PDF -Mai presus de simplul creştinism - islam chat - C.S. Lewis - Crestinism Pur Si Simplu
Wait Loading...


PDF :1


Like and share and download

C.S. Lewis - Crestinism Pur Si Simplu

Mai presus de simplul creştinism - islam chat

Related PDF

Mai presus de simplul creştinism - islam chat


PDF

C. S. Lewis - Manuel Lasanta

CS Lewis The Great Divorce - Download Book frees for kindle to

PDF Till We Have Faces Cs Lewisapi wl2 stage ovdal dk till we have faces cs lewis pdf PDF C S Lewis At The Bbc Messages Of Hope In The Darkness Of Warcluster rifiniti c s lewis at the bbc messages of hope in the darkness

C.S. Lewis - Sfaturile Unui Diavol Batran Catre Unul Mai Tanar

De la surâsul lui Buddha la Surâsul Hiroshimei

logosul files wordpress 2014 03 cs lewis creştin înzestrat cu o minte excepţional de ascuţită şi de logică şi cu un stil lucid şi înviorător, C S Lewis a fost fără egal The Problem of Pain (Problema durerii), The Screwtape Letters (Scrisorile lui Sfredelin sau Sfaturile unui

c Sharp Programlama Dili

C# Programlama Dili

PDF C# Programlama Dili ilkerunal wp content uploads 2012 01 Bölüm 2 pdf PDF Programlamanın Temelleri baskent edu tr ~tkaracay etudio ders prg csharp ch01 pdf PDF C Sharp Programlama Dili Metotlarfenfak ege edu tr 9 C Sharp Programlama Dili Metotlar

C Sharp Programlama Dili

About The Tutorial - kciti college

ilkerunal wp content uploads 2012 01 Bölüm 2 pdf Programlama dillerinde tek başlarına herhangi bir anlamı olmayan ancak programın işleyişine katkıda bulunan karakter ya da karakter topluluklarına operatör denir Örneğin a+b ifadesinde + işareti bir operatördür Operatörlerin etki ettikleri sabit ya da değişkenlere ise operand denir

C# (sharp) tutorial - create a flappy bird game using c#

toyota service manuals pdf workshop manuals spare parts

mooict wp content uploads 2016 02 Creating a Flappy Bird game in Visual Studio Using C# First Create a new Windows Form Application in Visual Studio Name it FlappyBird and Click OK We need to add the necessary elements to the windows form

C-Sharp_Tehnike_vizuelnog_programiranja.pdf

Tehnike vizuelnog programiranjaprogramiranja

C++ Solutions

C++ Programming 5th Edition Ds Malik Solution Manual Pdf

ciens ucv ve algoritmosyprogramacion documentos A C++ program is a set of instructions of the C++ programming language that can be interpreted by a computer into a sequence of basic operations that the computer can perform Axiom cs ccny cuny edu ~wes CSC103 docs practiceproblems pdf

c Subestaciones

Evolución de las subestaciones

PDF subestaciones eléctricas subestaciones eléctricas Mercado Ideal mercado ideal SELMEC 20SUBESTACIONES 20ELECTRICAS pdf PDF Sistema Eléctrico de Potencia ptolomeo unam mx ptolomeo unam mx 8080 xmlui bitstream handle A4 pdf PDF An´alisis de Confiabilidad

C T Chen - Linear System Theory and Design.pdf

Linear System Theory Design Chen All Solution

PDF Linear Systems Theory and Design ebadi profcms um ac ir chen 20c 20 t 20linear 20system 20theory 20and 20design pdf PDF Linear System Theory Ct Chen Technetix en us technetix linear system theory ct chen pdf

  1. ct chen linear system theory and design pdf
  2. linear system theory ppt
  3. ct chen linear system theory and design solution manual
  4. linear system theory pdf
  5. linear system theory and design 2nd edition
  6. linear system theory and design fourth edition
  7. chi-tsong chen
  8. solutions manual to linear systems theory
Home back1000100110021003 10041005 Next

Description

A-PDF MERGER DEMO

CRESTINISM,

PUR SI SIMPLU

CLIVE STAPLES LEWIS (1898-1963)

