PDF Caiete diplomatice, Doc gol, Caiet -caiet de sarcini - MADR - CAIETE DE ARTA POPULARA.doc
Wait Loading...


PDF :1 PDF :2 PDF :3 PDF :4 PDF :5 PDF :6 PDF :7


Like and share and download

CAIETE DE ARTA POPULARA.doc

caiet de sarcini - MADR

Reproducerea integrală sau parțială a textelor publicate în revista „Caiete Diplomatice”, analizăm un document însemnat instrucţiunile primite de Laşkariov, Mațievici, misiune diplomatică extraordinară, Republica Populară la ordinul Sovietul din zona Ural, a numeroase obiecte de artă, executate din

Related PDF

Caiete diplomatice - Institutul Diplomatic Român

Reproducerea integrală sau parțială a textelor publicate în revista „Caiete Diplomatice”, analizăm un document însemnat instrucţiunile primite de Laşkariov, Mațievici, misiune diplomatică extraordinară, Republica Populară la ordinul Sovietul din zona Ural, a numeroase obiecte de artă, executate din aur
PDF

cercetarea etnologică de teren, astăzi - Universitatea

4 Dec 2011 care au în vedere virtuţile artistice (artă populară), cu toate că şi aici ne acestora cu cele scrise (caietele de colindat, de oraţii, de cântece)1 film documentar, a cărui valoare de document se conturează încă de la început
PDF

Doc gol - STUDIA UNIVERSITATIS Babes-Bolyai - Ubb

[Artă populară maghiară din valea Târnavei Mici], Bucureşti 1978, p fire ale lui Árva Bethlen Kata], Cluj Napoca 1940 (Erdélyi Tudományos Füzetek [Caiete 
PDF

Caiet ASER 2017 - Facultatea de Litere - Universitatea Tehnică din

10 Nov 2017 Etnografie și Artă Populară – metode interactive de prezentare a şi imagini document ipostaze etnografice 2017, eveniment ce şi a pro
PDF

ABRAHAM MOLES PSIHOLOGIA KITSCH-ULIJI Arta - Monoskop

Sa fie oare kitsch ul o formă patologică de artă, un aspect comun cu lucrările autentice de artă populară, din do va sta la baza doctrinei de elaborare a unui caiet de perioada 1917—1928, creat de Mondrian şi Theo van Docs
PDF

Arta 2011 - Uniunea Artiştilor Plastici din Republica Moldova

9 Oct 2011 Reprezentări plastice zoomorfe în creaţia artistică populară din vorbeşte de „ operă‖, care este deja un document Cartojan N Zapisul lui Adam Extras din Arta şi Tehnica grafică, caiet 3, martie 1938, Bucureşti, 1938,
PDF

caiet de sarcini - MADR

21 Apr 2016 editorul Domnica Macri și ilustrat de fotograful de artă Ionuț Macri, vol 33, vara 2017 madr ro docs ind alimentara documentatie 2016 Documentatie caiet de sarcini n£pU,B LI C 11 P O P U L A R E ROMÎ' 
PDF

CaietLutArs

lut ars 2007 caiet de proiect

Melcul tauMaturG sau scurtĂ poveste despre Începuturi Cosmina Dragomir Pentru cine n a auzit nimic despre ce este sau, mai bine zis, cine este lutul, trebuie

Caietul Elevului Geografie clasa a XI-a

Manual Limba Romana Clasa 3 Editura Aramis

faibloodocfil files wordpress 2015 10 manual Manual Geografie Clasa 11 Editura Corint Limba engleza Firm steps, caietul elevului pentru clasa a III a Ecaterina Comisel Editura Corint Caietul elevului este conceput in deplina concordanta cu Edituri Line · Reduceri Promo Line · Noutati Line

Caietul Elevului. Limba Franceza. Clasa Pregatitoare

Limba Engleza L1 Manual Pentru Clasa A Xi A - Technetix

PDF Cod Titlul Cls Preţ 1197 Documentele educatoarei Caietul librariesigma ro media tmp pdf Oferta 20lunii pdf PDF Untitled isjtr ro OMEN 3022 08 01 2018 Auxiliare aprobate inv preun pdf PDF Limba

Caile Indragostirii 1

Modă și studii culturale: Relația dintre vestimentație și cuplu - Uad

1 FENOMENE NEELUCIDATE 2 PARANORMAL 3 PARAPSIHOLOGIE II 91506 ; L 159 9 M11 54 MALACH PINES, AYALA Căile îndrăgostirii Cum Subtilitățile pasiunii, îndrăgostirii, iubirii Miturile iubirii 41 1

  1. Cai albi ºi stafii
  2. Căile îndrăgostirii
  3. îndrăgostirii
  4. it nimic din corespondenţa de după 1 ianuarie 1974
  5. pe căile sale
  6. Page 1
  7. fost un copil precoce în privinţa îndrăgostirii
  8. Proverbe 16:7 Când sunt plăcute Domnului căile cuiva
  9. cum este sentimentul îndrăgostirii

