomene de îmbolnăvire în masă a populaţiei

Unele maladii sunt transmise de agenţi purtători,

cum sunt ţânţarii (malaria,

musca ţeţe (boala somnului),

păduchii (tifosul exantematic)

Alte maladii sunt SIDA (Sindromul Imunodeficienţei Dobândite),

Ebola etc

Epidemiile de mari proporţii sunt numite pandemii

Hazardurile legate de transporturi au o frecvenţă ridicată în cadrul celor rutiere

Cele mai sigure sunt transporturile aeriene

În cazul transporturilor navale,

mai grave prin consecinţele lor sunt accidentele tancurilor petroliere gigantice,

care generează fenomenul de poluare denumit „mareea neagră” (ex

în Alaska,

care a poluat o suprafaţă de 1

500 km2)

Hazardurile nucleare sunt legate de accidentele survenite la cen