Specialist în literatura engleza,

a predat la Oxford University si la Cambridge University

Dincolo de domeniul strictei specialitati,

despre angajarea religioasa si despre responsabilitatea morala în vremea de fata

s-a adresat unui public foarte larg prin conferinte,

emisiuni radio si numeroase carti

Printre lucrarile de specialitate: English Literature in the Sixteenth Century (1954)

The Discarded Image (1964)

Printre cartile destinate publicului larg: The Chronides oJ Narnia,

The Cosmic Trilogy,

The Faur Loves,

The Screwtape Letters,

Mere Christianity,

Mirades,- The Prob1em oJ Pain,

The Abolition oJMan

Crestinism,

pur si simplu Editie revazuta si întregita cu o noua introducere,

a celor trei carti Convorbiri radiofonice Purtarea crestina si Dincolo de personalitate Traducere din engleza de DAN RADULESCU

D H HUMANITAS BUCURESTI

Colectie coordonata de ANCA MANOLESCU Coperta IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationa1e a României LEWIS

Radulescu,

Dan (trad

LEWIS Mere Christianity © Harper Collins Publishers 2001 © HUMANITAS,2004,

româneasca EDITURA HUMANITAS Piata Presei Libere 1,

România tel

ro Comenzi CARTE PRIN POSTA: tel

ISBN 973-50-0617-0

Prefata

Continutul acestei carti a fost initial difuzat pe calea undelor,

si apoi a fost publicat în trei parti separa te: Broadcast Talks (Discutii radiodifuzate) (1942),

Christian Behaviour (Comportare crestina) (1943) si Beyond Personality (Dincolo de personalitate) (1945)

versiunile tiparite am facut cîteva adaugiri fata de ceea ce spusesem la microfon,

dar în rest am lasat textul în mare masura neschimbat

O "convorbire radiofonica" ar trebui,

sa fie cît mai apropiata de vorbirea libera si n-ar trebui sa sune ca un eseu citit cu voce tare

De aceea am folosit,

în convorbirile mele,

toate prescurtarile si expresiile colocviale pe carele folosesc de obicei în conversatie

Am redat aceste forme în versiunea tiparita folosind n-am în loc de nu am si alte asemenea

Si am tiparit în litere cursive toate cuvintele a caror importanta am accentuat-o în prezentarile mele prin modulatia vocii

Acum înclin sa cred ca a fost o greseala

Un vorbitor trebuie sa foloseasca inflexiunile vocii pentru a sublinia cîte ceva din ceea ce spune pentru ca mediul sau de comunicare se preteaza la aceasta metoda

nu ar trebui sa foloseasca litere cursive pentru acelasi scop

El are mijloacele sale proprii,

pentru a scoate în evidenta cuvintele-cheie si ar trebui sa le foloseasca

În aceasta editie am desfiintat prescurtarile si am înlocuit majoritatea cursivelor prin reformularea propozitiilor în care apareau,

tonul "popular" sau "farniliar~'pe care l-am avut permanent în vedere

De asemenea,

am adaugat si sters acolo unde am crezut ca înteleg subiectul mai bine astazi decît acum zece ani sau acolo unde stiam ca versiunea originala nu a fost bine înteleasa de altii

Cititorul trebuie sa fie avertizat ca nu pot oferi vreun ajutor celor care ezita între doua "confesiuni" crestine

Nu veti afla de la mine daca ar trebui sa deveniti anglican,

prezbiterian sau romano-catolic

Omisiunea aceasta este voita (chiar si în lista pe care am dat-o mai sus ordinea este alfabetica)

Nu exista nici un secret în legatura cu pozitia mea

Eu sînt un laic foarte de rînd al Bisericii Angliei,

nici prea "jos" si nici deosebit în alt mod

Dar în aceasta carte eu nu încerc sa convertesc pe nimeni la pozitia mea

Chiar de cînd am devenit crestin m-am gîndit ca cel mai bun,

serviciu pe care as putea sa-I fac semenilor mei necredinciosi ar fi sa explic si sa apar credinta care a fost comuna aproape tuturor crestinilor din toate timpurile