Caile Indragostirii 2

Dragoste - Scriptum

PDF Nr 1 2012 bjmures ro publicatii buletine Bcn1 2012 pdf PDF Anul VII nr 2(14) 2010 Revista Universitară de Sociologie sociologiecraiova ro revista wp content uploads RuS 2 2010 pdf PDF revista fundaţiilor regale

Caile Ordinare de Atac in Procesul Penal

teză de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga"

PDF Căile de atac ordinare în materie penală, din Tribuna Juridica tribunajuridica eu arhiva An2v1 nr1 art2 pdf PDF Elemente de distincţie între căile ordinare de atac şi căile old mpublic ro jurisprudenta publicatii cai de atac pdf PDF c

Caillois - Os Jogos e os Homens

JOGOS DE AGÔN DO PLAYSTATION 4: NARRATIVAS SOB A

PDF jogos textuais em o jogador, de dostoiévski Revistas da PUCRSebooks pucrs br edipucrs anais IICILLIJ NORBERTO pdf PDF O universo lúdico proposto por Cailloismultimidia curitiba pr gov br 2016 00179443 pdf PDF jogo como elemento da cultura aspectos

Caine Rachel Vampirii Din Morganville 1 Casa de Sticla

Aerul şi apa, componente ale mediului : Ziua mondială a apei

edituracorint ro media attachment file v m vm7 ACHEL CAINE CYAN YELLOW MAGENTABLACK RACHEL CAINE ISBN 978 973 102 295 6 ISBN 978 973 102 430 1 ledabooks ro grupulcorint ro Vampirii din Morganville 7 CEA MAI TARE REVISTĂ PENTRU FETE Vampirii din Morganville

Caio Prado Junior - Formação do Brasil Contemporâneo completo

Formação do Brasil Contemporâneo (Caio Prado Junior)

PDF a formação do brasil contemporâneo e a inserção Ipea ipea gov br code2011 chamada2011 pdf area6 artigo3 pdf PDF caio prado jr UNESP Marilia marilia unesp br Home

Home back Next

DE ARTA POPULARA

Description

CAIETE DE ARTA POPULARA

PORTUL POPULAR DIN MOLDOVA DE NORD

EDITURA DE STAT PENTRU

LITERATURA ŞI ARTA

Coperta de Sergiu Sandulovtci

CAIETE DE ARTA POPULARA

FLOREA BOBU FLORESCU

PORTUL POPULAR DIN MOLDOVADE NORD

ortul popular din Moldova de Nord,

regiunea cea mai nordică a ţării,

este folosit şi astăzi de femei şi bărbaţi,

în zilele de muncă — oricare ar fi natura ocupaţiilor lor — ca şi în zile de sărbătoare

In zona de şes,

ochiul călătorului străin de regiune rămîne impresionat de un costum ţărănesc,

care prezintă nu numai o linie specifică în croiul său,

dar şi un joc particular de contraste cromatice

Cîmpul alb al cămăşii bărbăteşti este împodobit cu broderii discrete,

iar uneori aproape aceleaşi flori sînt presărate şi pe bondiţă

ornamentaţia policromă a cămăşilor femeieşti,

care se îmbină armonios cu cea a bondiţei,

contrastează cu fondul închis al catrinţei,

brăzdat doar de « vrîstuţe » sau «gene» (vărguliţe ) colorate,

totul formînd însă un ansamblu închegat,

Portul popular din Moldova de Nord reprezintă,

în mare,

o continuare a celui moldovenesc

Totuşi,

Elementele sale componente s-au dezvoltat uneori în aşa măsură încît şi-au dobîndit o particularitate structurală

Morfologia portului popular huţul contemporan este aceeaşi ca a celui romînesc

aceasta ridică importante probleme de influenţe etnografice reciproce la contactul dintre romîni şi ucraineni,

Pentru a înţelege mai bine unele aspecte de morfologie şi evoluţie a costumului din Moldova de Nord,

nu vom pierde din vedere raporturile etnografice care au existat de-a lungul vremii între această regiune şi zonele limitrofe

Masivele muntoase din jur,

ca acela al Rodnei şi munţii Maramureşului,

împreună cu masivul munţilor Călimani,

puncte de aglomerare sezonieră pentru păstori,

care adesea treceau cu turmele dintr-o parte în-tr-alta

Aceasta explică poate terminologia păstorească destul de unitară din aceste regiuni

Mig raţiunile păstoreşti au determinat,

alături de contactul direct al populaţiilor de la liniile de graniţă,

unele influenţe reciproce în portul popular

Asemenea influenţe sînt mai puţin însemnate la zona de contact dintre Maramureş şi Moldova de Nord

Ele apar însă mult mai accentuate 5

• la limita dintre Moldova de Nord şi Transilvania

Pătrunderea unui element de port femeiesc caracteristic costumului din Moldova de Nord şi anume catrinţa,

nu numai în satele din Ţara Domelor,

care aparţinuseră de ţinutul Rodnei

dar şi în unele sate de pe Valea superioară a Mureşului,

constitue o mărturie puternică în această privinţă

Se pare că în satele de pe Valea Mureşului a pătruns populaţie atît din Moldova de Nord cît şi din Valea Bistriţei

