PDF RAPORT ŞTIINŢIFIC ŞI TEHNIC, -Caiet pregatire practica clasa a XII a - Caiet de Practica - Industria Produselor Lactate
Wait Loading...


PDF :1 PDF :2 PDF :3 PDF :4 PDF :5 PDF :6 PDF :7 PDF :8


Like and share and download

Caiet de Practica - Industria Produselor Lactate

Caiet pregatire practica clasa a XII a

30 Sept 2018 tehnologiilor moderne de fabricare a produselor lactate fermentate (2002) a devenit un partener permanent de practică pentru studenţii şi Cantitatea şi calitatea laptelui – materie primă pentru industria produselor lactate  DOMENIUL Industrie alimentară CALIFICAREA NIVELUL

Related PDF

RAPORT ŞTIINŢIFIC ŞI TEHNIC

30 Sept 2018 tehnologiilor moderne de fabricare a produselor lactate fermentate (2002) a devenit un partener permanent de practică pentru studenţii şi Cantitatea şi calitatea laptelui – materie primă pentru industria produselor lactate 
PDF

INDUSTRIE ALIMENTARA XI OBTINEREA PRODUSELOR - cndipt

DOMENIUL Industrie alimentară CALIFICAREA NIVELUL 2 MODULUL Fabricarea produselor lactate acide consisten ei şi a valorii nutritive se practică sporirea con inutului de substan ă din caiete şi a altor materiale bibliografice
PDF

Ion Danapdf

Școala COLEGIUL DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ “ELENA DOAMNA” Probă practică Determină falsificările laptelui şi produselor lactate Studiu de caz 1h Tipuri de falsificări adaos de îndulcitori Sala de clasă Standarde Caiete de
PDF

Untitled - Anc

311929 Tehnician în industria cărnii, laptelui şi conservelor care dobândesc această calificare pot practica și alte ocupații din domeniu, de acelaşi nivel sau de Aplicarea instrucţiunilor tehnologice la fabricarea produselor lactate 9 rapoarte de analiză, caiete de reclamații, fișe de control, prescripţii tehnice etc
PDF

Operaţii şi tehnologii în industria alimentară

TEHNOLOGIA LAPTELUI ŞI A PRODUSELOR LACTATE 304 14 1 Tehnologii de valorificare a subproduselor din industria laptelui 347 XV un raport constant obţinute pe modele sau staţii pilot, să fie transpuse la scară în practică
PDF

universitatea din bacău - Universitatea "Vasile Alecsandri"

Disciplina ANALIZE FIZICO CHIMICE IN INDUSTRIA ALIMENTARA Compoziţie Aroma laptelui şi a produselor lactate • Ouă Caietul de consiliere ; ”Portofoliul de practică pedagogică”– 70 70 puncte, care vor fi distribuite astfel
PDF

Cuprins - Consiliul Concurentei

22 Oct 2007 Asociaţia Patronală Română din Industria Laptelui luate în sectorul laptelui şi al produselor lactate, ţinând cont de eliminarea sistemului concurenţa puternică din partea exportatorilor care practică preţuri mici, limitează fiecare an de cotă într un document tip numit Caietul fermierului, elaborat de 
PDF

Caiet pregatire practica clasa a XII a

c) Examinarea organoleptică şi fizico chimică a laptelui şi produselor lactate Acest caiet de practică este destinat pregătirii elevilor din clasa a XII a, liceu tehnologic, industrial, in unitati specializate, numite ABATOARE, dotate tehnic  
PDF

Caiet de Practica Psihologie

FIŞA ACTIVITĂȚII 1 Date despre program Universitatea Spiru

pse b spiruharet ro images secretariat 2017 SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE CAIET DE PRACTIC În sensul Legii Nr 258 2007 privind practica elevilor şi studen ţilor şi al Ordinului Ministrului crpbrasov files wordpress 2010 03 copy of e) activităŃi de cunoaştere a problemelor specifice ale

Caiet de Practica

Caiet de practica - ldvgsamro

crpbrasov files wordpress 2010 03 copy of e) activităŃi de cunoaştere a problemelor specifice ale managementului instituŃiilor de învăŃământ (3) Practica pedagogică a studenŃilor este asigurată de cadre didactice din învăŃământul preuniversitar care au statutul de mentori de practică pedagogică Statutul de mentor de practică proiect155945 usamv

caiet de practica

caiet de practica

PDF Caiet de practică Universitatea Transilvania UniTBvold unitbv ro practica Caiet 20de 20practica STIINTE 20INGINERESTI pdf PDF CAIET DE PRACTICĂ I Prezentarea organizaţiei în care se euro ubbcluj ro wp content uploads caiet de practica pdf PDF

Caiet de Sarcini Foraj Orizontal Dirijat Si Subtraversari

Fisa de date Proiectare Executie Dobreni - OAR Bucuresti

Procedeul de foraj orizontal dirijat consta in pozarea fara sapatura deschisa, de cabluri, nivel calitativ, la nivelul impus de legislatie, proiecte, caiete de sarcini,   Treptele inferioare au suferit transformări, prin acţiunea de dirijare a Bistriţei pe Unde, în desene sau în jurnalele de

  1. foraj orizontal dirijat
  2. caiet de sarcini
  3. Caiete de sarcini
  4. Lucrator foraje orizontale
  5. Caiet de sarcini executie terasamente-CAP I.pdf
  6. Lucrări pregătitoare provizorii şi foraj la sonda de
  7. tehnologia de execuţie a unui foraj orizontal dirijat este următoarea
  8. unde va fi necesară executarea de foraje orizontale dirijate
  9. prin caietul de sarcini sau pe altă cale
  10. vertical şi orizontal

CAIET de SARCINI Panouri Termoizolante.doc

Annex 1 Schedule of Requirements (Caiet de Sarcini) Obiectul

icpe ca ro ap2014 modernizare caiet sarcini pdf CAIET DE SARCINI pentru atribuirea Contractului de executie „Modernizare spatii, ~1000mp, laboratoare corp J, parter si corp E, etaj 3, pentru dezvoltarea unor laboratoare si extindere cu o hala parter de circa 40 mp pe structura metalica in interiorul

Caiet de Sarcini - Zidarie

[106622] - Caiet de sarcini - Liceul Tehnologic nr 1 Sighisoara

PDF caiet de sarcini Brikston brikston ro downloads caiet de sarcini pdf PDF F10 PERETI ZIDARIE pdf ELI NP eli np ro caiet 20sarcini F10 20PERETI 20ZIDARIE pdf PDF CAIETE DE SARCINI ARHITECTURA ZIDARII,

CAIET DE SARCINI

caiet de sarcini - cstspmd

PDF Caiet de sarcini ms ro wp content uploads 2017 10 caiet de sarcini pdf PDF caiet de sarcini Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene mfa gov md CAIET DE SARCINI LP LAN 2017 v3 0 pdf PDF Caiet de

  1. caiet de sarcini model
  2. caiet de sarcini definitie
  3. caiet de sarcini arhitectura
  4. caiet de sarcini constructii
  5. intocmire caiet de sarcini
  6. caiet de sarcini engleza

Caiet de Vacanta Clasa 1 - Matematica

Cod Titlul Cls Preţ 1197 Documentele educatoarei - Caietul

PDF Caiet vacanta rom mate I V1 interior indd Editura Corint edituracorint ro caiet vacanta rom mate mediu cl i fragment pdf PDF Caiete I Uniq İstanbuluniqistanbul caiete i pdf PDF Materiale educaționale pentru învățământul primar

teraimpex ro files carti de colorat si povesti Antologie de versuri pline de muzicalitate, sugestiv ilustrate 11 00 EDITURA CD PRESS Florica Magura Proiecte tematice Caiet pentru nivelul I (3 5 ani) cuprinzănd 80 de fişe pentru aplicarea metodei proiectelor 12 50 EDITURA CD PRESS Filofteia Grama, Mioara

