PDF -lut ars 2007 caiet de proiect - CaietLutArs
Wait Loading...


PDF :1


Like and share and download

CaietLutArs

lut ars 2007 caiet de proiect

Melcul tauMaturG sau scurtĂ poveste despre Începuturi Cosmina Dragomir Pentru cine n a auzit nimic despre ce este sau, mai bine zis, cine este lutul, trebuie

Related PDF

lut ars 2007 caiet de proiect

Melcul tauMaturG sau scurtĂ poveste despre Începuturi Cosmina Dragomir Pentru cine n a auzit nimic despre ce este sau, mai bine zis, cine este lutul, trebuie
PDF

Caietul Elevului Geografie clasa a XI-a

Manual Limba Romana Clasa 3 Editura Aramis

faibloodocfil files wordpress 2015 10 manual Manual Geografie Clasa 11 Editura Corint Limba engleza Firm steps, caietul elevului pentru clasa a III a Ecaterina Comisel Editura Corint Caietul elevului este conceput in deplina concordanta cu Edituri Line · Reduceri Promo Line · Noutati Line

Caietul Elevului. Limba Franceza. Clasa Pregatitoare

Limba Engleza L1 Manual Pentru Clasa A Xi A - Technetix

PDF Cod Titlul Cls Preţ 1197 Documentele educatoarei Caietul librariesigma ro media tmp pdf Oferta 20lunii pdf PDF Untitled isjtr ro OMEN 3022 08 01 2018 Auxiliare aprobate inv preun pdf PDF Limba

Caile Indragostirii 1

Modă și studii culturale: Relația dintre vestimentație și cuplu - Uad

1 FENOMENE NEELUCIDATE 2 PARANORMAL 3 PARAPSIHOLOGIE II 91506 ; L 159 9 M11 54 MALACH PINES, AYALA Căile îndrăgostirii Cum Subtilitățile pasiunii, îndrăgostirii, iubirii Miturile iubirii 41 1

  1. Cai albi ºi stafii
  2. Căile îndrăgostirii
  3. îndrăgostirii
  4. it nimic din corespondenţa de după 1 ianuarie 1974
  5. pe căile sale
  6. Page 1
  7. fost un copil precoce în privinţa îndrăgostirii
  8. Proverbe 16:7 Când sunt plăcute Domnului căile cuiva
  9. cum este sentimentul îndrăgostirii

Caile Indragostirii 2

Dragoste - Scriptum

PDF Nr 1 2012 bjmures ro publicatii buletine Bcn1 2012 pdf PDF Anul VII nr 2(14) 2010 Revista Universitară de Sociologie sociologiecraiova ro revista wp content uploads RuS 2 2010 pdf PDF revista fundaţiilor regale

Caile Ordinare de Atac in Procesul Penal

teză de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga"

PDF Căile de atac ordinare în materie penală, din Tribuna Juridica tribunajuridica eu arhiva An2v1 nr1 art2 pdf PDF Elemente de distincţie între căile ordinare de atac şi căile old mpublic ro jurisprudenta publicatii cai de atac pdf PDF c

Caillois - Os Jogos e os Homens

JOGOS DE AGÔN DO PLAYSTATION 4: NARRATIVAS SOB A

PDF jogos textuais em o jogador, de dostoiévski Revistas da PUCRSebooks pucrs br edipucrs anais IICILLIJ NORBERTO pdf PDF O universo lúdico proposto por Cailloismultimidia curitiba pr gov br 2016 00179443 pdf PDF jogo como elemento da cultura aspectos

Caine Rachel Vampirii Din Morganville 1 Casa de Sticla

Aerul şi apa, componente ale mediului : Ziua mondială a apei

edituracorint ro media attachment file v m vm7 ACHEL CAINE CYAN YELLOW MAGENTABLACK RACHEL CAINE ISBN 978 973 102 295 6 ISBN 978 973 102 430 1 ledabooks ro grupulcorint ro Vampirii din Morganville 7 CEA MAI TARE REVISTĂ PENTRU FETE Vampirii din Morganville

Caio Prado Junior - Formação do Brasil Contemporâneo completo

Formação do Brasil Contemporâneo (Caio Prado Junior)

PDF a formação do brasil contemporâneo e a inserção Ipea ipea gov br code2011 chamada2011 pdf area6 artigo3 pdf PDF caio prado jr UNESP Marilia marilia unesp br Home

cairan elektrolit.doc

Sediaan Parenteral Volume Besar Sediaan Parenteral Volume Kecil

elib stikesmuhgombong ac id 620 1 SIKHATUN KHASANAH NIM volume cairan dan elektrolit dan defisit pengetahuan Rencana keperawatan untuk mengatasi kekurangan volume cairan dan elektrolit, antara lain monitoring TTV, intake dan output cairan, menganjurkan pasien untuk minum banyak, memberikan cairan, obat sesuai intrusksi dari dokter dan melakukan pankes

Home back Next

Description

ția Fondul inistra ui C m d'ult eA ur d't al ța Na n a ți o fin n t

Pâ nă

ăl Fiec dă a r că ld

că a l'o fii u,

şi croitoru,

spoiau ling dri o lul l'P n e î n t f urile ândr sa â n n î î m ru i

m am nd t a â ă b m er âm u s'Nicolae Marin,

Piscu e a ru er t i n ri pe ra e il ăr

lut ars 20 caiet de p roiec 07 t Copiilor din Piscu,

cuprins În loc de prefaȚĂ PARTICIPANȚI introducere documentare cuptorul Școala de vară EXPOZIȚIE DE CERAMICĂ ȘI MODELAJ lut de piscu pe str

Arthur verona 2 iunie,

Lut Ars la MȚR lut de piscu la herești nea ilie sobarul Adriana Scripcariu

LUT ARS 2007 CAIET DE PROIECT

Piscu – Ciolpani

ISBN 978-973-0-05242-8

lut ars pe internet prietenii lut ars În loc de postfaȚĂ

in loc de prefață MELCUL TAUMATURG SAU SCURTĂ POVESTE DESPRE ÎNCEPUTURI

Cosmina Dragomir

Pentru cine n-a auzit nimic despre ce este sau,

şi comod

Cu dumnealor leagă mereu o relaţie

pe care n-o s-o descopăr prea curând

Am sesizat-o doar,

într-o singură clipă de privit,

cizez că e o vietate stranie şi plăcută

Lutul are o

În vreme ce mângâia toracele

Radiografiile nerea­

ochii lui au slobozit o licărire neînţeleasă,

El mişună voluptos pe sub pământ lizate niciodată pământului din preajma apelor ar atesta faptul că el,