Am avut mai multe motive pentru a gîndi în acest feL În primul rînd,

problemele care-i despart pe crestini unii de altii implica deseori aspecte de teologie înalta sau chiar de istorie a Biseri6

de care n-ar trebui sa se ocupe decît adevaratii experti

N-as fi fost în largul meu în asemenea ape,

în care eu însumi am nevoie de ajutor înainte de a putea ajuta pe altii

În al doilea rînd,

cred ca trebuie sa recunoastem ca discutarea acestor puncte controversate nu are cum sa aduca în comunitatea crestina vreun om din afara ei

Cîta vreme scriem si discutam despre aceste controverse,

avem mai degraba sansa de a-l îndeparta de orice confesiune crestina decît de a-l atrage într-a noastra

Divergentele noastre nu trebuie discutate decît în prezenta celor care cred ca exista un Dumnezeu si ca Iisus Christos este singurul sau Fiu

În fine,

am impresia ca autori din ce în ce mai numerosi si mai talentati sînt deja angajati în asemenea controverse,

în loc sa ia apararea a ceea ce Baxter numeste crestinismul "pur si simplu"

Am crezut totdeauna ca as putea fi de mai mare folos acolo unde ata pare sa fie mai subtire si acolo m-am dus în chip firesc

Din cîte stiu eu,

acestea au fost singurele mele motive,

si as fi foarte multumit daca lumea nu ar trage concluzii fanteziste din tacerea mea privind unele chestiuni controversate

De exemplu,

faptul ca tac nu înseamna neaparat ca eu însumi sînt nehotarît

Uneori sînt într-adevar nehotarît

Exista între crestini probleme în discutie carora nu cred ca li s-a gasit solutia

Sînt unele a caror solutie nu o voi cunoaste poate niciodata

" Dar sînt si chestiuni în care am o pozitie limpede,

Pentru ca eu nu scrtu ca sa prezint ceva ce as putea numi "religia mea",

ci ca sa prezint crestinismul "pur si simplu",

care este ceea ce este si ceea ce a fost cu mult înainte sa ma fi nascut eu,

Unii oameni au tras concluzii neîntemeiate din faptul ca nu am spus despre Sfinta Fecioara Marta decît ceea ce e cuprtns în afirmarea nasterti lui Chrtstos din Fecioara

Motivul abtinerii mele este evident

Spunînd mai mult,

as fi ajuns imediat într-o zona foarte controversata

Nici o alta controversa dintre crestini nu trebuie abordata cu mai mult tact decît aceasta

Convingerile romano-catolicilor asupra acestui subiect sînt sustinute nu numai cu fervoarea obisnuita legata de ortce convingere religioasa sincera,

ci si (foarte firesc) cu acea sensibilitate speciala,

a unui barbat care simte ca este pusa în discutie onoarea mamei sau a iubitei sale

Este foarte greu sa ai alta parere decît a lor fara a fi considerat de ei atit un badaran,

cît si un eretic

Dimpotrtva,

total opuse cu prtvire la acest subiect,

stîrnesc sentimente atit de profunde încît ating chiar radacinile monoteismului

Protestantilor radicali li se pare ca este prtmejduita distinctia dintre Creator si creatura (ortcît de sfinta ar fi),

Ca urmare,

este greu sa ai alta parere decît a lor fara a fi considerat de ei ceva înca mai rau decît un eretic

Daca exista vreun subiect care poate duce la esecul unei carti despre 8

facînd-o absolut nefolositoare celor care înca nu cred ca fiul Fecioarei este Dumnezeu,

atunci subiectul este chiar acesta

Oricît ar parea de ciudat,

din tacerea mea asupra temelor controversate nu se poate nici macar trage concluzia ca eu le-as socoti importante sau neimportante

Chiar si importanta lor este un subiect controversat

Crestinii nu sînt de acord cu privire la importanta dezacordurilor lor

Dupa ce doi crestini apartinînd unor culte diferite încep sa discute o problema,

nu trece mult timp pîna ce unul dintre ei întreaba daca un anumit punct este "într-adevar important",

iar celalalt raspunde: "Important

" Am spus toate acestea pentru a arata limpede ce fel de carte am încercat sa scriu,

si nicidecum pentru a-mi ascunde convingerile sau a scapa de raspunderea lor

Dupa cum am spus mai înainte,

convingerile mele nu sînt secrete

folosind cuvintele unchiului Toby: "Ele pot fi gasite în Cartea de rugaciuni a Bisericii Angliei