Home back Next

Description

UNIVERSITATEA VALAHIA TÂRGOVIŞTE FACULTATEA: INGINERIA MEDIULUI ŞI BIOTEHNOLOGII SPECIALIZAREA: T

Coordonator: Ş

Barascu Elena

Studente:

Caiet de parctica –Anul III

Norme de protectia muncii in sectoarele si sectiile de activitate specifice industriei laptelui 1

Masuri generale

Protectia muncii cuprinde totalitatea masurilor ce trebuie luate pentru asigurarea conditiilor de munca nepericuloase,

pentru prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale

Masurile de protectie a muncii trebuie aplicate efectiv la nivelul fiecarui loc de munca,

extinse si perfectionate la nivelul ultimelor realizari ale stiintei si tehnicii,

in scopul asigurarii deplinei securitati a procesului de munca si al eliminarii factorilor cauzatori de accidente si imbolnaviri

Atingerea acestor obiective se realizeaza in principal prin aplicarea normelor de protectie a muncii

Personalul de conducere din intreprinderile de industrializare a laptelui (director,

sefii de serviciu sau compartimente,

) are datoria sa asigure masurile corespunzatoare de protectie si igiena muncii pentru ca munca sa se desfasoare fara pericol si in conditii optime

Tehnicienii,

sefii de echipa sunt obligati sa controleze in permanenta masinile,

instalatiile si locurile de munca etc

spre a se asigura de starea buna de functionare a acestora,

de absenta oricaror defectiuni care ar duce la accidentarea muncitorilor ce le deservesc

Se vor lua de asemenea masuri pentru crearea conditiilor de munca fara pericol de accidentare sau imbolnaviri profesionale in cele mai perfecte conditii de securitate pentru viata si sanatatea muncitorilor

La terminarea oricarui fel de reparatii,

punerea in functiune a masinilor se va face numai dupa ce toate dispozitivele de protectie au fost montate si s-a constatat ca utilajele functioneaza normal,

Masuri specifice 1

In sectia de receptie Pompa autoabsorbanta Art

Amplasarea pompei autoabsorbante se face in functie de specificul fluxului tehnologic,

in asa fel incat sa se asigure un circuit cat mai scurt,

Caiet de parctica –Anul III de conducte

Dispozitivul de comanda va fi astfel amplasat incat sa se evite deplasarile inutile pentru pornirea si oprirea pompei

La montarea pompei autoabsorbante trebuie respectate normele de electrosecuritate prevazute in extrasul 4 al normelor de protectie a muncii M

precum si precederile din cartea tehnica a utilajului,

inclusiv legarea la instalatia de legare la pamant

Furtunul montat pe coloane de absorbtie va trebui sa fie prevazut cu un filtru metalic,

in vederea retinerii anumitor obiecte sau impuritati care ar putea patrunde la rotorul pompei

Pe coloana de absorbtie se va monta un furtun de cauciuc cu instalatie rezistenta la presiune

Este interzisa folosirea furtunurilor deteriorate

Electromotorul pompei autoabsorbante va fi protejat cu o carcasa metalica de otel inoxidabil sau aluminiu,

impotriva patrunderii umezelii

Este interzisa stropirea sau spalarea pompei cu furtunul cu apa – pericol de electrocutare

In cazul demontarii pieselor componente ale pompei autoabsorbante pentru spalare,

operatia se va face cu multa grija folosind scule din trusa de scule a pompei

Dupa operatia de spalare si dezinfectie,

montarea se va face in ordinea inversa demontarii

Atentie deosebita se va acorda montarii pe ax a turbinei si fixarii garniturii de cauciuc pentru etansare

Inainte de pornirea pompei autoabsorbante se va verifica: daca furtunul de absorbtie este introdus in cisterna

daca conducta de refulare este fixata corect pentru deversare

daca exista legatura vizibila la instalatia de legare la pamant

modificari sau intreruperi ale functionarii mai mari de 30 de zile,

precum si periodic in exploatare trebuie verificata legatura la nivelul de protectie

Furtunul de cauciuc,

pompa propriu-zisa si conductele de legatura se vor demonta zilnic,

in vederea spalarii si dezinfectiei acestora

Pastrarea furtunului de absorbtie in repaus se va face pe un suport metalic sau din lemn fixat pe perete

Caiet de parctica –Anul III

Galvanometrul In mod obligatoriu montarea galvanometrelor pe circuitul de lapte se va face cu respectarea indicatiilor date de firma constructoare prin cartea tehnica a utilajului

Inainte de folosirea aparatului de masurat lapte se vor face urmatoarele verificari: daca vasul de egalizare lapte- apa este inchis etans la cele doua olandeze

daca furtunul din cauciuc este introdus intr-un bidon gol

carcasa au fost montate corect si etans

daca instalatia este amorsata cu apa la jumatatea nivelului din vasul de egalizare

daca coloana de absorbtie este montata pe filtru

Este interzisa lovirea sau fortarea pieselor componente ale instalatiei

In sectia de pasteurizare şi a instalaţiilor aferente (omogenizator,

dezodorizator) Se realizează în două trepte: spălarea acidă pentru îndepărtarea pietrei de lapte (reduce schimbul termic,

scade eficienţa pasteurizării,

reprezintă o sursă de contaminare) şi spălarea alcalină pentru îndepărtarea reziduurilor formate din grăsime şi substanţe proteice

Spălarea se execută mecanic sau manual

Spălarea mecanică se efectuează prin recircularea soluţiilor chimice

Indiferent de tipul spălării,

după terminarea lucrului se trece prin aparat apa de conductă,

Se aranjează traseele conductelor,

asigurându-se trecerea soluţiilor prin toate sectoarele şi piesele prin care a trecut laptele sau smântâna

Se scoate din circuit separatorul centrifugal,

Se execută spălarea acidă (reţeta c) timp de 30 minute la temperatura de 75-80°C

Se elimină soluţia acidă din aparat,

se continuă clătirea cu apă în circuit timp de 15 minute pentru a elimina urmele de soluţie acidă,

apoi se continuă spălarea cu soluţie alcalină (reţeta a) la temperatura de 75-80°C,

Se clăteşte din nou cu apă până când apa de clătire are reacţie neutră (pH 7-7,3)

Spălarea manuală se efectuează la aparatele care nu sunt integral confecţionate din oţel inoxidabil,

la curăţirea prin demontare periodică a aparatelor sau în cazul blocării aparatelor datorită depunerii de substanţe proteice precipitate

Mai întâi se clăteşte cu apă instalaţia sau piesele demontate,

apoi se curăţă cu perii de plastic prin frecare şi înmuiere 4

Caiet de parctica –Anul III în soluţie alcalină (reţeta b) la 50°C,

urmează apoi clătirea cu apă caldă la 35-40°C şi dezinfecţia instalaţiei,

cu apă fierbinte la 83°C (Stănescu,

Igienizarea separatoarelor şi curăţitoarelor centrifugale pentru lapte Se execută după ce în prealabil s-au demontat piesele ce au venit în contact cu laptele

Spălarea pieselor se face manual sau mecanic

Spălarea manuală

După terminarea smântânirii sau igienizării laptelui se trece apă caldă la 35-45°C prin toba separatorului pentru antrenarea resturilor de lapte sau de smântână

Se opreşte separatorul şi se demontează părţile componente care au venit în contact cu laptele

Se clătesc apoi piesele cu apă la temperatura de 25-30°C după care se înmoaie în soluţie alcalină 1% (reţeta b) la 40-50ºC şi se spală prin frecare cu perii de plastic,

acordându-se o atenţie deosebită orificiilor talerelor

În continuare,

se clătesc piesele cu apă caldă la 40-45°C pentru îndepărtarea resturilor de soluţie alcalină,

după care se dezinfectează cu apă fierbinte la minimum 83°C timp de 5 minute sau cu soluţie clorigenă,