Şi nu land-art vizibil doar

Olarii sunt un fel de vânători

dându-i piele netedă neîncepută,

Olarul bătrân se înţelege cu lutul ca

şi cu o iubită

Ei au un limbaj străvechi în care în-

cape o nemărginită dragoste,

ca între suflete care s-au cunoscut multă vreme

blânzi care aleargă lutul cu lopeţile,

îl hăituiesc

Cam asta pot să vă spun despre el

Ziua lui de

Îl capturează în mreje ca pe nişte iele căutate

atunci când Dumnezeu a despărţit pământul

prin ascunzişurile malurilor ştiute numai de şi dovedite şi-l lasă multă vreme la zăcut,

după îngheţ şi dezgheţ să capete piele mai fină

naştere e atestată documentar în Cartea Fa­cerii,

Malul neatins şi reavăn cred că I-a fost

bineplăcut în acea săptămână-de-necuprins-cu-

Lutul prins e lasciv

Se mişcă greoi,

Astfel încât El şi-a ales tocmai acest frag-

Pentru că oricât l-ar

Un lucru minunat pe care nu pot să-l

De fapt,

frământa şi împărţi olarii,

pielea lui gălbui-grizată regenerează şi se reîntrupează în organisme vii-lente mai mici

Eu personal am cunoscut Lutul faţă către faţă

curge cu încetinitorul şi călătoreşte prin bătătură,

se prelinge blazat printre degetele celor pe care

îi simte neîndemânateci şi se cuibăreşte în podul

palmei meşterilor ca într-un leagăn însufleţit

ment din lumea proaspăt creată pentru a da formă spun decât prietenilor,

în secret (pentru că e din

cale-afara de jucăuş şi necanonic),

slobozind suflare de viaţă peste Adam-

de la bunul Dumnezeu s-a scurs de pe gleznele şi

tălpile omului pârguit în lutul pe care acesta stătea

De asta lutul de care vă vorbesc are mişcare în el,

frumuseţe şi nevoia permanentă de a se

La Piscu se mai

Baletând cu pensula şi par-

Olarii au înţeles asta din vorbele tactile

stropită cu stele gri în urma luptei cu capriciile lu-

Stăpânind ca pe mânji bulgării robuşti şi

desăvârşit căutând îndârjit un meşter şi o suflare şi din lacrimile uleioase ale lutului şi i-au construit cuptoare,

în care păstrează focul,

blândă a puterii dumnezeieşti

Şi lutul se bucură

Ca orice lucru lăsat de Dumnezeu,

fiinţa lutului e vindecătoare

Copii mici caută lutul aprioric,

Pălmuţele şi tălpiţele lor sunt încredinţate că Dumnezeu a făurit ţărâna,

simt nevoia apropierii de ea şi,

iesc izolaţi la mare înălţime deasupra pământului,

adică în rupta-de-real casă cu etaje,

ei cercetează până o găsesc

Ei ştiu că adulţii ascund pământul de copii ca să nu se producă ceva hazliu numit

odată descoperit în ghiveciul cu fi-

gustat şi înşirat într-o sensibilă expoziţie de land-art pe salubra gresie

Copilul de apartament are nevoie de lut ca să răsară în lume frumos şi sănătos

Fără a fi medici,

bunii mei prieteni m-au răpit din

ferestrele păzite de crucea din inima

caturi – caturi de plăsmuiri gri-

fumând cu culoare pieptul oalelor menite să ţină rebeli,

supuşi de viteza roţii olarului

gălbui care aşteaptă flăcările şi coacerea

Să lucreze

Puii de ţăran se bucură de ce

E esenţial

E hotărâtor

Cei mari istorisesc şi aprind curiozitatea din curaud despre lutul lor,

de călătoriile şi peripeţiile

Transferul de colindare de lume se face repede,

copiii care se înţeleg cu lutul prin atingere nu

trebuie decât să-l frământe cu picioarele

Asimilează prin tălpi şi prin

palme toate poveştile auzite ori tipărite în cărţi

şi petrecute departe

Lutul care trăieşte şi umblă galben pe sub tot Pământul şi pe sub mare îi

împărtăşeşte tainic şi tăcut cu toată ştiinţa care

Trebuie doar să înceapă să se urce în spinarea lui acoperită cu piele de melc

să se iubească,

să trăiască de mână cu lutul Doctorii spun că e bine

întâlnit lutul faţă către faţă de când am mers de-a buşilea,

în adolescenţă,

indiscrete ale unui mentor artist,

pe ascuns îşi cufundă şi astăzi mâinile impecabil îngrijite de orăşean în dospinda burtă de melc

de pe prispa amintirilor mele,

mărturisesc doar prietenilor,

în secret,

E ca lucrurile lăsate printre primele de Dumnezeu:

Taumaturgic

şi cu neputinţă de tradus în vorbe

Am această încredinţare pentru că i-am văzut apoi spiralând şerpişori şi netezindu-i să nu