Influenţele ardeleneşti în costumul din Moldova de Nord se resimt şi ele,

dinspre Rodna ca şi dinspre zona Mureşului superior

Existenţa sumanului în Moldova de Nord,

Moldova şi părţile Rodnei,

este o mărturie despre legăturile strînse care au existat între populaţia acestor regiuni,

întregul teritoriu din nordul ţării,

care cuprinde ţinuturile muntoase amintite,

apare ca o zonă cu mişcări de populaţie în sensuri diferite

Schimbările de graniţă,

care au avut loc în trecutul istoric între Transilvania şi Moldova,

trebuiesc puse pe încercarea de a se stabili o linie între teritoriile cu păşune moldoveneşti şi ardeleneşti

Posesiunile de teritorii în Ardeal ale unor domnitori romîni au favorizat şi ele mişcările de populaţie între Moldovaşi Transilvania şi au uşurat astfel circulaţia unor elemente de port dintr-o parte într-alta

P O R T U L

F E M E I E S C

R O M Î N I

ortul femeiesc la romînii din Moldova de Nord prezintă însuşiri artistice remarcabile

Nu numai linia sa sobră,

ci însuşi elementul decorativ al fiecărui articol care-1 compune trezeşte atenţia şi interesul iubitorului de artă

Pentru cunoaşterea acestui port vom încerca să urmărim elementele sale constitutive în evoluţia lor,

dar numai în măsura în care cunoştinţele actuale permit

Documentele grafice care ne stau la îndemînă,

datînd din a doua jumătate a secolului trecut,

şi mai ales piesele de costum înseşi,

păstrate în muzee şi la particulari,

ilustrează convingător unele etape din evoluţia costumului din această regiune

Dar modificările care au avut loc în structura costumului cam de pe la începutul secolului al XlX-lea şi pînă astăzi sînt aproape neînsemnate

O piesă de port,

care a avut un rol decorativ deosebit în ansamblul costumului femeiesc înainte,

ca şi în tot cursul secolului al XlX-lea,

cunoscut şi sub numele de zăbrenic sau zăbrelnic

El a început să fie părăsit spre sfîrşitul primului război mondial,

pentru ca astăzi să fie purtat extrem de rar şi numai de bătrîne

Ştergarul sau zăbrenicul era făcut din pînză fină de bumbac,

ţesută în 5,7 iţe

Ornamentaţia consta exclusiv din motive geometrice dispuse în fîşii

Uneori zăbrenicul era decorat şi cu ajutorul mărgeluşelor

Deşi corespunzător maramei,

el nu se aplica pe cap ca aceasta

Femeile aveau obiceiul să-şi lege părul în dreptul urechilor,

sub forma unor noduri numite « coarne » peste care,

care dădeau o înfăţişare curioasă,

Mai tîrziu,

locul coarnelor 1-a luat un schelet de sîrmă arcuit,

înfăşurat cu pînză,

numit « cosiţă » care spre capete prezenta umflături,

Prin a doua jumătate a secolului al XlX-lea,

«îmbroboadă »

Aceasta era făcută din catifea neagră cu « cipcă » (dan-teluţă) pe margine şi se punea de asemenea peste cosiţă

Zăbrenicul şi îmbroboadă au fost înlocuite aproape definitiv,

puţin după primul război mondial,

de către tulpanul negru procurat din comerţ

• Ştergarul sau zăbrenicul ridică o problemă importantă în legătură cu evoluţia broboadelor albe de cap

Desigur,

iniţial broboadele se confundau cu ştergarele obişnuite,

fiind făcute din acelaşi material

Dar în mod treptat,

în unele zone din ţară,

ţesătura de voal a început să le ia locul

Astfel,

în ţinutul Pădurenilor,

nici nu s-a ajuns la faza folosirii concomitente a ştergarului cu a voalului,

Şi lucrul acesta este explicabil

Nici în Hunedoara şi nici în Moldova de Nord borangicul nu se producea,

iar comercializarea lui a fost totdeauna destul de limitată în cuprinsul ţării

Ceea ce contribuie în mod esenţial la determinarea caracterului specific al portului popular din Moldova de Nord este însă cămaşa femeiască

Ea a avut şi o evoluţie destul de interesantă

Cum se prezintă acest element de port

? Ca să dăm răspuns acestei întrebări,

trebuie să facem o mică incursiune în istorie

Contactul sîngeros între poporul dac şi cel roman a fost consemnat în numeroase izvoare scrise

Despre felul cum arătau oamenii şi costumul lor,

două monumente — columna lui Traian şi monumentul de la Adamclisi — ne adaugă unele amănunte

Descifrarea acestora este menită să aducă o lumină din cele mai interesante cu privire la originea cămăşii femeieşti,

ci şi din restul ţării noastre

într-adevăr,

dacă examinăm unele reliefuri de pe monumentul de la Adamclisi,

constatăm că pe ele sînt reprezentate cîteva femei dace,

toate purtînd un acelaşi fel de cămaşă,

caracterizat printr-o mulţime de creţuri la gît

Cămăşi similare poartă şi cîteva femei înfăţişate pe columna lui Traian de la Roma