Piesele spălate şi dezinfectate se aşează pe rafturi curate pentru scurgere

Corpul tobei se curăţă de nămol şi se spală cu apă caldă

Spălarea mecanică

Talerele se aşează pe un suport şi se scufundă într-un bazin cu soluţie alcalină (reţeta b) la 70-75°C

Piesele se freacă cu perii sau prin stropire cu jeturi de soluţie alcalină

După îndepărtarea impurităţilor,

talerele se clătesc abundent cu apă pentru înlăturarea resturilor de soluţie alcalină şi se dezinfectează cu apă fierbinte la minimum 83°C

La instalatiile de imbuteliere Igienizarea tancurilor pentru lapte,

bazinelor şi cazanelor După golirea de lapte recipienţii se clătesc cu apă rece apoi cu apă călduţă la temperatura de 35-40°C

Urmează spălarea cu apă caldă cu soluţie alcalină 1% (reţeta b),

la temperatura de 50ºC cu perii de plastic

Se va spăla exteriorul recipientului (capac,

Manual se spală gura de vizitare a tancurilor (uşa şi garniturile),

orificiile de evacuare a aerului,

dispozitivul indicator de nivel,

orificiul pentru recoltarea probelor

Evacuarea soluţiei de spălare se face prin clătirea cu un jet de apă caldă la 45-50°C

Dezinfecţia se face cu soluţie clorigenă (200mg clor activ/litru),

iar înainte de folosire este necesar să clătim recipienţii cu apă fierbinte şi rece

Igienizarea mijloacelor de transport pentru lapte şi produse lactate Mijloacele de transport auto pentru produse lactate şi cisternele pentru transport 5

Caiet de parctica –Anul III lapte se spală şi se dezinfectează după golire la fiecare transport şi ori de câte ori este nevoie,

în spaţii special amenajate,

proprii întreprinderilor de industrializare a laptelui

Aceste operaţii se execută mecanizat sau manual

Când staţia este prevăzută cu instalaţii mecanizate,

spălarea şi dezinfecţia se realizează astfel: după golire cisternele se clătesc cu apă până la îndepărtarea resturilor de lapte,

ori se face spălarea în circuit închis cu soluţie de detergenţi 1,5%,

după spălare se clăteşte cu apă până când aceasta,

este curată şi are reacţie neutră

dezinfecţia se execută cu soluţie clorigenă cu 250mg clor activ/litru,

apoi se clăteşte cu apă rece

Spălarea manuală se execută în unităţile care nu au spaţii pentru spălarea mecanizată

După golirea şi clătirea cu apă a reziduurilor de lapte,

se face spălarea cu soluţie alcalină 1% la temperatura de 50ºC

Restul operaţiilor sunt similare,

Personalul care execută spălarea manuală va fi dotat cu echipament de protecţie

Evidenţa executării spălării şi dezinfecţiei se va ţine în registrul staţiei de către persoana care execută şi răspunde de efectuarea operaţiunii

La mijloacele de transport auto,

se aplică pe foaia de parcurs ştampila cu inscripţia „dezinfectat”,

data şi semnătura celui care atestă acest lucru

Igienizarea conductelor Se realizează manual,

fără demontare sau combinat

Spălarea manuală cu demontare se execută în unităţile lipsite de instalaţii mecanizate

Se trece apa caldă la 35-40°C prin sistemul de conducte montate timp de 3-5 minute pentru a se îndepărta resturile de lapte sau smântână

apoi conductele se spală prin imersie într-un bazin cu soluţie 1,5% (reţeta b) la temperatura de 50°C

Spălarea interioară se execută cu perii speciale,

iar spălarea exterioară cu perii speciale din plastic

În acelaşi bazin se spală teurile,

Garniturile se scot şi se spală separat de piesele metalice

Urmează clătirea cu apă caldă,

apoi dezinfecţia cu apă fierbinte la 83ºC,

cu abur sau cu soluţia clorigenă cu concentraţie de 200mg clor activ/litru

Caiet de parctica –Anul III Conductele spălate şi dezinfectate se aşează pe suporţi curaţi,

în poziţie înclinată pentru scurgere şi uscare

Înainte de începerea lucrului se repetă dezinfecţia cu apă fierbinte la 83ºC timp de 3-5 minute

Spalarea mecanizată prin recirculare (fără demontare),

se începe cu clătirea în circuit cu apă caldă la 40-45°C apoi se spală prin recircularea soluţiei alcaline 1,5% (din reţeta b) la temperatura de 60-70°C timp de 20-30 minute

Îndepărtarea resturilor de soluţie se face prin recircularea apei calde la 40-45ºC timp de 10-15 minute,

apoi se execută dezinfecţia prin recircularea apei fierbinţi la 83ºC timp de 3-5 minute

Piesele demontabile ale sistemului de conducte se spală manual

Când se constată depuneri de piatră pe conducte,

acestea se spală cu soluţie 1% de azotat de uree,

fie prin legarea în circuitul de spălare al pasteurizatoarelor,

Spălarea se face timp de 10-15 minute după care urmează clătirea cu apă rece,

Igienizarea ambalajelor Spălarea ambalajelor metalice (bidoane şi capace) Se efectuează mecanic sau manual

Spălarea mecanică

Bidoanele se aşează cu gura în jos pe platforma transportoare a maşinii

Bidoanele cu resturi uscate se pun la înmuiat în prealabil,

în bazin cu soluţie alcalină 1,5% (reţeta b) la temperatura de 60-70ºC

Se clătesc cu jet de apă rece sau călduţă (40-50°C) pe faţa interioară şi exterioară

Urmează spălarea cu jet de soluţie alcalină 1,5% la temperatura de 60-70°C şi apoi clătirea cu apă fierbinte la minimum 83ºC

Dezinfecţia se realizează prin tratarea cu aburi (timp de 30 secunde) sau cu apă clorinată (15-20 secunde)

La maşinile de spălat prevăzute cu sector de uscare se introduce aerul cald sub presiune la temperatura de 80-105ºC

După descărcarea bidoanelor din maşina de spălat,

se stivuiesc în loc curat şi uscat,

în poziţie verticală cu gura în jos,

pe rastele (grătare) special amenajate în acest scop

După terminarea lucrului,

maşinile de spălat bidoane se curăţă cu apă fierbinte,

se dezinfectează şi se lasă la uscat până în momentul folosirii

Spălarea manuală

După golire bidoanele se clătesc cu apă rece

Bidoanele şi capacele foarte murdare se înmoaie separat într-un bazin cu soluţie alcalină 1% (reţeta b) la temperatura de 40-50°C

Spălarea se execută prin frecarea pereţilor în interior şi exterior cu perii de plastic,

urmată de clătirea cu apă caldă şi dezinfecţia prin clorinare cu soluţie clorigenă (250 mg clor activ/litru)

Bidoanele spălate şi dezinfectate se aşează pe rastele cu gura în jos,

iar capacele în bazine metalice curate

La capace se îndepărtează garniturile de 7

Caiet de parctica –Anul III cauciuc care se supun aceloraşi operaţiuni de spălare şi dezinfecţie,

în bazine speciale destinate acestui scop (Stănescu,

Spălarea ambalajelor de sticlă Se execută mecanic sau manual

Spălarea mecanică

Se introduc ambalajele în maşina de spălat

Dacă ambalajele conţin în cantitate mare resturi uscate vizibile,

se introduc separat într-un bazin pentru înmuiere,

în apă caldă cu soluţie alcalină 1%

Clătirea se face cu apă la temperatura de 2835°C în sectorul I al maşinii

Spălarea ambalajelor prin înmuiere,

se face cu soluţie alcalină 1,5% (reţeta a) la temperatura de 60-70°C,

după care se efectuează clătirea cu apă caldă (sectorul III al maşinii) pentru îndepărtarea soluţiei alcaline

Dezinfecţia se face cu apă fierbinte la temperatura de 83°C sau cu soluţii dezinfectante,

după care se clătesc ambalajele cu apă rece

Controlul stării de curăţire a ambalajelor se face la ieşirea acestora pe banda transportoare cu ajutorul unui ecran luminos