piardă vasul zămislit apă după ardere,

aşa cum

făceau şi moşii lor,

înainte să li se descopere fas-

într-un loc cu case răsădite

I-am urmărit zgâri-

Arând cu plugul unui pieptene plete vălurite în

în ţărână,

găsesc încă frumosul olar bătrân,

ind cu rana cuiului desene pe pielea străchinilor

participanți AU CONSTRUIT LUT ARS 2007 Copiii: Ada Nedelcu,

Adelina Stanciu,

Adi Iacob,

Adina Dumitrache,

Alexandra Lixandru,

Alina Ciot,

Ana Maria Dumitrescu,

Ana Maria

Popa Niculae,

Andreea Gheorghe,

Andreea Matei,

Bianca Ioniţă,

Camelia Şerban,

Călina Oprea,

Doru Alexandru,

Dragoş Nedelcu,

Dumitriţa

Emil Matei,

Florentina Stan,

Florian Florea,

Gabriela Gheorghe,

Gabriel Alexandru,

Gianina Coman,

Giorgiana Ioniţă,

Ioan Dragomir,

Ioan Scripcariu,

Ioana Bălan,

Loredana Constantin,

Maria Alexandru,

Maria Bălan,

Maria Scripcariu,

Mălina Nicolae,

Marius Nicoi,

Mihai Ciobanu,

Mihai Iancu,

Mihai Neagu,

Monica Mihalache,

Nicoleta Ciot,

Oana Iacob,

Pavel Dragomir,

Petre Alexandru,

Petru Tudorache,

Rareş Căutiş,

Romeo Andrei,

Sânziana Alexandru,

Sânziana

Tudorache,

Silvia Niculae,

Steliana Nicoi,

Scripcariu,

Andreea Vaţa,

Mădălin Ledaru,

Daniel Vaţa,

Mihai Mădălin Popescu,

Augustin Fichitiu,

Gheorghe Ion Gherghina,

Marian Mischiu,

Mădălina Niculescu,

Daniel Radu,

Răzvan Buga,

Cătălin

Chirian,

Alexandra Sosoi,

Valentina Turea,

Andreea Popescu,

Daniel Baldovin,

Adina Vulc,

Danciu,

Florin Stoica,

Cătălin Timofte,

Matei Câcu

Şi: Ioana şi Dumitru Constantin,

Adriana și Virgil

Scripcariu,

Georgeta Ioniţă,

Virginia Ioniţă,

Bogdan Purec,

Angela Niculae,

Ionel Stoica,

Valentina

Nedelcu,

Gheorghe Mihai,

Ioana Popescu,

Caraman,

Sebastian Sifft,

George Dumitriu,

Nicolae Marin,

Elena Stan,

Cristina Purec,

Ion Popa,

Lidia Stareş,

George Turliu,

Ruxandra Grigorescu,

Mulţumim sătenilor din Piscu care

Cosmin Manolache,

Mona Şerbănescu,

Iulia Ţoţa,

(o)poziţia lor ne-au ajutat să perseverăm,

Zamora,

Cristi Neagoe,

Gabriel Isac,

Carla Duschka,

Sturza,

Vanda Sturza,

Cornelia Tipa,

Gina Iordache,

în ale proiectelor culturale

Cristina Cazan,

Andrei Bodnărescu,

Lila Passima,

ne-au sprijinit şi celor care prin

Traian Marcu,

Dana Popescu,

Iulian Capsali,

Mariana Celac,

Crina Cranta,

Şerban Sturza,

începători

Mădălina Gheorghe Tănase,

Cosmina Dragomir,

Alexandru Căutiş,

Răzvan Oprea,

Adina Tudorache,

Cristian şi Cristina Bălan,

Mihai Barbu,

Duculescu,

Cristina şi Mihai Mocănaşu,

Daniela

Munteanu,

Adriana Zamfirache,

Raluca Munteanu,

Nea Ilie sobarul,

Aurica şi Andrei Petre,

Didina Pandele,

Floarea,

Valerica a lu’ Brezăieru,

Constantin Ioniţă,

Florea Ioniţă,

Sotir Constantin,

Ioan Coman,

Dan Enăşescu,

Mihai şi Cristina

Scemptovici,

Viorica Buică şi alţii pe care îi rugăm să ne ierte că nu i-am consemnat

şi mulţi alţii care au participat la concursul şi la atelierele stradale Lut Ars

introducere LUT ARS PISCU: EXPERIMENT CULTURAL,

ÎNTÂLNIRE ŞI REGĂSIRE Răsfoind de ună vreme un volum al lui Teodor

Baconsky,

mi-a atras atenţia un eseu numit «Etica mâinii»

Se problematizează aici în jurul valorii şi

locului manualităţii în lumea contemporană

În chiar mijlocul unui univers din ce în ce mai automatizat,

şi digitalizat,

mâna rămâne,

în viziunea lui Baconsky «auxiliul oricărui comportament creator de sens»

Mi-a picat în mână această carte tocmai pe când

lucram la schiţele proiectului Lut Ars

Am realizat

atunci că scenariul nostru este o amplă invitaţie la

reevaluarea şi re-creerea unor gesturi ale mâinii,

Lut Ars este iniţiat şi organizat de Asociaţia

Piscu se făcea ceramica utilitară cea mai comună,

Lut Ars este finanţat de Fondul Cultural Naţional

Când eu am deschis ochii tata dădea la roată»

La cerută masiv de omul de rând: străchini,

aparte: figurine de lut zoomorfe şi antropomorfe,

La Piscu,

meşteşugul a suferit o cădere abruptă după Revoluţie,

fapt datorat intrării pe piaţă a

La sfârşitul anilor 80

ardeau la Piscu regulat 120 de cuptoare

Azi mai ard ocazional 5

Satul îşi pierde vizibil specificul

de la DN1 spre mânăstirea Ţigăneşti

După câţiva

păstreze specificul său de meşteşug şi mai

Ce este Piscu

trăit din timpuri străvechi cu meşteşugul lutului,

în ritmul roţilor de olărit,

în ritmul anotimpurilor,

în ritmul târgurilor şi hramurilor,

un loc în care meşteşugul se practica în masă şi se transmitea în familie,

aşa cum prea frumos spunea Nea Mitică,

Parteneri: Şcoala cu clasele I – VIII,

Ciolpani,

Biserica parohială Piscu

Muzeul Ţăranului Român,

Fundaţia Preasfânta Fecioară Maria – Grădinişele Arc en Ciel,

Complexul Educaţional Copil Isteţ,

Librăriile

Cărtureşti,

Ordinul Arhitecţilor din România,

Fundaţia Dala

Partener media: Revista IGLOO

Ce este Lut Ars

? Este un demers cultural amplu

Gaspar,

Baltasar & Melchior,

intrând în marea familie a satelor de câmpie

Unde se petrece

? La mică distanţă de Bucureşti,

în satul Piscu

Cum mergi spre Ploieşti te abaţi

«Eu m-am născut cu ochii în pământul ăsta

prin care ne propunem să ajutăm Piscu să îşi

să creeze prin arta ceramicii o punte de comunicare cu alte comunităţi şi cu spaţiul de cultură urban