O examinare atentă a cămăşii femeieşti de pe monumentul de la Adamclisi din Dobrogea,

astăzi refăcut la Bucureşti,

ne duce la constatarea că la gît ea era formată prin simpla încreţire a laţilor din care sînt făcuţi piepţii,

Croiul cămăşii era deci simplu,

Dar cum arată cămaşa femeiască din Moldova de Nord

? în această regiune se cunosc două feluri de cămăşi: unele cu încreţitură,

avînd mîneca prinsă la gît,

şi altele fără încreţitură,

cu mîneca prinsă de la umăr

Cele mai răspîndite şi totodată cele mai bogat ornamentate sînt cămăşile încreţite la gît,

care se prezintă sub forma mai multor tipuri: cămaşă cu încreţitură,

cămaşă cu ciupag şi cămaşă cu lăcez

Femei dace de pe metopa 49-a a monumentului de la Adamclisi (Tropaeum Traiani)

Cămaşa e încreţită la gît,

iar gura gltului este realizată din foile trupului cămăşii şi ale mînecilor,

întocmai ca la cămaşa moldovenească

Cămaşa cu încreţitură,

cunoscută şi sub denumirile de: « cămaşă cu altiţă»,«cămaşă cu brezărău » şi mai rar «cămaşă cu ţîtură»,

se obţine din patru laţi de pînză: doi pentru stanii cămăşii — piepţi şi spate — şi doi pentru mîneci

Gura de la gît a cămăşii se formează de fapt prin simpla încreţire a acestor patru laţi,

cu ajutorul unei aţe de in sau cînepă,

numită « spăcmă » (Marginea-Rădăuţi) sau « brezărău »(pronunţat în unele zone şi « brizărău »)

Croiul cămăşii femeieşti dace

) Croiul cămăşii femeieşti cu brezărău sau ţîtură

Această cămaşă are o structură identică cu cea purtată de femeile dace de pe monumentul de la Adamclisi

Tipul de cămaşă dacică reprezintă astfel însuşi tipul actual de cămaşă cu brezărău sau ţîtură din Moldova de Nord

Acest tip de cămaşă se poate obţine nu numai din doi laţi pentru trup,

dintre care unul vine în faţă,

altul în spate şi cîte o jumătate în părţi

Aceste adăugiri în părţi poartă numele obişnuit de clini

Mîneca cămăşii se realizează de obicei dintr-o singură foaie

Ea poate fi nerăscroită

în acest caz,

ea participă cu o porţiune mare la formarea încreţiturilor de la gît

Deseori însă este « săbiată » la altiţă şi,

în acest caz,

lărgimea cămăşii la gît se micşorează

Ca o particularitate de croi,

trebuie menţionat că mai ales pînă la sfîrşitul secolului al XlX-lea partea mînecii pe care se cosea altiţa se croia separat

Aceasta se datora faptului că lucrul la altiţă dura mult şi pentru cusătura aceasta femeile evitau să poarte cu ele întreaga mînecă

Unele cămăşi aveau croită separat şi partea de la altiţă în sus,

fapt care a atras probabil şi denumirea de « bucată spartă »

La subsuoară cămăşile au deseori un mic clin,

Mîneca se termină de obicei prin încreţitură,

similară cu cea de la gura gîtului

Se pare însă că,

de la o dată destul de veche,

exista şi mîneca terminată cu brăţare,

în zonele vestice,

şi cea cu volănaş mic,

încreţirea la gît a acestui tip de cămaşă se obţine cu ajutorul unei aţe

înainte de încreţire,

marginile sînt « căpăstrate» ca să nu se destrame

încreţirea propriuzisă se obţine mai ales călcînd muchia cu ajutorul aţei (brezărău,

în felul acesta realizîndu-se şi o şerpuire a muchiei,

de un plăcut aspect decorativ

încreţiturile de la gît poartă denumiri variate: încreţitură,

ţîtură,

încreţitură bătucită etc

Cămaşa cu încreţitură interesează nu numai prin structura sa specifică,

ci şi prin elementele decorative de o mare calitate artistică

Muzeele şi colecţiile de artă populară particulare deţin un mare număr de aşa-zise «ii de Bucovina »,

care de fapt sînt mai ales cămăşi cu ţîtură sau brezărău

Cămăşile încreţite la gît au avut o mare înflorire în secolul al XlX-lea

Ele se obţin din pînză de cînepă şi mai ales de in,

care în zonele muntoase se topea «la rouă »

Materialele din care se executau ornamentele constau din lînă,

fir iar de prin a doua jumătate a secolului trecut şi din strămătură (lînică)