Ambalajele care nu au fost spălate perfect se vor reintroduce în circuitul de spălare

Maşina de îmbuteliat se spală şi se dezinfectează manual,

iar înainte de utilizare se clăteşte cu apă rece

Spălarea manuală

Ambalajele se înmoaie în soluţie caldă la temperatura de 40°C timp de 5 minute în bazinul I,

după care se spală cu o soluţie alcalină în bazinul II

Clătirea cu apă caldă la 25-30ºC timp de 2-3 minute,

dezinfecţia în bazinul IV (cu apă clorinată soluţie 200mg clor activ/litru timp de 2-3 minute),

iar clătirea cu apă rece în bazinul V

Bazinele pentru spălare şi dezinfecţie trebuie să fie confecţionate din inox sau alt material rezistent la acţiunea detergenţilor şi substanţelor dezinfectante şi trebuie dimensionate astfel încât să cuprindă numărul maxim de ambalaje ce trebuie spălat într-o zi în unitate

Ambalajele spălate şi dezinfectate se stivuiesc în navete cu gura în jos,

în încăperi curate

Spălarea navetelor metalice sau din material plastic Se execută manual sau mecanizat

Navetele murdare se înmoaie într-un bazin cu soluţie alcalină 1% (reţeta b) apoi se spală prin frecare manuală cu perii de plastic (temperatura soluţiei 45-50°C),

se clătesc cu apă caldă şi se lasă pentru zvântare şi depozitare pe grătare

In secţiile de producere a îngheţatei Se clătesc cu apă caldă la 40-50°C,

pentru îndepărtarea resturilor,

Caiet de parctica –Anul III soluţie alcalină 1% (reţeta b) la 40-50°C

Spălarea conductelor,

freezerelor se face cu circuit la temperatura de 60-70°C timp de 20-30 minute

După spălarea alcalină se face clătirea cu apă rece pentru îndepărtarea urmelor de soluţie până la reacţia neutră,

apoi se face dezinfecţia cu soluţie clorigenă 200mg clor activ/litru

Spălarea şi dezinfecţia traseelor şi utilajelor se face zilnic

Filtrele se spală alternativ din 2 în 2 ore,

în fiecare schimb

Omogenizatoarele se spală zilnic,

în fiecare schimb

Freezerele şi maşinile de porţionat şi ambalat,

se vor spală în fiecare schimb şi ori de câte ori este nevoie,

In sectiile de producere a untului Putineiul se clăteşte cu apă fierbinte pentru recuperarea grăsimii de pe pereţii interiori,

apoi se spală cu soluţie 1,5% din amestec cu detergent (reţeta b) introdus direct în putinei la temperatura de 60-70ºC,

prin învârtirea putineiului timp de 15-20 de minute,

apoi se clăteşte cu apă rece şi se dezinfectează cu soluţie clorigenă 250mg clor activ/litru

Instalaţia continuă de fabricare a untului se spală după demontare (pentru recuperarea untului rămas) şi clătirea cu apă fierbinte

Instalaţia se spală cu soluţie alcalină 1-1,5% (reţeta b) la 60°C (spălarea se face în circuit închis prin recirculare) timp de 15-20 minute,

după care se clăteşte cu apă rece

Maşinile de preambalat şi alte utilaje din secţie se spală manual cu soluţie alcalină 1% (reţeta b)

In sectiile de lapte praf

Igienizarea turnului de uscare de la instalaţiile de lapte praf Se execută periodic (la 24 ore de funcţionare) şi ori de câte ori se schimbă sortimentul sau se observă o caramelizare a produsului

Se îndepărtează resturile de lapte praf din interiorul turnului cu ajutorul unor perii speciale,

apoi se spală mecanic turnul cu o soluţie de hidroxid de sodiu 2% la temperatura de 60-70°C,

Clătirea se face cu apă caldă,

după care se face uscarea turnului

Curăţirea interioară a tubulaturii şi a ciocanelor se va realiza prin vibrarea carcasei şi cu perii speciale

Igienizarea în întreprinderile de industrializare a laptelui

Caiet de parctica –Anul III Se realizează prin curăţirea şi dezinfecţia suprafeţelor cu care vine în contact laptele şi produsele lactate,

începând cu mulsul şi până la desfacerea produselor lactate pe piaţă

Apa utilizată la igienizare trebuie să îndeplinească condiţiile de potabilitate (organoleptice,

chimice şi microbiologice) conform normativelor legale

Substanţele detergente sunt utilizate la îndepărtarea impurităţilor şi a reziduurilor (grăsimi,

săruri minerale) provenite din lapte în timpul procesării

Grăsimea se îndepărtează de pe ambalaje,

spaţii de producţie utilizând soluţii alcaline la temperatura de 83ºC sau soluţii cu substanţe tensioactive,

care trebuie menţinute într-o stare de agitaţie intensă

Este necesară schimbarea la timp a soluţiei de spălare deoarece,

dacă aceasta conţine peste 0,5% grăsime,

eficienţa detergentului scade,

apărând tendinţa de aglomerare şi de depunere a grăsimii pe suprafeţele cu care vine în contact

Substanţele proteice se îndepărtează prin descompunerea lor în produşi solubili sub acţiunea acizilor şi bazelor,

solubilitatea fiind direct proporţională cu concentraţia acestora

Eficienţa soluţiilor de spălare scade când cantitatea de proteine depăşeşte 0,4%

deci se impune schimbarea soluţiilor înainte de atingerea acestei concentraţii

Piatra de lapte este un amestec de fosfat de calciu,

proteine şi grăsimi (în cantităţi variabile),

care apare în special pe suprafeţele schimbătoarelor de căldură,

în care temperatura laptelui depăşeşte 75ºC

Soluţiile alcaline emulsionează grăsimile şi solubilizează proteinele,

iar cele acide îndepărtează sărurile de calciu

Din acest considerent,

se practică o tratare alternând soluţiile alcaline cu cele acide (Stănescu,

Substanţele dezinfectante cel mai frecvent folosite în industria laptelui sunt hipocloritul de sodiu şi cloramina,

soda caustică şi soda calcinată,

care au şi efect de saponificare a grăsimilor

Dintre agenţii chimici folosiţi mai frecvent în industria laptelui amintim: fosfatul trisodic (tehnic calcinat sau cristalizat),

emulsionează şi saponifică grăsimile şi proteinele,

are acţiune de dedurizare şi măreşte puterea de udare şi de înmuiere,

este corosiv pentru aluminiu şi cositor şi contribuie la menţinerea suprafeţelor lucioase a ambalajelor de sticlă

intensifică acţiunea de curăţire a substanţelor alcaline,

Caiet de parctica –Anul III suprafeţele confecţionate din aluminiu sau tablă cositorită de acţiunea corosivă a substanţelor alcaline,

este uşor solubil în apă şi are o acţiune emulsionantă şi de umezire bună

previne depunerea sărurilor de calciu şi magneziu prin formarea unor săruri complexe uşor de îndepărtat prin clătire,

are o bună acţiune de emulsionare şi dispersare a impurităţilor

acidul azotic tehnic îndepărtează piatra de lapte de pe suprafeţele utilajelor,

în special a pasteurizatoarelor confecţionate din oţel inox

azotatul de uree acţionează la fel ca acidul azotic tehnic

Acţiunea agenţilor chimici de spălare este favorizată,

în general,

Spălarea ambalajelor,

conductelor şi instalaţiilor care nu prezintă depuneri de reziduuri uscate din lapte,

impune obligatoriu clătirea prealabilă a acestora cu apă potabilă rece,

pentru îndepărtarea resturilor de lapte

Clătirea cu apă caldă,

datorită depozitelor de proteine coagulate,

îngreunează operaţiile ulterioare de curăţire

De cele mai multe ori recipientele returnate din reţeaua comercială prezintă reziduuri uscate,