Lut Ars vrea ca Piscu să

conştientizeze valoarea pe care încă o deţine,

să se reconstruiască comunitar şi să comunice prin

Lut Ars vrea ca Piscu să devină un loc de creaţie pentru toţi cei care vor să practice această îndeletnicire la orice nivel

documentare INCURSIUNE ÎN INIMA PISCULUI Lut Ars a debutat la începutul anului 2007 printro documentare

A fost în primă fază o cercetare de voie,

pe care am intreprins-o din curiozitate şi din dorinţa de a cunoaşte câte ceva despre comunitatea în care,

Aşadar,

aflăm lucruri şi vedem semne,

care prin ochiul avertizat încep să devină un cheag de cercetare antropologică

Am văzut prima dată figurine de Piscu pe

pe când o babă slăbănoagă,

zbârcită şi cam zdrenţăroasă le modela sub ochii minunaţi ai

copiilor la grădiniţa din Piscu

Într-o oră a început vreo 4: un cocoş,

pe care le-am privit cu mare mirare

cinstită cu 50 de mii şi rugată să mai vină şi a doua zi,

Mânată fiind de privirea căluţului de lut,

început să sap prin rafturile bibliotecii

Cărţile

bătrâneşti de ceramică românească vorbesc toate

de olăriile de aici dar mai ales de jucării

«Figurinele de Piscu» le găseşti la noi în orice

colecţie de artă populară care se respectă

Sunt patrimoniul MTR

piese de lut ars zoomorfe şi antropomorfe,

de un ritm ameţitor: cai cu sau fără călăreţ,

măgari,

căţei,

găini,

păuni,

iepuri toate cu figuri şugubeţe şi ochii vioi

Mai sunt şi «prinţesele»,

îmbrăcate în rochii conice,

băieţii cu dovleac,

- sirenă

Toate au ataşate un mic fluier de lut

Că aceste obiecte sunt nişte fosile vii,

ţi-o spune imediat

Piscu face parte din categoria

producătoare de obiecte de uz casnic,

cerute masiv odinioară de tot omul

În astfel de locuri formele s-au perpetuat firesc din

La fel şi jucăriile

În vremurile îndepărtate erau idoli,

întruchipări ale fertilităţii,

acele obiecte pe care le găsim în orice compendiu de istorie a artei,

în primul capitol

Cu timpul,

caracterul lor ritual s-a diluat până la dispariţie,

generaţii le cunosc ca jucării,

mult gustate de copii prin târguri

Fiind în proximitatea unui mare târg,

Bucureştiul,

meşterii întâlneau influenţe foarte diverse,

pe care câteodată le asimilau,

într-un

mod pe care îl consider imposibil de clasificat

Aşa cum,

îmi povestea cu admiraţie

despre un negru care îi cumpăra ghivecele şi le

vopsea cu nu ştiu ce culori argintii şi aurii la el în

în curtea Brezăierilor

Cu Nicolae Marin a fost

adică ce om ciudat/urât/caraghios

Brezăieru vine

legam tortiţe de lut şi ziceam că sunt vaci

străluceşte de bucurie când învârte lutul

Jana a plecat ucenică la o croitoreasă din alt sat

De-ar avea şi ea aşa culori

Cred că asta

Privind colecţia de figurine a Muzeului Ţăranului am simţit acest lucru

Dincolo de analize stilistice şi speculaţii incerte,

ceea ce pot scrie azi despre jucăriile de Piscu,

fără să mă înşel,

este cronica unei morţi neconsumate

Au existat la Piscu vremurile bune,

când oamenii trăiau masiv din olărit şi o duceau bine

vremea asta nu e chiar îndepărtată,

erai harnic nu se putea să nu reuşeşti

Târgurile curgeau mai bine de jumătate de an,

Vestire până târziu de sfântul Nicolae

În această horă,

jucăriile erau o producţie marginală

doar două familii lucrau la Piscu figurine,

după poreclele lor Brezăierii şi

Urşii,

De ce ei

am primit răspicat: «Pentru că erau mai puturoşi,

ceilalţi făceau oale ca să iasă banii

O fi el

de starostele jucăriilor de Piscu,

Nicolae Marin din clanul Brezăierilor,

«Domle,

dacă vrei să vezi beţivi şi buni de nimic,

Taina jucăriilor de Piscu se află în prezent

Omul era pasionat

Şi acum la 90 de ani,

cu degetele lui slabe şi osoase

Are pe pereţi o

colecţie de xerox-uri cu jucăriile lui prin albume şi almanahuri

Are diplome de la Cântarea României,

de la sfârşitul anilor 70: «tovarăşul Nicolae

Pe el îl căutau acasă cei de la

Muzeul Satului şi îi cumpărau marfa

La el veneau

Îmi dau seama că omul ăsta a prelungit viaţa jucăriilor de Piscu cu cel puţin

50 de ani

Omul era pasionat

Brezăiţa,

bătrâna,

era renumită în sat pentru două treburi: făcea figurine frumoase şi lega şi dezlega vrăji bine de tot

Pe când mergea olăria,

Brezăiţele primeau lutul

călcat de la olari şi predau jucăriile crude

le ardea prin ghivece şi străchini,

că erau mititele

şi nu contau,

câte o dată le smălţuia şi le ducea la vânzare,

«mărunţiş»

Şi aşa curgea treaba

Când s-a terminat cu târgurile şi ele nu au mai putut supravieţui din jucării,

Acum le rogi să facă şi nu vor,

ajung şi eu la vorba moşului

Cât despre Urşi ei s-au stins cu totul

Sătenii din Piscu au simţit ei ceva ciudăţenie în toate astea

Nu ştiu care o fi fost întâi oul sau

găina dar la Piscu se zice «ce mai brezaie de om

de la brezaie sau brezaia de la Brezăier

Un lucru straniu

Într-un sat de olari,

în care

Mă gândesc că lucrul de joacă trebuia să fie numaidecât ori un obiect stricat şi prin urmare