Pe la începutul secolului al XlX-lea,

în întreaga zonă,

între culorile preferate la broderia cămăşilor,

îşi făcea adesea loc cea portocalie

Cu timpul ea a fost căutată mai ales de huţuli,

care de asemenea încep s-o părăsească după primul război mondial

încă pe la anii 1870—1890,

gama cromatică la iile romîneşti era reprezentată prin negru,

Fondul cromatic era uneori tranşant,

întreaga compoziţie ornamentală fiind policromă,

caracteristică esenţială a cămăşilor femeieşti din Moldova de Nord

O deosebită atenţie merită gama ornamentală,

bogată şi plină de originalitate

Motivele ornamentale se împart în trei categorii: geometrice,

Aceste categorii de ornamente apar fie izolat,

fie asociate în diferite moduri

încă în anul 1912,

Erich Kolbenheyer şi-a pus problema originii motivelor ornamentale,

în lucrarea Motive ale industriei casnice de broderie din Bucovina

Metoda comparativă folosită de acest autor 1-a dus la două concluzii importante: partea sudică şi vestică a regiunii a fost pînă în secolul al XlX-lea întrun strîns contact cu Moldova şi Transilvania

Ornamentică populară din toate aceste regiuni are o unitate proprie socotită de tip romînesc

în schimb,

ornamentică huţulă formează un corp comun cu cea ruteană şi galiţiană şi formele ei sînt atribuite ucrainenilor

De fapt,

o analiză atentă a detaliilor de croi,

ca şi a ornamentelor de la cămăşi la romînii si hutulii din Moldova de Nord,

ne arată o identi-tate perfectă în ceea ce priveşte croiul — lucru subliniat de către Erich Kolbenheyer — cît şi un fundament comun în ornamentică

Aceasta demonstrează că la o epocă oarecare,

şi anume înainte de data contactului,

începînd din secolul al XVII-lea,

dintre romîni şi huţuli se produseseră fenomene de influenţe între romîni şi ucraineni

Contactelor mai vechi cu populaţia ucraineană se datoresc acele elemente comune de structură în arta populară romînească şi ucraineană,

care sînt cele mai importante,

transmise ulterior şi în arta populară huţulă

De fapt,

după aşezarea lui în Moldova de Nord,

atît romîneşti cît şi ucrainene

Motivele ornamentale geometrice mai frecvente se limitează la pătrat,

Datorită unui simţ dezvoltat al îmbinării armonice a diferitelor figuri sau a elementelor lor componente,

artistul popular realizează o gamă impresionantă de forme ornamentale cu caracter geometric

Motivele au în compoziţia ornamentală roluri diferite,

după forma lor: linia dreaptă marchează contururile cîmpurilor ornamentale sau brăzdează orizontal aceste zone ornamentale,

devenind astfel «închisori» ale unui fragment din compoziţie

în general,

sînt elemente centrale ale unui ornament

un rol deosebit îl are şi linia spiralată,

care brăzdează cîmpurile ornamentale luînd locul liniei drepte,

sau fiind ea însăşi un element decorativ

Ornamentul vegetal nu joacă nicăieri un rol atît de important ca la broderiile cămăşilor femeieşti

Este de subliniat,

însă,

că ornamentul vegetal nu apare singur,

ci în general asociat cu cel geometric

De asemenea,

trebuie amintit că ornamentul vegetal,

pînă la primul război mondial,

nu s-a dezvoltat pe o linie naturalistă

El este în mod constant stilizat

Tulpinile,

sepalele sau petalele sînt înfăţişate sub formă de încrengături de linii drepte,

Cercetătorul niciodată nu va putea preciza care element vegetal va fi servit cîndva drept model pentru un ornament

Motivele naturaliste apar astăzi în multe zone cu totul sporadic

Motivele zoo şi avimorfe intervin mai rar în ornamentica cămăşilor femeieşti

între cele avimorfe,

mai frecvent este cel al găinuşei,

realizat într-o manieră de stilizare pecare o întîlnim în ornamentica textilă din sudul regiunii Craiova,

între ornamen-

Portul din satul Floreni-Candreni pe la 1880

du ă tele care reflectă obiecte în P o fotografie veche

legătură cu viaţa religioasă sînt de amintit crucea şi biserica

Biserica apare ca element decorativ la ceramica de Kuty şi la ceramica din Valea Izei

Asocierea şi jocurile la care sînt supuse motivele ornamentale şi policromia la care se recurge dau compoziţiei ornamentale de pe cămăşi o vioiciune şi o desăvîrşire uimitoare

Tendinţa de înfrumuseţare a gurii de la gît a cămăşii a dus la prinderea încreţiturilor într-o dantelă cu igliţa,

Cămaşa este purtată mai ales de fetele tinere

Ea apare ca o variantă a tipului întîi

Al doilea tip de cămaşă femeiască cu încreţitură la gît,

care are o largă răspîndire,

Dacă peste creţurile de la gura gîtului ale cămăşii cu ţîtură sau brezărău se prinde o bentiţă-guleraş,

avem ceea ce se cheamă « cămaşa cu ciupag »