În această situaţie se procedează iniţial la înmuierea prealabilă a recipientelor într-o soluţie alcalină 0,5-1%,

La fel se procedează şi cu bidoanele,

conductele care prezintă reziduuri uscate aderente

Din aceste considerente,

este indicat ca imediat după golirea acestora,

să se procedeze la clătirea lor,

Reţete de soluţii pentru spălare şi dezinfecţie Reţete de soluţii pentru spălare În funcţie de natura impurităţilor ce trebuie îndepărtate,

de materialul din care este confecţionată suprafaţa ce urmează a fi spălată şi de modul de execuţie a spălării (manuală sau mecanică) se folosesc următoarele reţete pentru prepararea soluţiilor de spălare: a) pentru spălarea mecanică a ambalajelor de sticlă,

a utilajelor şi instalaţiilor din oţel inoxidabil,

componentele amestecului de spălare pentru 1 kg substanţă ce se introduce la 100 l'apă sunt: hidroxid de sodiu tehnic

- 0,350 kg

Caiet de parctica –Anul III hexametafosfat de sodiu

- 0,050 kg

b) pentru spălarea mecanizată a ambalajelor de aluminiu şi pentru spălări manuale (ambalaje,

diferite ustensile) componentele amestecului de spălare pentru 1 kg substanţă ce se introduce la 100 l'apă sunt: carbonat de sodiu

- 0,450 kg

- 0,300 kg

- 0,150 kg

Reţete de soluţii pentru dezinfecţie În cazul utilizării pentru dezinfecţie a clorurii de var şi a hipocloritului de sodiu,

ca surse de clor activ se vor folosi următoarele reţete: clorura de var: iniţial se prepară soluţia mamă cu concentraţia de 20 sau 25 g clor activ/litru apă prin adăugarea cantităţilor de var cloros (în kg) după cum urmează (tabelul 26): Tabelul 26 Cantităţile de var cloros (în funcţie de concentraţie) necesare obţinerii soluţiilor cu clor activ g/l Concentraţia

clorului Cantitatea de var cloros necesară pentru obţinerea so-

8,00 12

Caiet de parctica –Anul III 34

Din soluţia mamă se vor folosi 1 litru la 100 litri apă pentru prepararea soluţiei de lucru cu concentraţia de 200-250 mg clor activ/litru

hipocloritul de sodiu: pentru prepararea a 100 litri soluţie de lucru cu 200-250 mg clor activ/litru,

din hipocloritul de sodiu se adaugă următoarele cantităţi (tabelul 27)

Tabelul 27 Cantităţile de hipoclorit de sodiu (în funcţie de concentraţie) necesare obţinerii soluţiei de lucru cu concentraţie de clor de 200 respectiv 250 mg/l Concentraţia clorului activ din hipocloritul de sodiu %

Cantitatea de hipoclorit de sodiu (l ) necesară pentru obţinerea soluţiei de lucru cu concentraţia de clor activ de: 200 mg/l

250 mg/l

Spălarea şi dezinfecţia în industria laptelui trebuie să respecte obligatoriu următoarea ordine a etapelor operaţionale: pregătirea instalaţiilor,

pentru ca toate suprafeţele să fie accesibile

pregătirea şi controlul soluţiilor de spălare şi dezinfecţie

clătirea cu apă rece sau călduţă pentru îndepărtarea resturilor de lapte sau produse lactate

pălarea propriu-zisă (manuală sau mecanizată)

Caiet de parctica –Anul III controlul concentraţiilor soluţiilor în timpul spălării şi completarea cu substanţe la concentraţiile necesare

clătirea cu apă caldă pentru îndepărtarea urmelor soluţiei de spălare

dezinfecţia cu apă fierbinte la 83°C sau cu soluţie dezinfec-tantă (dependent de tipul utilajelor sau instalaţiei)

controlul stării de igienă prin recoltări de probe pentru examene de laborator

Igienizarea spaţiilor de producţie şi de depozitare În timpul procesului de fabricaţie şi după terminarea acestuia,

igienizarea spaţiilor de producţie şi de depozitare se realizează prin: curăţirea mecanică şi îndepărtarea reziduurilor de lapte,

fărâmituri de brânză etc

din jurul meselor şi utilajelor de lucru

Reziduurile adunate se recoltează zilnic şi se introduc în recipienţi (metalici sau de plastic) cu capac,

care se transportă în locurile de evacuare sau de colectare reprezentate prin boxe special amenajate,

pe platforme cu paviment impermeabil,

prevăzute cu instalaţii de apă şi canalizare

spălarea cu apă caldă la 45-50°C cu adaos de sodă 1-2% sau detergenţi

dezinfecţia cu soluţii clorigene 1-2% (200mg clor activ/litru

cloramină sau hipoclorit de sodiu)

Protectia individuala a personalului

Muncitorii sunt obligati sa-si insuseasca normele de protectie a muncii si sa le aplice corect la locul de munca: la intrarea in lucru muncitorii sunt obligati sa se prezinte odihniti,imbracati cu echipamentul de protectie corespunzator normelor in vigoare,

evita prinderea imbracamintelor de organele

masinilor in miscare si cu incaltaminte corespunzatoare

este interzis muncitorilor sa doarma la locul de munca pe stive de marfuri,

in timpul functionarii masinilor si utilajelor muncitorii nu au voie

sa modifice in mod neautorizat tehnologiile de 14

Caiet de parctica –Anul III lucru stabilite prin instructiuni,

este interzis muncitorilor sa pastreze langa masini materiale inflamabile sau explozibile

Examenul medical şi instruirea lucrătorilor Toţi lucrătorii care contactează cu produse petroliere şi gaze naturale,

personalul auxiliar ce activează în condiţii nocive de muncă,

înt obligaţi să susţină examenele medicale la angajare şi periodice în conformitate cu ordinul MS nr

132 din 17

"Privind

obligatorii la angajare în muncă şi

periodice ale muncitorilor care sînt supuşi acţiunii factorilor nocivi şi nefavorabili"

Administraţia

întreprinderilor

şi poartă

răspunderea

efectuarea organizată şi în termenii stabiliţi a acestor examene

Persoanele care nu au trecut examenele medicale la angajare şi periodice sau care au contraindicaţii,

Nu se admit

la lucrările cu produse petroliere,

rezervoarelor (cisternelor) adolescenţii pînă la 18 ani,

femeile gravide şi mamele care alăptează

Administraţia asigură instruirea preventivă la angajare în lucru şi periodică a lucrătorilor

măsurile

tehnica securităţii muncii la

întreprindere

Obligatiile lucratorilor Articolul 22 Fiecare lucrator trebuie sa desfasoare activitatea in conformitate cu pregatirea si instruirea sa precum si instructiunile primite din partea angajatorului astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala propria persoana,

iar ceilalti participanti la procesul de munca sa nu fie afectati de actiunile sau erorile sale de lucru

Articolul 23 In mod deosebit,

in scopul realizarilor obiectivelor din articolul 22 lucratorii trebuie: a) Sa utilizeze corect masinile,

echipamentele de transport si alte mijloace de productie

Caiet de parctica –Anul III b) Sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si dupa utilizare sa il inapoieze la locul sau,

special amenajat pentru pastrarea acestuia

c) Sa nu se procedeze la scoaterea din functiune,

schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii,

instalatiilor tehnice si cladirilor si sa se utilizeze corect aceste dispozitive de protectie

d) Sa comunice imediat angajatorului sau altor lucratori cu atributii specifice in domeniul securitatii si sanatatii orice situatie de munca,

despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitate si sanatate precum si orice defectiuni ale sistemelor de protectie

e) Sa aduca la cunostiinta conducatorului locului de munca accidentele de munca suferite de propria persoana si de alte persoane participante la procesul de munca

f) Sa coopereze atat timp cat este necesar,

cu angajatorul sau lucratorii cu atributii specifice in domeniul securitatii si sanatatii pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de munca sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate in domeniul sau

g) Sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei in domeniul securitatii si sanatatii in munca si masurile de aplicare ale acestora

h) Sa dea relatiile solicitate de organele de control si de cercetare in domeniul securitatii si sanatatii in munca