devenit inutil oamenilor mari,

erau privite ca un bun de vânzare

Prin anii 50,

copiii unui sat de olari se jucau şotron

Cu coleşele s-a cam terminat pe la 11 ani,

când tanti

Ne-am mai putea oare întoarce la jucăriile de

? Ioan al meu le organizează în armate şi le

înfruntă cu aceeaşi plăcere cu care se uită la ScoobyDoo,

iar Tecla le adapă şi le hrăneşte ca o gospodină adevărată

Întrebarea e dacă va mai apărea în timp util un alt Nicolae Marin Brezăierul

«hai la groapa cu

săreau coarda cu sfoară,

mai ales când mergeau cu vacile

Ţurca era ceva între hochey şi fotbal,

«ţurca» şi «bătăuşul»,

Cineva stă în poartă şi trebuie

să apere

Ce mai meciuri se încingeau pe la vaci,

şi mai coceau şi melci la jar

ţurca şi noi fetele,

Ce sunt coleşele

erau nişte cocoloaşe de făină fierte în lapte pe care le făcea mama

Fetiţele le făceau din praf cu apă şi le învârteau în străchini vechi,

«Coleşele» era cuibul

de joacă cu totul: «Era un colţ al căşii unde era

«Hai la coleşe să ne jucăm

»Înfigeam nişte beţe ca un gard,

în pătrat sau

rotund şi acolo erau coleşele noastre,

Pentru copii

Pe urmă,

Făceam animale,

păsări,

că a auzit că sunt creator

Un german chiar mi le-a adus el

lucrat la cooperativa Artizanatul în Bucureşti

Ăla era de 20-30 de ori

Intra o mie de figurine

Al meu era cu groapă,

Pământul îl luăm din Lunca Ialomiţei,

Mai e pământ,

că nu mai sunt olari,

Eu am învăţat nepoţii mei,

dar au fugit foto Marius Caraman

POVESTEŞTE NICOLAE MARIN BREZĂIERU,

STAROSTELE JUCĂRIILOR DE PISCU

Muzeul Ţăranului Român

Moş Nicolae Marin

Născut în sat,

Atelierul a fost

că lucra doar din mână

A făcut oale din 1949 până în 1952

«Mi-am dat demisia de la străchini şi oale că se

pământ mult,

călca,

înflora oalele,

dădea cu smanţ

Le băgam în cuptorul mare,

acum nu-l mai avem decât pe ăsta

Acum şi ştie,

şi nu ştie,

Nu le-a plăcut

N-ai voie să bei

Eu am 87 de

da n-am băut în viaţa mea 2 litri de rachiu

Că dacă bei,

îţi tremură mâna,

Nu mai am ochi,

Eu am greşit,

că nu m-am dus la spital când am avut

şi de-acolo mi s-a tras

Dacă dădeam 10 milioane să mă operez de ochi,

Olăria e meserie muncitoare,

Am făcut şi ocarine

Singura care o mai am e o

de mine de la ambasade din Bucureşti

Când a

dădeam la Muzeul Satului,

America,

am şi acum adresele lor acolo

Ei auzeau început Partidu’,

Mai mult

făceam pentru oraş şi pentru străini

Figurine nu mai făcea nimeni,

Nu poate să facă oricine fluierici

Numai mâinile mele pot sa facă figurine,

Pe mine m-a înzestrat Dumnezeu

Modelele le vedeam în cărţi sau la animalele vii

în curte,

Sau vedeam un cal mort,

făceam

Trebuia să le ai în minte

Nu poţi să lucrezi la figurine şi să nu ai nimic în cap

Am avut la

Eu l-am lăsat o lună-două şi

pe urmă i-am dat un pumn de pământ şi i-am zis,

domnu Valeriu − aşa îl chema − ia fă-mi bre un cal

Păi cum să-l fac,

că nu ştiu

Păi atunci cum mă înveţi

Paşti,

mergeam şi la Brezoaia în Dâmboviţa

Bunicul a făcut fluierici,

A mers bine

La sate se

Se chemă cataloage

În Danemarca,

Oalele le vindeam la târg la Cornăţel,

Mergeam mai mulţi în Obor,

Îmi luam cărţi vechi de

mi-a dat certificat că am făcut şcoală,

că eu sunt când am luat premii,

Ocarinele le da eu ştiu să cânt din ocarină

Când eram copil,

de la 8 ani m-a pus tata să lucrez,

acum am 80 de ani de când lucrez la

Aveam alte jocuri,

A venit o dată nişte americani,

găsit la un cumnat,

că nu eram acasă

A venit după date,

că de ce nu merge bine,

suntem vreo cincizeci de mii de români şi nu vrem să uităm

Da eu mă feream pe atuncea,

Credinţele astea sunt,

cum e când îţi iese cu sec,

când vrei să mergi undeva şi te opreşte cineva din drum nu-ţi merge bine

Cu strănutul,

Dacă strănuţi marţi,

Dacă e miercuri,

Obiceiuri de Anul nou cu pluguşorul,

ăla era mascat,

eram 7 inşi în ceata de flăcăi

băgam mai puţine

Urşii şi Brezăierii,

Căţelarii,

3 crai,

Nu mai ştiu

poate o fi fost Brezăi în sat când eram mic,

Căţelari,

Acu mi-amintesc,

bătrânu meu din Prahova,

spunea că el se îmbăta şi venea acasă cântând,

cu lăutari şi i-a rămas numele

Brezăieru

Urşii făcea urşi de pământ,

Căţelarii făcea din lut nişte câini mari,

Îi smănţuia,

dai smanţ se numeşte industrie

Oalele cu smanţ nu era artă populară,

Numai eu făceam artă

Făceam cal,

călăreţ,

păsărele câte două,

şarpe am făcut la nemţi,

încolăcit,

Unu a vrut o ursoaică,

pe ursoaică cu mâinile în sus,

că zicea că aşa era

stema oraşului de unde venea ei

Mi-a zis,

da eu am mai făcut şi am mai

vândut din ele

Făceam şi oameni,

călăreţi,

păpuşi,

Îi puneam o diazamă

La urşi puneam păr,

puneam în ea pământ moale şi

În cuptor intrau mai puţine

cam o mie le băgam în cuptor

Tot la o lună puteam să bag un cuptor pe lună,

că ăştia vroiau 200 000

M-am dus cu ei la judecată,

că ce,

Şi am câştigat

Înainte să făceau şi farmece în sat,

chiar mama mea descânta de gâlci,

gâlcilor-motârcilor zicea încet,

că asta se fură,

Şi meseria tot aşa

Aveam un unchi,

că dacă întrebam,

Şi ăştia,

Ioniţă,

să nu le

Eu nu mă feream de nimenea,

că ştiam că nu pot să facă ca mine,

că am eu secreturile mele,

Veneau de la

făceau fotografii cu mine,