Este vorba de varianta imediat următoare a tipului întîi de cămaşă

De fapt,

cămaşa cu guleraş se observă şi pe monumentul de la Adamclisi

Dar cămaşă cu guleraş întîlnim în mai toate regiunile ţării: Banat,

Oltenia,

Muntenia,

Moldova şi Transilvania,

în afară de unele zone nord-vestice

Identificarea tipului de cămaşă dacică şi determinarea cămăşilor corespunzătoare de astăzi ne dau posibilitatea să cunoaştem epoca de geneză istorică a cămăşilor încreţite la gît din ţara noastră

Sistemul ornamental la cămaşa cu ciupag este identic cu cel al cămăşii cu brezărău sau cu ţîtură

Aceste două tipuri de cămăşi,

uniform răspîndite în Moldova de Nord,

sînt cele mai vechi din familia cămăşilor încreţite la gît

Cămaşa cu ciupag la rîndul său a evoluat,

prin adăugarea la guler a unei danteluţe numite «îmbrejă »

Şi acest fel de cămaşă este purtat mai ales de fete

în sfîrşit,

al treilea tip de cămaşă cu încreţitură la gît,

Dacă tipurile de cămăşi examinate pînă acum au evoluat în cadrul regiunii Moldova de Nord,

cămaşa cu lăcez reprezintă un tip de împrumut

Locuitorii îşi dau seama de aceasta şi ei spun că acest tip de cămaşă se poartă «la Ardeal»,

unde i se zice — afirmă unii dintre ei —- « iie »

Structura acestei cămăşi se caracterizează prin creţuri la gura gîtului cu adăugarea unui element nou,

lăcezul

Ce este lăcezul

creţurile sînt strînse şi fixate laolaltă,

iar pe muchia lor este aplicată o broderie: toate împreună — creţuri şi broderie — poartă denumirea de lăcez

Aceeaşi asociaţie — creţuri şi cusătură — se observă şi la breţarea de la fodori,

purtînd de asemenea denumirea de lăcez

Ornamentarea cămăşii cu lăcez merită o atenţie deosebită

Necesitatea de a face pe muchiile creţurilor numai ornamente geometrice reclamate de însăşi dispoziţia acestor creţuri a dus la executarea de motive în acelaşi spirit geometric şi pe celelalte cîmpuri ornamentale

Astfel,

motivele ornamentale de pe lăcez,

Cum se explică prezenţa cămăşii cu lăcez în regiunea Domelor

? O parte din satele de aici au ţinut de Moldova şi ele au fost în legătură cu satele de pe Valea Bistriţei,

în care,

a pătruns cămaşa cunoscută cu numele de « cămaşă cu lăcez »

Cămaşa cu lăcez din zona Domelor nu provine din Ardeal numai prin mijlocirea populaţiei moldoveneşti

Intre Transilvania şi ţara Domelor a existat şi un contact direct

Aşa se explică de ce o serie de sate de pe valea superioară a Mureşului,

începînd de la Lunca Bradului,

cuprind o populaţie care poartă în mod exclusiv fote,

cunoscute sub denumirea bucovineană de « prijitoare »

Intre cămăşile femeieşti fără încreţitură,

merită atenţie aşa-zisul « cămeşoi »

Această cămaşă nu are altiţă

Ea se obţine dintr-o singură bucată de pînză — întocmai ca şi cămaşa bărbătească bătrînească — la mijlocul 14

Port femeiesc din Cîmpulung Moldovenesc înainte de primul război mondial după o fotografie veche

căreia se face o gaură pentru gura gîtului

mînecile se prind direct pe stanii cămăşii

Tivitura de la gît are « zimţi »,

iar « piste umăr » prezintă « pui»

Smeleva,

în lucrarea Tipuri de îmbrăcăminte naţională femeiască la populaţiile ucrainene din regiunile transcarpatice,

publicată în revista Etnografia sovietică,

136-146,

consideră drept romînesc acest tip de cămăşi: « denumirea ei de voloscă (valahă) vorbeşte singură despre influenţa exercitată de populaţia vecină romînească»

O piesă valoroasă a costumului popular din Moldova de Nord este priştoarea

Ea nu este un element de port specific pentru această regiune,

căci sub numiri diferite,

de fotă (Muntenia) sau catrinţă (Moldova),

priş-toare (Moldova de Nord),

are o mare răspîndire: se întinde din Argeş — zona dintre Olt şi Topolog — acoperind toată regiunea nordică din Muntenia,

cea mai mare parte din Moldova şi toată Moldova de Nord,

fiind cunoscută şi de huţuli,

Priştoarea în sine rămîne o piesă de port valoroasă,

care contribuie la definirea specificului costumului femeiesc prin amănuntele de compoziţie: ornarea ei se face cu ajutorul unor simple vărguliţe numite « vrîstuţe » sau « gene »,

grupate mai multe la un loc în « vrîste » sau « vîrste »

spaţiul neornamentat dintre vrîste se numeşte « scaun »

porţiunea fără vîrste de la spate,

« dos » sau « curari»

la poale şi foarte adeseori şi la brîu există cîte-o banta lată,

încadrată totdeauna între nişte dunguliţe colorate,

în cadrul regiunii,

terminologia referitoare la catrinţă şi diferitele ei elemente este destul de variată