Obligatiile prevazute aplica dupa caz si celorlati participanti la procesul de munca conform activitatilor pe care acestia le desfasoara

Accidentele de munca Principalele cauze ale accidentelor de munca: In general accidentele de munca au cazue numeroase si complexe influentate de toti factorii care intervin in procesul tehnologic (omul,

conditiile de munca si de viata ale accidentatului) Orientativ ele pot fi grupate dupa natura lor in doua mari grupe: tehnice organizatorice Cauzele tehnice: Starea tehnica necoresupnzatoare a sculelor,

Caiet de parctica –Anul III protectie a aparaturii de control si semnalizare sau starea necorespunzatoare

Cauze organizatorice: Organizarea necorespunzatoare a locului de munca sau a procesului de munca sau lipsa instructajului de protectie a muncii,

conditii necorespunzatoare a mediului de munca

Insuficienta volumului si a locului de munca iluminat necorespunzator,

temperatura inalta sau scazuta a aerului sau o umiditate abundenta legata de praf,

Cunoasterea generala a intreprinderii

Caiet de parctica –Anul III

Sortimentul şi caracteristicile de calitate ale laptelui şi produselor din lapte Laptele şi produsele din lapte au valoare nutritivă ridicată,

Caiet de parctica –Anul III de substanţele proteice şi de conţinutul în calciu şi fosfor,

dezvoltarea şi funcţionarea organismului

Sortiment Mod de prezentare

Tip 

Lapte de consum

cu un conţinut de grăsime de 3,6%,

cu un conţinut de grăsime de 0,1%

fluorizant(cu 3%fluoruri de sodiu)

băuturi din lapte (cu adaosuri de zahăr,

Conserve din lapte

Produse din lapte

Smântâna:

Unturi: 

de masă: 78% sau 65% grăsime

Dupa felul laptelui utilizat: 

Caiet de parctica –Anul III 

După conţinutul în grăsime: 

creme duble: peste 60% grăsime

brânzeturi foarte grase: 45-50% grăsime

branzeturi grase: 40-45% grăsime

branzeturi ¾ grase: 3040% grăsime

branzeturi semigrase 2030% grăsime

degresate(dietetice):sub 10% grăsime Dupa procesul tehnologic: 

branzeturi fermentate şi maturate

branzeturi fermentate şi maturate:moi mucegaiuri Camembert,

Bucegi),

Caiet de parctica –Anul III semitari

(Trapist,

Carpatina,

Olanda),

Schwaitzer)

brânză de burduf şi în coajă de brad,

caşcavaluri: cu pastă tare (Dobrogea,

Teleorman),

Vrancea) 

Dintre produsele enumerate mai sus,

Dâmboviţa realizează urmatoarele 5 grupe de produse: 

Tehnologie Toti parametrii de productie sunt atent monitorizati pentru un produs final corespunzator din toate punctele de vedere cu normele europene

Caiet de parctica –Anul III

Locatia

Caiet de parctica –Anul III

Materii prime si auxiliare folosite in industria laptelui si produselor lactate 3

Materia prima Laptele este un lichid de culoare alb-gălbuie secretat de glanda mamară a mamiferelor

În toate scrierile vechi ce se referă la condiţiile de viaţă ale popoarelor care au trăit cu mii de ani înaintea erei noastre în Europa în zona Mării Mediterane cunoşteau laptele pe care îl consumau ca atare şi sub formă de produse,

în special brânzeturi

În lucrarea sa „Zece mii de ani de producţie de lapte‖ Michel Roblin arată că europenii de pe malurile Visteilei şi ale Niprului,

strămoşi ai latinilor şi germanilor,

cunoşteau deja laptele animal

Laptele a fost folosit din cele mai vechi timpuri ca aliment principal în hrana diferitelor popoare,

Materia primă pentru industria laptelui şi a produselor lactate o constituie laptele de vacă,

Este alimentul cel mai complex şi mai uşor asimilat de organism,

constituind unul din alimentele de bază şi în nutriţia omului

Laptele este denumit şi „Sângele Alb‖ prin valoarea sa hrănitoare

Are peste o sută de substanţe nutritive necesare vieţii omului(20 aminoacizi,

Proteinele conţin aminoacizi necesari creşterii şi menţinerii sănătăţii

Grăsimea în afară de rolul ei energetic constituie şi la formarea rezervelor de grăsime în organism

Vitaminele conţinute în proporţii apreciabile ridică valoarea nutritivă a laptelui

Important este faptul că substanţele nutritive din lapte se găsesc în proporţii optime,

astfel că laptele este asimilat de organism mai bine decât orice alt aliment,

putând fi consumat atât în stare proaspătă cât şi sub formă de diferite produse lactate

Atât laptele cât şi produsele lactice măresc rezistenţa organismelor faţă de infecţii şi intoxicaţii,

ridicând nivelul de sănătate a populaţiei

Caiet de parctica –Anul III

Surse de aprovizionare Importanţa economică şi socială a creşterii bovinelor

Creşterea bovinelor este considerată o ramură de bază a zootehniei,

datorită ponderii pe care o are în asigurarea populaţiei cu alimente de origine animală de cea mai mare importanţă şi,

în acelaşi timp,

indispensabile pentru o alimentaţie raţională,

precum şi contribuţiei pe care o are în dezvoltarea agriculturii in ansamblu,

a industriei alimentare şi industriei uşoare

Bovinele asigură laptele necesar hrănirii populaţiei umane,

care este un aliment absolut indispensabil mai ales pentru copii,

bătrîni,

convalescenţi şi cei ce lucrează in medii toxice

In marea majoritate a ţărilor de pe glob

laptele folosit ca aliment provine din creşterea bovinelor,

iar din creşterea altor specii de animale intro măsură foarte redusa

Prin prelucrarea laptelui rezultă un sortiment foarte larg şi variat de produse,

care contribuie la îmbunătăţirea alimentaţiei sub aspectul compoziţiei şi calităţilor gustative

Caiet de parctica –Anul III Bovinele asigură carnea utilizată în hrana populaţiei in proporţie de 35—40%,

din total carne atît pe plan mondial,

cît şi in diferite ţări (inclusiv R

România),

contribuind astfel la ridicarea standardului de viaţă in mod substanţal

Datorită compoziţiei sale specifice,

respectiv conţinutului redus în grăsime si procentului mare de proteine,

carnea de bovine este considerată alimentul de bază care contribuie la asigurarea proteinelor necesare organismului uman şi la prevenirea „foamei de proteine",

fenomen care se manifestă din ce în ce mai acut pe plan mondial

In urma prelucrării industrializării,

prin produsele de carne specifice se contribuie la lărgirea sortimentului şi a calităţii alimentaţiei populaţiei umane în ansamblu,

fără a se neglija alimentaţia dietetică pe bază de produse alimentare de origine animalieră,

provenite din creşterea bovinelor

Bovinele furnizează unele subproduse rezultate în urma sacrificării,

sîngele,

părul etc,

care constituie o materie prima importantă în industria uşoară şi contribuie la lărgirea ariei importantei economice

Este de subliniat calitatea remarcabilă a pieilor de bovine in urma prelucării,

care sînt foarte solicitate pentru confecţionarea celor mai diverge obiecte şi de bună calitate

Bovinele valorifică substanţele nutritive din furaje în produse foarte valoroase pentru hrana omului,

şi anume,

aproximativ 50% pentru producţia de lapte şi 20% pentru producţia de came

Se reţine faptul că cea mai mare parte din substanţele nutritive conţinute în furaje nu sînt direct folosibile de către organismul uman

rolul bovinelor avînd o enormă importanţă sub acest aspect

mari de lapte există tendinţa de scurtare a repausului mamar,iar la vacile cu producţii scăzute tendinţa de prelungire,

ambele situaţii nefiind dorite

Secreţia laptelui

Declanşarea secreţiei laptelui se produce după paturiţie si eliminarea placentei,

datorită acţiunii prolactinei secretată de lobul anterior al hipofizei şi a altor 25