că nu puteau să-mi fure meseria

Descântece erau şi la animale,

Avea apă şi îl uda pe cap şi descânta

Şi calul se făcea bine,

Eu nu mai văd,

da simt cu mintea când pământul

Pot să lucrez şi pe orbeşte

râz o dată la un an,

că dacă munceşti,

O congoleză din Congo a venit la mine,

am învăţat şi pe fraţii Ioniţă

Aşa am început să fac

De la Sibiu mi-a cerut Isus răstignit pe cruce,

domnu Cornel mi-a cerut şi i-am făcut

Eu am zis că mor lucrând,

altfel eu n-am ştiut de ţuica,

ţigară,

avut o cameră întreagă de cafea şi ţigări Kent de la americani,

Pământul îl luam cu căruţul,

în saci

Acasă îl

puneam pe un fund şi îl călca soţia

Alegeam de

întrebaţi-i,

să spună satul

făceam 2 picioare şi pe urmă tot un beţişor prin

Dacă se face pomeni,

Când aveam 8 ani făceam 20 de figurine într-o

Acuma nu mai e

Vecinele ne aduc farfurii de

să tragi lingura pe margine să nu curgă zeama

că dacă nu mai pot,

Alea de Turda sunt frumoase,

Cât ai treabă,

Eu stau acolo

târguri

Luam 200 de bucăţi şi le puneam în pod

înăuntru în casă la închisoare şi mă gândesc cum

sau noi le dădeam smanţ şi ei ne dădea

Am şi amintiri frumoase,

O femeie era gravidă,

mânca numai pământ de oale,

când mi-a luat

Aici toţi olarii făceau smanţ

Se ardea în cuptor

pământul am plâns,

Dacă vroiai să fii

bătut cu un vătrai de fier,

trebuia să fii membru de partid,

da mi l-a pierdut după 90 poştaru

ăla curatul,

Îl călca

Dom’ Băsescu,

comandant de vapor dacă nu era comunist

eu cu creionul şi cu jucăriile

până nu se mai lua pe picior

Îl făcea bulgări,

Când luam o bucată,

ştiam cât să iau,

că ştiam ce vreau să fac: 100 de cai,

Făceam fluier numai la

găurici cu pana,

ăştia cântau cucu,

Apă se punea în ulcioraşe,

făceau ca ghionoaia,

mâinile astea şi meseria în sânge,

aşa cum au ăştia băutura în sânge

Stau în casă şi dau din deşte

? Adică cică nu a fost comunist

Toţi care sunt acum la putere sunt comunişti de-ai mei

Eu de la ei de la comunişti

Întâi m-a făcut

membru în 45 şi pământu’ mi l-a luat în 64

Mi-a zis,

ce dacă eşti membru de partid,

După 90 mi l-a dat înapoi,

da acuma nu mai putem să-l muncim,

Păsările nu făceau cucu,

Comuniştii spunea numai

Cocoşul era altă socoteală,

ăsta era

Spuneam numai minciuni,

Păpuşa şi sirena

mi-era aşa necaz când trebuia să mint

Nevasta are pensie de la colectiv,

făcut 2 ani şcoala de partid la Ştefan Gheorghiu la Giurgiu,

şi când m-a făcut instructor,

Pe Gheorghe Gheorghiu Dej l-am

păcălit,

mă împuşca

că nu mă duc,

că nu mă lasă soţia,

şi m-a crezut

Toţi parlamentarii e comunişti

Ce să facem cu ei

? Hai să-i închidem pe toţi,

că şi el e de-al meu,

Ca instructor de partid conduceam

Sufla cineva înaintea mea

băga foc şi pe o tavă curgea un lichid

ăla bătut se

făcea praf,

se ardea până se făcea roşu,

apoi cu piatră arsă în jar,

de aia care scânteiază şi se amesteca cu apă şi se băga la râşniţă până se făcea

E şi acum cuptor de smanţ aici în sat

Brad de Crăciun se făcea numai la boieri (învăţător,

Copiii colindau la brad,

da noi mergeam casă de casă,

Am fost casier la cămin,

pe ăia care nu ajungeau la tribunal la Buftea

Lache şi Zaghie m-a băgat

Era în comisie Sanitaru’,

Fănică Ciucurel

Eu eram singurul treaz acolo,

Vedeam care avea dreptate

Eu hotăram

Dacă nu ne împăcam,

nu a ajuns niciunul la Tribunal

Am avut funcţii

aşa te măritai

Dacă era drept,

2 picoare,

le făceam numai în anumite zile,

făceau asta,

Făceau şi băieţii

preşedinte al Consiliului sătesc,

săptămână,

în rest lucram la jucării

Era mândrie să fii olar,

că erai meseriaş

Fiecare

La noi s-a potrivit,

că inelul,

mămăliga,

că am pensie de la primărie

Şi fieraru,

şi croitoru,

Am lucrat şi pentru Fondul Plastic,

Muzeul Satului,

vindeam la boxa aia din fund şi era

Până şi căldărarii erau mândri

căldările pentru sâmbăta morţilor

Mergeam la

munte toamna cu căruţa de oale şi figurine şi ne

Fondul Plastic făcea cu noi serbări,

Alexandrescu

Şi m-a luat de la Fondul Plastic,

Mi-a dat bani acasă,

în mâini,

a făcut pomană cu băuturi de-ale lor şi

Legenda lor o ştiu,

că am întrebat

Împăratul lor,

avea un fiu şi ăsta s-a dus în baie peste mă-sa

Şi tatăl,

împăratul,

Şi mama a plâns şi s-a dus şi i-a lipit un cap şi o

V-aş fi arătat eu,

întorceam cu de toate,

Dacă mai aveam vedere,

Apostolache mergeam

Era odată hram la biserică

că te-a luat Muzeul

Toţi plăteau bine,

Dumnezeu

Da botezau la biserică,

înmormântau

La acolo

Tata m-a trimis cu 2 oale îmbăierate,

Şi ne-a dat

La noi e hramul Izvorul Tămăduirii,

ne duceam la pomană când eram copii,

da nu se mai face cu masă mare

Era frumos

Acuma ar trebui să se mai facă

Se ghicea de Anul Nou,

Mi-a ieşit

că eu am uitat

A ieşit

mămăliga şi a treia,

Unu săracu

a luat oala goală de trei ori,

trei ani la rând şi după aia a murit

Dobrică,

Şi de Bobotează se punea la fel

Mai era gardul

Mergeai la gard şi

numărai 9 pari dinspre poartă

Şi cum era parul,

aşa era şi bărbatul,

Îi părea rău lu’ domnu Paleologu,

N-am avut beţia,

învăţat să cânt pe furate,

Am avut şi supărări,

Am făcut

infarct şi am rămas (bolnav) de ochi,

bine că n-am rămas de mână