Remarcăm,

că la Neagra Şarului pentru dunguliţele care formează vîrstele se foloseşte expresia « genat» sau « vrîstat»

Priştoarea însăşi poartă denumirea de catrinţă sau priştoare vrîstată sau genată

în comunele Pojorîta şi Fundul Moldovei,

dunguliţa de la bată se cheamă «toiag »

dacă dunguliţele de la bată sînt mai multe şi de culori diferite,

poartă denumirea de « curpăn în izvoade »

în comuna Mănăstirea Sucevei,

priştoarea se cheamă exclusiv catrinţă,

iar dunguliţele de la bată se numesc « vîrste de la bată »

în comuna Putna,

aceleaşi dunguliţe se numesc « şirături »

De obicei priştoarele au fond negru sau albastru-închis şi sînt ţesute în patru iţe

După primul război mondial,

au apărut însă şi priştoare zise « catrinţe » în două iţe,

la care nu se mai observă bata,

ci doar nişte dunguliţe la poale aşezate pe « dosul» acestei piese de port

în ultimul timp catrinţă în două iţe şi aleasă bogat în război a înlocuit aproape definitiv priştoarea din patru 16

iţe şi ornată prin vărgulite care-i dădeau o notă de sobrietate în zona Domelor

Priştoarea în patru iţe continuă să aibă însă în Moldova de Nord cea mai largă răspîndire,

fiind un element de port rezistent şi totodată de o textură deosebit de plăcută,

datorită firului de păr folosit,

tors cu o dexteritate desăvîrsită,

ca să nu mai vorbim de impresia pe care o dau vîrstele sau genele care brăzdează în fîşii viu colorate cîmpul negru al priştoarei

în ultimii treizeci de ani,

în zona Domelor a apărut şi « fota »,

adică o priştoare bogat lucrată în fir

Ea reprezintă o influenţă musceleană,

sub acţiunea unei învăţătoare din Cîndreni,

care nu înţelesese nimic din frumuseţea şi originalitatea pristoarelor locale,

de o valoare artistică de neegalat

Priştoarele se aplică peste brîie şi sînt legate cu bete

întrucît o parte din brîu este expus vederii,

brîele au ajuns să fie lucrate cu mare artă,

culorile lor fiind armonizate cu acelea ale vrîstelor de la priştoare

Nu mai vorbim de bete,

care s-au dezvoltat spre forme bogat ornamentate

Varietatea nesfîrşită a tipurilor ornamentale la aceste piese de încins trădează mult simţ artistic şi o deplină stăpînire a efectelor cromatice

între piesele de port femeiesc cu deosebit rol decorativ în ansamblul costumului,

amintim «bondiţa» (pieptarul),

mîntaua şi chiar opincile

Bondiţa este un pieptar cu deschizătură la mîneci neobişnuit de largă,

spre a se pune în valoare bogăţia cusăturilor de la altiţa cămăşii

Ea are marginile garnisite cu « prim » din pielicele de miel,

dintr-o împletitură lucrată cu acele,

sau — ceea ce constituie o modă astăzi,

deşi s-a folosit şi în trecut — din blană de dihor

« Dinainţii » şi spatele bondiţei sînt aproape în întregime cusuţi cu lînă,

Cojocul lung fără mîneci,

în jurul Rădăuţiu-lui,

pînă în preajma războiului mondial,

una dintre cele mai arătoase piese ale costumului

Bogat şi cu gust ornamentat,

în motive ornamentale geometrice asociate cu cele florale în culori diferite,

el dădea o minunată notă de întregire costumului femeiesc cu fotă

Sumanul,

care-i asigură o structură tipică,

este şi el printre^piesele valoroase de port

El se împodobeşte cu ajutorul « saradului»,

adică un fel de găitan de casă lucrat din cinci fire de păr de oaie

în general motivele ornamentale la suman capătă forme după poziţia pe care o au

Pe marginea clinilor din faţă,

se fac un fel de linii şerpuite cu două arcuri mici şi unul mare,

linia de încheiere a străjilor de stan este acoperită de « cheutoarele » simple

Croiul sumanului

străjilor se fac « floricele »,

iar în jurul buzunarelor « găurele »

Gulerul de asemenea este împodobit cu sarad

Mîntaua,

purtată mai ales în jurul Rădăuţiului,

este un fel de suman cu glugă

Decorarea ei se face cu sarad şi postav colorat

înainte vreme,

adeseori mîntaiele se făceau din postav alb

Ele erau răspîndite şi pe valea Moldovei

Locul cizmelor galbene şi roşii din trecut l-au luat bocancii,

în zilele de lucru şi chiar la sărbători,

cel mai mult se poartă opincile

Podoabele folosite de fete şi femei pînă la războiul mondial constau din ghiordane lucrate din mărgele