Caiet de parctica –Anul III hormoni,

acest fenomen constituind un proces neurohormonal complex

Sinteya componentelor laptelui

se produce la nivelul celulelor secretoare pe seama

substanţelor nutritive din sîngele care circula in glandele mamare,

considerîndu-se că intensitatea secreţiei este influenţată de viteza de circulaţie a sîngelui şi compoziţia lui

Se estimează că pentru a a asegura producerea unui kg de lapte,

trebuie să circule prin glandele mamare 200-400 kg sînge

Grăsimea din lapte este sintetizată pe seama aciyilor graşi şi glicerolului,care se gasesc în sînge in urma procesului de digestie şi absorbţie,

la rîndul lor acestea provenind din grăsimile şi glucidele care intră în compoziţia furajelor

Lactoza din lapte este secretată pe seama glucozei din sînge,

care îşi are originea în glucidele din compoziţia furajelor

Proteinele laptelui se sintetizează dm aminoacizii care se găsesc în plasma sanguină şi care îşi au originea in substanţele proteice din furaje de care depind în mare măsură

Sărurile minerale şi vitaminele din lapte provin din corespondenţii lor aflati in plasma sanguină

In ce priveşte traversarea componentelor laptelui prin citoplasma celulelor secreteare pîna în lumenul alveolar,

aceasta se produce conform mecanismului secreţiei holomerocrină,

predominant in primele luni de lactaţie şi al mecanismului merocrin,

care predomină in timpu lactaţiei ,,forte",

iar spre lactaţiei pradomină secreţia holocrină

Ejecţia laptelui

Reprezintá eliminarea laptelui din uger,

Ejecţia este un proces neurohormonal foarte complex şi se explica in modul următor

La nivelul ugerului,

odată cu pregătirea pentru muls,

se formează stimuli nervoşi care sînt transmişi la diencefal unde provoacă excitarea nucleilor optici şi paraventriculari din hlpotalamus

Aceştia,

stimulează posterohipofiza,care lansează în 26

Caiet de parctica –Anul III circuitul sanguin hormonul ocitocina

Ajunsă la nivelul glandelor mamare

intermediul circulaţiei sanguine,

ocitocina determină contractarea celulelor mioepiteliale şi a fibrelor musculare netede din jurul alveolelor,

canaliculelor şi canalelor galactofore,

al căror lumen se reduce şi astfel laptele este forţat,

să pătrundă spre cisterna laptelui,

iar ca urmare se produce evacuarea destul de uşor

Prezenţa ocitocinei în sînge durează pină la 10 minute,

după care dispare datorita acţiunii adrenalinei şi ocitocinazei,

fapt care impune ca mulsul vacilor să nu depăşească această limita

Cele patru glande mamare ale ugerului vacii au o activitate foarte intensă,

datorită faptului ca deşi au o greutate de numai 2—3% faţă de greutatea corpului,

secretă într-o perioada de lactaţie de trei ori mai multă substanţă uscata prin laptele produs decît cantitatea de substanţă uscată care se gaseşte in corp

Capacitatea ugerului la vaci este foarte variabilă,

in unele cazuri ajungînd să producă la o mulsoare 10—20 kg lapte,

iar in altele pinâ la 30-40 kg

Situaţia actuală şi orientările în producţia de lapte Atît pe plan mondial,

cît şi în ţara noastră,

principalul produs obţinut la taurine este laptele,

a cărui sporire cantitativă,

îmbunătăţire calitativă şi eficienţă economică s-au urmărit in permanenţă

Din producţia mondială de lapte,

fapt care situeaza aceste animale pe primul loc ca importanţă

Restul producţiei de lapte se obţine de la oi şi capre

Există unele ţări în care laptele produs provine în întregime din creşterea bovinelor,

iar in altele reprezintă între 70—90%

În ţara noastră,

provenienţa producţiei de lapte se estimează astfel : de la vaci şi bivoliţe circa 80%,

de la oi 10% şi de la capre 3%

Datorită faptului că cea mare cantitate de lapte se obţine de la vaci si bivoliţe,

si productivitatea lor constituie obioc-tive de pnmă iinporlanţ'i

la aproximativ 29 de bovine pentru 100 ha teren agricol,

cifră care este totuşi necorespunzătoare faţă de cerinţele economice

În majoritatea ţărilor europene,

numărul de bovine raportat la 100 ha teren arabil,

iar în cîteva state mult mai mare,

între 100—250 capete,

considerate ca ţări mari producătoare de lapte

In ce priveşte producţia medie anuală de lapte pe o vacă furajată,aceasta variază între 1 000-4 000 kg pentru multe ţări

cea mai mare înregistrîndu-se in Olanda,

În ţara noastră

producţia medie anuală de lapte pe o vaca furajată a oscilat in ultimul deceniu 27

Caiet de parctica –Anul III între 1600- 2 000 kg

Cu privire la cantitatea de lapte disponibil pentru consum,în medie zilnic pe locuitor,

aceasta oscilează in majoritatea ţărilor între 100—900 g,

printre care şi tara noastră,

situîndu-se intre 250—500 g

Din datele menţionate,

rezultă că numărul bovinelor ce revin la 100 ha teren agricol crescute în numeroase ţări este relativ mic,

fapt care justifică eforturile intense ce se fac în vederea sporirii lui

În acelaşi timp,

capacitatea de producţie a bovinelor existente necesită aplicarea măsurilor adecvate pentru îmbunătăţirea structuri de rasă şi a potenţialului biologic,

iar valorificarea integrală a capacităţii productive la unele rase impune folosirea tehnologiilor moderne

In tara noastră,

ca urmare a măsurilor în curs de aplicare,

se estimează că producţia de lapte va spori in acest deceniu la dublu faţă de nivelul actual,

în acest fel dublîndu-se şi producţia de lapte,

în medie,

adică pînă la 500-600 g zilnic,

care să asigure necesarul de consum al populaţiei

Îmbunătătirea raselor de taurine va fi axată pe sporirea producţiei de lapte pîna la circa 4 000 kg anual pe o vacă furajată,

dar in acelaşi timp şi pe mărirea greutăţii corporale a vacilor,

Pentru aceasta,

Í asigure producţii mari de lapte şi came,

avind totodată organismul l3Íne echilibrat fiziologic,

fiind mai rezistente şi mai uşor de întreţinut

In ţara noastră,

cerinţele pe plan intern şi la export impun sporirea substanţială a producţiei de lapte pentru asigurarea nevoilor populaţiei la nivelul optim

Documentele de partid şi de stat,

în legătură cu acest important obiectiv al zootehiei,

prevăd sporirea numerică a bovinelor şi imbunătăţirea structurii lor de rasă,

prin următoarele măsuri concrete : organizarea activităţii de reproducţie a taurinelor,

în aşa fel încît să crească indicele de natalitate la circa 80%

ameliorarea actualelor rase de taurine în direcţia producţiei mixte,

ridică pentru sporirea producţiilor de lapte şi carne

asigurarea bazei furajere la nivelul impus de sarcinile privind sporirea efectivului şi a producţiei

modernizarea procesului tehnologic în creşterea şi exploatarea vacilor de lapte,

prin extinderea lucrarilor mecanizate :

Caiet de parctica –Anul III intensitatea procesului de producţie prin folosirea irigaţiilor la culturile furajere şi mecanizarea unor lucrări din procesul de exploatare

valorificarea resurselor naturale pentru furaje ,

şi în mod special a pajiştilor naturale din zonele de munte

aplicarea măsurilor de apărare a sănătăţii animalelor în raport cu specificul creşterii şi condiţiile exploatarii