N-am fost la spital,

că dacă mă

M-am supărat rău,

Am lucrat odată pe Budha al indienilor,

S-a speriat soţia,

că l-am pus în casă

Două săptămâni am lucrat în Herăstrău şi la

Muzeul satului l-au aruncat crud în lac,

că au zis că aşa e legea lor,

La Muzeul Satului

Budha e

La comunişti n-aveai voie să vorbeşti de

De la Comitetul Central a

da am avut noroc că eu sunt creator popular şi nu ne-a dărâmat

eu nu pot să-mi fac cuptoru pe bloc

Acuma toţi sunt comunişti vopsiţi

Regele Mihai,

a făcut bine la cotul Donului unde au fost şi picioruşele astea al e mele,

că a făcut pace cu ruşii,

da n-a ştiut ce e aia comuniştii,

şi şi-a făcut rău lui,

Eu sunt rănit în piept,

A FOST ODATĂ MUZEUL OLARULUI LA PISCU Ne-a povestit doamna Angela Niculae,

în prezent învăţătoare în Ciolpani,

Niculae I Barbu

Asta da olar cu vederi largi

! Dacă îi vezi poza din tinereţe,

în uniformă

bagi mâna în foc că este un domn subţire

aceea ziarele şi televiziunea au mediatizat acest

MEŞTERII

şi încă este perceput

Din zeci de olari care activau la Piscu în urmă cu nu mai mult de 25 de ani,

Un muzeu particular era

«Era mândrie să fii olar,

că erai meseriaş

» (Nicolae Marin Brezăieru)

câţiva

Bătrâni care să mai ştie rosturile mai sunt,

dar meşteri în putere nu prea

În anul 2007 la

cei care mai sunt încă pe metereze

Şi totuşi

Piscu mai olăresc cu adevărat 3 meşteri

Şi încă vreo 2 ocazional

De ce nu se mai olăreşte la Piscu

Niculae I

Barbu s-a născut în Hereasca,

Din păcate urmaşii lui Nicolae I

Dumitru şi Ioana Constantin

teologic la mânăstirea Căldăruşani şi şcoala militară

rău şi au dreptate

Din fericire expona­tele nu s-au

care l-am cunoscut la Piscu şi cel care a fost cel mai

în 1891

A făcut seminarul A participat la războiul din 1913 în Bulgaria şi la

Barbu au dărâmat căsuţa bătrânească

Acum le pare

Dumitru Constantin,

Nicolae I

Barbu a iniţiat şi ac­ţiunea «Învăţăm

Nea Mitică şi tanti Jana,

Primul Război Mondial

După război s-a întors acasă

împărtăşind copiilor din Piscu

Prin anii 60,

Niculae I Barbu înfiinţează în casa sa

în orice caz,

şi a trăit cu meseria de olar,

învăţată de la tatăl său

cu obiecte de lut ars din Piscu,

La vremea

Ce-i drept,

bucurat mult să-l cunoaştem şi îl simţim ca pe un precursor

au fost alături de noi la Şcoala de vară şi la Muzeul Ţăranului

Nea Mitica nu mai lucrează oale de câţiva ani

În ultima perioadă lucrase ghivece

În magazia lui sunt rămase mii de ghivece mici şi mari şi multe olane

Parte din ele au luat drumul

Bucureştiului prin atelierele stradale pe care le-

am organizat în ultimii doi ani

Bucureştenii le-au

pictat şi au devenit astfel nişte obiecte apropiate şi

Nea Mitică a ajutat la ridicarea cuptorului de

la Muzeul Ţăranului şi a construit cuptorul din curtea noastră

A fost debutul lui de meşter cuptorar

Mitică a fost dascălul cel mai răbdător şi priceput la Şcoala de vară şi în general a fost cel mai apropiat sfătuitor al nostru în ale lutului

îl iau de la Potigrafu,

că aici are calcar şi la foc în

Fraţii Ioniţă Constantin şi Florea,

«ai Vraciului»,

născuţi în sat,

Lemnele costă cam 30 de

Într-un an nu reuşesc

Muzeul Ţăranului Român

să fac 10

000 căni

Nu se merită

Oricum ai face,

Dacă nu vând destul,

«A mers treaba până au apărut chinejii

Ei ne-au

lovit unde era piaţa mai bună,

O să am o pensie de 200 pe an

Pomenile se fac acum

Smanţul îl mai fac singur,

Până prin 95 se vindea bine,

ecologică nu permite plumbul,

Dar oricum,

cu smalţul ăsta n-a mai murit nimeni atâtea secole

Da aţi văzut că şi

Apoi au venit chinejii la piaţă,

înainte nu erau probleme

Era o sfârâială,

Chinejii au umplut magazinele

Nu mai cumpără

De când a apărut impozitul de 16%,

învăţau franceză

Apoi se duceau la stagiu în

Piaţa e şi în Franţa la fel ca la noi

Băiatul meu a

fermierul ăla îl lua de la avion,

şi nu era aşa căutare la oale

îl ducea la avion,

îl hrănea,

îl îmbrăca,

îi mai

El a locuit chiar la o familie de olari în Elveţia,

dădea şi bani şi îl educa

Le oferea tot,

până şi

Nu prea e piaţă nici acolo

duminica îi plimba în timpul liber

Aşa au crescut

Preţul oalelor la noi e foarte scăzut,

Mai luau o bursă la facultate,

şi aşa

şi nevasta,

pe mine nu mă mai ţin balamalele,

să le pui în stive,

Înainte se vindea mai

muncă grea la malaxat pământul,

trebuie să spargi 20-30 tone pe

Noi am fost înfrăţiţi cu un sat elveţian lângă

Şi copiii se duceau în vacanţe o lună,

Nu o să mai lucrez

că până acuma stătea pe cracă,

să ne lase dracului liniştiţi

Ne învaţă ei acuma să

de la olari decât oamenii de bun gust

Eu nu mai

Frate-miu e la pensie,

pentru animale ne trebuie 1 metru pătrat pentru

Acum vând o cană cu 1,20 lei,

mă costă pământul că

Aveau bani

Acuma băiatul meu are salar,

are salariu şi deplasări lunare în Franţa şi cazare gratuită

Are maşină de serviciu în Franţa

Le folosim la 2-3 arsuri

Apoi facem altele

Cănile le punem în cuptor în formele astea,

Ioan Coman «Povestea olarul Ioan Coman m-a pus pe gânduri

A moştenit meseria din tată în fiu,

a bătut târgurile de ceramica de mic copil şi lucrează încă o ceramică Ionel Stoica Nea Ionel a lucrat până acum 20 de ani