în vecinătatea Ardealului s-au folosit şi salbele de monede de argint,

care fuseseră în circulaţie prin secolul al XVIII-lea

Ca un obiect de podoabă trebuiesc considerate şi năframele brodate

Podoabele din mărgele nu se cunosc în Moldova

în schimb,

ele sînt frecvente şi astăzi în Maramureş,

într-o parte din zona Năsăudului şi Rusia subcarpatică

ele trebuiesc privite ca o influenţă din zonele nord-vestice limitrofe cu Moldova de Nord

Traistele purtate de obicei în mînă,

în cele mai diverse ocazii,

ornamentate prin simple vărgi sau alesături,

completează oarecum costumul femeiesc original şi frumos

Fragment din monumentul de la Adamclisi (Tropaeum Traiani) reprezenttnd un dac legat de un arbore

Poartă,

pe Ungă un suman strimt şi fără guler,

iţari încreţiţi ca o armonică,

aşa cum se mai intîlnesc şi astăzi prin Moldova şi Moldova de Nord

P O R T U L

B Ă R B Ă T E S C

LA R O M Î N I

ostumul bărbătesc al romînilor din Moldova de Nord este şi el simplu

Piesele principale ale acestui costum sînt: cuşma sau pălăria,

cămaşa,

iţarii şi opincile

Dintre hainele care îmbracă tot trupul,

Cuşma,

este purtată cam în toate anotimpurile

înainte de

şi mai rar după aceea,

se purta o pălărie zisă «rumînească»,

caracterizată prin borurile sale întoarse brusc,

formînd un fel de sul sau colac în jurul calotei

Acest tip de pălărie,

în secolul trecut,

a fost cunoscut şi în alte părţi: sudul Poloniei şi Rusia subcarpatică,

unde era purtată de populaţiile cunoscute sub numele de gorali şi huţuli

în ceea ce priveşte cămaşa bărbătească,

deosebim tipul de cămaşă bătrînească,

al cărei trup este format dintr-o singură bucată de pînză,

adeseori brodată pe la guler,

acest tip se întîlneşte de fapt în toate regiunile ţării

Al doilea tip de cămaşă este reprezentat de « cămaşa cu fustă »

Această cămaşă trebuie considerată drept o fustanelă romînească de origine ilirică

O piesă destul de importantă pentru costumul bărbătesc este şi bondiţa,

dar nici prin croi şi nici prin sistemul ornamental nu diferă de cea femeiască

Cioarecii şi iţarii au un croi identic,

asemănător cu acela al izmenelor de pînză

Ei sînt ca şi cei moldoveneşti

Uneori se observă o răscroire în lungul pînzei sau postavului

La iţari constatăm o lungime între 1,40—1,80 m,

care determină încreţirea lor,

Lungimea este dată de înălţimea omului

La Flămînzi-Frumuşica (Botoşani) există şi aşa-zişii iţari de 101,

Cum se explică lungimea excesivă a acestor iţari

? Creţurile la iţari se datorau necesităţii unui veşmînt călduros din material subţire,

fie totodată comod la mişcări

Iţarii lungi şi încreţiţi erau preferaţi de populaţia păstorească

După cercetările făcute,

în trecut ei s-au purtat nu numai în Moldova şi Moldova de Nord,

ci şi în satele vecine din Transilvania,

ca şi pe valea superioară a Mureşului

Iţarii lungi şi încreţiţi,

spre deosebire de cum apăreau pînă la începutul secolului nostru,

astăzi au devenit mai scurţi

creţurile sînt limitate pînă

Croiul iţarilor

Dar trebuie menţionat ca ceva deosebit de important cultivarea creţurilor ca element decorativ: la Bosanci şi alte sate,

! Care este originea iţarilor lungi şi încreţiţi ca o armonică

? Pentru a înţelege acest lucru,

trebuie să ne raportăm din nou la monumentul de la Adamclisi

întradevăr,

la figurile dace de pe acest monument se disting şi iţari lungi cu creţuri transversale,

care apar încreţiţi ca o armonică

Iţarii lungi şi încreţiţi din Moldova de Nord sînt de origine dacică şi ei s-au păstrat de o populaţie de munte,

încălţămintea bărbătească,

deşi constă din elemente pe care le întîlnim şi în alte regiuni,

prin unele piese este deosebit de interesantă

Dacă într-adevăr bocancii şi cizmele nu prezintă nimic deosebit,

opincile apar cu totul caracteristice

Ele se poartă deopotrivă de bărbaţi şi femei

Se cunosc mai multe forme de opinci

In primul rînd trebuiesc amintite cele cunoscute sub numele de «opinci rumîneşti»

Ele se caracteri-

Croiul opincii « rumîneşti »

zează prin aceea că în treimea anterioară prezintă îngurzire numai pe latura externă

Opinca,

are o înfăţişare asimetrică

Acest tip de opincă,

care se mai întîlneşte sporadic şi în alte regiuni,

ca de pildă în comuna MargineaBanat,

are o deosebită însemnătate pentru cunoaşterea evoluţiei tipurilor de opinci din ţara noastră,

căci el reprezintă faza premergătoare opincii de tip carpatic,

care are o structură simetrică

în Moldova de Nord se poartă şi opinci