Orientarea în perspectivă a creşterii bovinelor pentru producţia de lapte nu poate fi nedesparţită de necesitatea sporiii producţiei de carne,

motiv pentru care tipul mixt este cel mai corespunzător,iar tehnologia de întreţinere si exploatare va avea in vedere valorificarea tuturor resurselor materiale si vegetale existente,în funcţie de specificul zonelor naturale ale ţarii

Rase de lapte Rasa Frizã Este cea mai importantã rasã de lapte si cea mai rãspânditã

Se preteazã atât sitemului intensiv cât si semiintensiv

Este rãspânditã în toatã lumea sub douã tipuri

a) Tipul AMERICAN cu talia de 133-137 cm,

Capul este alungit,

pielea de pe cele douã fete laterale formeazã cute,

gâtul este bine prins de trunchi,

Crupa este lunga,

larga la solduride forma patrata,

privit din profil are forma de trapez cu baza mare orientata posterior,

ugerul are o forma patrata sau globuloasa,

mameloanele au o forma cilindro-conica si se preteaza foarte bine mulsului mecanic

Culoarea este baltata alb cu negru sau negru cu alb

Productia de lapte realizata de efectivele supuse controlului 6500 Kg cu 3,7

Este pretentioasa la conditiile de hranire

Randamentul la sacrificare este de 50%

b) Tipul EUROPEAN are talia de 129-133 cm si greutatea de 550-600 Kg

Insusirile morfologice sunt aceleasi la ca tipul 29

Caiet de parctica –Anul III american

Productia de lapte este de 6000 Kg cu 3,8% grasime

Are aptitudini mai bune pentru productia de carne,

randamentul la sacrificare fiind de 55%

Poarta diferite denumiri in functie de tara: HOLSTEIN FRIZA,

OSTFRIZA,

BALTATA CU NEGRU etc

Rasa Jersey S-a format in insula cu acelasi nume,

mai poarta denumirea de rasa de unt

Talia este de 1,22

insusirile morfologice sunt asemanatoare cu ale rasei FRIZA

Privit din profil trunchiul este un trapez,

productia de lapte este de 4000-4500 Kg cu 5,5

Randamentul la sacrificare este mic 45

Se creste in Anglia,

iar in lume se creste mai putin in rasa pura

Taurii se folosesc la incrucisari de infuzie cu rasele de lapte

Rasa Rosie Daneza Talia este de 133-135 cm,

greutatea este de 500-550 Kg pentru tipul de lapte si 600-650 Kg pentru tipul de lapte-carne

Culoarea este rosie uniforma,

productia de lapte 6000 Kg pe lactatie normala,

Este sensibila la leucoza

Mijloace de transport Laptele se transportă la fabrici şi secţii de prelucrare în bidoane sau cisterne la ore bine precizate

Transportul trebuie făcut repede şi în condiţii de igienă

La transportul laptelui în bidoane cu mijloace auto în timpul verii pentru a prevenii încălzirea laptelui,

bidoanele se acoperă cu rogojine umede

Ajuns la fabrică laptele nu trebuie să depăşească temperatura de 10-13 oC

Transportul laptelui în cisterne izoterme prezintă următoarele avantaje: Se asigură menţinerea destul de constantă a temperaturii laptelui Se reduc pierderile de lapte prin manipularea bidoanelor Transportul de lapte de la unităţile agricole la cele de colectare trebuie să fie însoţite de un 30

Caiet de parctica –Anul III act care trebuie să conţină: Numărul curent şi data Denumirea unităţii producătoare Denumirea unităţii beneficiare Felul laptelui Cantitatea Numărul ambalajelor Semnătura predătorului 3

Proprietati fizice

Densitatea─ constituie indicele cel mai variabil al laptelui

Este condiţionată de raportul care există între concentraţia laptelui şi substanţele solide,

Variază în raport invers cu conţinutul de grăsime şi în raport direct cu conţinutul de proteine,

Limitele normale de variaţie ale densităţii laptelui sunt cuprinse între 1,027 şi 1,033 cu o valoare medie 1,029

Punctul de fierbere al laptelui este de 100,55oC,

Punctul de congelare este caracteristica cea mai constantă a laptelui

Temperature laptelui de congelare este de –0,5550C

Vâscozitatea─ este mai mare decât cea a apei,

aceasta scăzând la încălzirea laptelui sau prin adăugare de apă

Vâscozitatea laptelui normal este de 1,74─ 2,4,

iar căldura specifică este de 0,092─ 0,93cal/gr

Factorii care influenţează vâscozitatea laptelui sunt: compoziţia laptelui tadiul de diviziune a globulelor de grăsime modificări ale stării de hidratare a proteinelor temperature agitarea 5

Indicele de refracţie (n) al laptelui normal este de 1,3422

- 1,3429,

! Zeiss valorile sunt cuprinse între 38 şi 40 grade refractrometrice

Valori mai mici indică o falsificare a laptelui prin diluare cu apă

Măsurătorile se fac pe serul limpede al laptelui după îndepărtarea proteinelor şi lipidelor

Dacă se foloseşte refractometrul Bertuzzi,

măsură-torile se pot face direct pe lapte

Caiet de parctica –Anul III

Proprietati chimice

Laptele de vacă are pH- ul între 6,7- 6,4

Aciditatea se exprimă în grade Thörner şi este cuprinsă între limitele 15-19oT

Aciditatea totală a laptelui se stabileşte prin titrare cu o soluţie alcalină în prezenţa indicatorului fenoftaleină

Laptele proaspăt muls are o aciditate de 1618oT

Aciditatea creşte în timpul păstrării,

datorită acidului lactic care se formează prin fermentarea lactozei de bacterii lactice

Creşterea acidităţii este mai rapidă cu cât temperatura de păstrare este mai ridicată

Compozitia chimica

- proteice

Caiet de parctica –Anul III

- amide

- vitamine

CO2 Apa

Trebuie să fie inodoră,

Duritatea apei trebuie sa fie 15o germane,

pură din punct de vedere microbiologic

Substanta uscata grasa– Prin încălzirea laptelui la temperatura de 102…105oC şi în urma evaporării apei se obţine substanţa uscată,

un reziduu de culoare galbenă-brună

Dintre compuşii chimici ai laptelui cel care variază este grăsimea şi de aceea în practică se foloseşte ca indice caracteristic substanţa uscată neagră,

adică substanţa rămasă după îndepărtarea grăsimii din rezidiul obţinut prin evaporarea apei

Grăsimea – este componenta din lapte care prezintă cele mai mari variaţii cantitative în funcţie de specie,

rasa animalului şi de perioada de lactaţie

Ea variază în limite largi 3-5% cu o valoare medie de 37%

Lipidele se prezintă sub formă de globule de mărimi variabile

În lapte se găsesc trei fosfogliceride: lecitină,

Se găseşte sub formă emulsionată

Substanţa grasă din lapte este formată din gliceride 98-99% şi conţine şi alte cantităţi de alte lipide: fosfatide 0,2-1,1%

În compoziţia grăsimii laptelui intră aproape toţi acizii graşi saturaţi şi nesaturaţi

Dintre aceştia 11 acizi graşi sunt prezenţi într-o cantitate mai mare: acid butiric,

Culoarea grăsimii este dată de prezenţa unor pigmenţi(carotină,

xantofilă) care provin din nutriţiile verzi,

încât vara datorită păşunatului culoarea grăsimii este mai galbenă decât iarna

Substanta uscata negrasa Substanţa proteică Proteinele – proteinele din lapte sunt formate din cazeină,

lactoalbulină şi lactoglobulină

Cazeina – este componentul proteic şi reprezintă 80% din totalul substanţelor proteice din lapte

Se poate obţine din lapte prin precipitare în prezenţa unui acid la pH= 33

Caiet de parctica –Anul III 4,6

Sub formă pură se prezint ca o pulbere albă,

fără gust şi fără miros

Ea coagulează şi sub acţiunea unor enzime(cheag,

Lactoglobulina – se găseşte în cant