Mai are

încă cuptorul şi roata

Prin colţurile gospodăriei mai are căni de vin şi lăptării făcute de mâna

După 20 de ani nea Ionel a lucrat la roată

făcând demonstraţii

în cadrul proiectului nostru şi a vegheat prima

ardere a cuptorului de la Muzeul Ţăranului

Ne-a împrumutat roata lui pentru Şcoala de vară şi a lucrat farfurii pentru copii

Totuşi le interzice copiilor lui să se apropie de roată pentru că trebuie să-şi găsească altă meserie în care să poată câştiga mai mult

Sotir Constantin este unul dintre meşterii încă

întreaga familie

Chiar dacă băieţii lui au şi

Dincolo de latura nostalgică pe care o sesizează decisiva

Acasă am descoperit că o ulcică din

bucătăria mamei este făcută de olarul Ioan Coman

Am înţeles încă o dată câtă bucurie îţi poate aduce

un obiect care capătă o istorie,

prin faptul ca i-am cunoscut autorul,

cuptorul în care a fost ars şi smălţuit

» Raluca Munteanu,

în putere

La olăria lui lucrează,

Aici am găsit cel mai vechi cuptor din sat,

încă funcţional,

muza cuptoarelor pe care avea să le construim

Constantin mai lucrează castroane,

lăptării,

ulcioare şi le vinde încă pe la târguri

La Piscu ard 120 de cuptoare

Aproape în fiecare gospodărie de la Piscu găseşti

pământ redevenit pământ

În cadrul Lut Ars 2007,

Gheorghe Mihai şi Dumitru Constantin,

au con­ struit în curtea Muzeului Ţăranului Român,

reactivăm relaţia meşterilor cu muzeul,

iar pe de alta să încurajăm iniţiativele celor din oraş spre

realizeze una dintre etapele foarte importante ale laboriosului drum al pământului către obiect

Cuptorul făcut de meşterii din Piscu,

este un cuptor de tip tronconic,

camera focului de lemne de camera oalelor

Are un diametru interior de 1 m şi o înălţime de 1 m

de la grătarul de ardere până sus

Ingredientele au fost: cărămida arsă,

pământ,

Comanda noastră către meşteri a fost legată de dimensiuni şi de tipul de finisaj

Umblând prin

ogrăzile olarilor am întâlnit în gospodăria lui Sotir Constantin un cuptor incins cu nuiele (imaginea

care ne-a fost prezentat ca un obiect

încă funcţional,

Ne-au plăcut mult atât ideea cât şi

dimensiunea estetică a acestui tip de finisaj

a intrat în jocul nostru şi ne-a spus că da,

mai ştie să încingă cuptorul cu nuiele

întrucât aici se ardeau odată cantităţi foarte mari de ceramică şi cuptoarele erau gigantice

Este una dintre problemele actuale ale olarilor de aici

Nu mai au putere să umple cuptoarele imense,

gândite pentru producţie masivă

La muzeu aveam nevoie de un cuptor care să poată fi umplut cât de uşor,

ca să poată arde cât de des

Pe lângă cuptorul de la muzeu,

data aceasta a lucrat un singur meşter,

şi în plus a fost primul cuptor realizat integral

Nea Mitică este olar

A asistat în viaţa lui la

dar nu a construit până în prezent,

Ne-am dorit să îl

încurajăm şi iată,

încă un meşter cuptorar

Am urmărit,

aşadar,

şi putem acum explica pas cu pas cum se face un cuptor de ars ceramică

Mai întâi se trasează un cerc,

căruia i se fixează

Este perime­trul exterior

canal circular imediat lângă peretele camerei de

uşor către vârf 15

În partea de sus se lasă o

Sectoarele de cerc

clădi oalele la fiecare ardere

După ce cuptorul se

ardere şi alte două canale perpendiculare montate cuprinse între canale se zidesc

Când ajung la înălţimea peretelui,

loc prin care olarul intră în cuptor pentru a umple spaţiul se zideşte temporar şi se lipeşte

Urmează ceea ce olarii numesc «malul cuptorului»,

În interiorul conturului circular se sapă o groapă de cca

pe fundul căreia se pune nisip

Aici se

fixează tot circular cără­mizile care formează

Odată podită vatra se fixează gura cuptorului 7

Apoi se construieşte peretele

1 2 3 4

camerei focului aşezând rând cu rând cărămida,

perpendicular pe conturul gropii 8,

dreptul gurii cuptorului cărămizile se zidesc lăsând lăcaşuri pentru ţeserea peretelui în

Liantul pentru această operaţiune este o pastă făcută din pământ de lipit şi apă

Pământul de lipit trebuie să-l cunoşti

Se gă­ seşte de obicei prin lunci

Tot această pastă,

ceva mai diluată se foloseşte pentru «lipirea» suprafeţelor

Meşterul toarnă între rosturi

şi întinde peste tot cu mâna un strat subţire din această pastă care etanşeizează întreaga încă­

începe lucrul la canale 13

Suprafaţa cercului se

În zona

o zonă de protecţie termică,

Odată ajunşi cu peretele la nivelul solului,

înguste decât lungimea unei cărămizi

Avem un

cuptorului se ridică pe rotund îngustându-se uşor,

cuptorului se construieşte circular un gard de

Cu cât lipeşti mai mult cu atât e mai

împarte în 4 sectoare

Canalele sunt puţin mai

canalelor cărămida se aşază pe cant