" Pericolul care ma ameninta era sa atribui esentei crestinismului comun ceea ce era specific Bisericii Angliei sau,

Am încercat sa ma feresc de aceasta primejdie trimitînd manuscrisul original a ceea ce în volum e Cartea a II-a unui numar de patru clerici (anglican,

romano-catolic) pentru a-l supune criticii lor

Metodistul a fost de parere ca n-am vorbit destul despre credinta,

iar romano-catolicul a socotit ca am mers cam prea departe 9

în ceea ce prtveste lipsa relativa de importanta a teoriilor care explica rascumpararea

În celelalte prtvinte am fost toti cinci de acord

Pentru celelalte capitole nu am recurs la aceasta "verificare" deoarece deosebirtle de vedert care ar putea aparea aici între crestini nu tin de diferentele qintre confesiuni,

ci de diferentele dintre persoane sau dintre scolile de gîndire

În masura în care pot sa-mi dau seama din recenzii si din numeroasele scrtsort pe care le-am primit,

desi imperfecta în alte prtvinte,

a reusit cel putin sa prezinte un crestinism comun,

care întruneste acordul tuturor,

sau crestinismul "pur si simplu"

În acest fel s-ar putea linisti îngrijorarea crtticilor care se tem ca,

daca omitem punctele controversate,

nu vom ramîne decît cu un factor comun vag si lipsit de vlaga

Factorul co,

mun se dovedeste nu numai pozitiv,

delimitîndu-se de toate credintele necrestine prtntr-o prapastie cu care nu se pot compara nici chiar cele mai adînci fisurt din intertorul crestinatatii

Daca n-am putut sl~i direct cauza reunirti ei,

am aratat poate limpede de ce ar trebui sa fim uniti

Desigur ca am fost întîmpinat cu o oarecare doza din legendarul odium theologicum de catre unii membrt convinsi ai comunitatilor difertte de a mea

Ostilitatea a venit mai mult de la oameni situati la margine,

de la oameni care nu se prea în cad rau în vreo comunitate

Consider acest fapt o stranie consolare

Apropierea cea mai strînsa dintre comunitati,

în spirit,

se realizeaza în centrul lor,

unde îsi au locul copiii lor cei mai credinciosi

Acest lucru sugereaza ca în centrul fiecarei comunitati se afla ceva,

care vorbeste cu acelasi glas,

în ciuda tuturor deosebirilor de credinta,

de temperament sia tuturor amintirilor despre persecutii reciproce

Am vorbit destul despre omisiunile mele cu privire la doctrina

În Cartea a III-a,

am trecut de asemenea sub tacere unele lucrun,

însa din alt motiv

Din vremea cînd am fost infanterist în primul razboi mondial,

am ramas cu o mare repulsie pentru oamenii care îndeamna la lupta pe cei din linia frontului,

desi ei însisi huzuresc la adapost

Ca urmare,

nu-mi vine sa vorbesc pe larg despre ispite la care eu însumi nu sînt expus

Banuiesc ca nici un om nu este ispitit de toate pacatele

Asa se întîmpla ca impulsul care-i împinge pe oameni la jocurile de noroc lipseste din structura mea si este sigur ca platesc pentru asta cu lipsa vreunui impuls bun care,

Ca atare,

nu ma consider calificat pentru a da sfaturi privitoare la jocurile de noroc acceptabile sau inacceptabile

nu stiu nici macar daca exista vreun joc de noroc acceptabil

De asemenea,

nu am spus nimic despre problema controlarii nasterilor

Nu sînt femeie,

nu sînt nici macar casatorit si nici nu sînt preot

N-am crezut ca as fi omul potrivit pentru a lua o pozitie ferma privitoare la dureri,

primejdii si cheltuieli de care eu sînt scutit

obligatii pastorale de a lua atitudine în aceasta chestiune

S-ar putea ridica obiectii mult mai profun

Lumea întreaba: "Cine esti tu ca sa stabilesti cine este si cine nu este crestin

?" sau "N-ar putea fi oare un om care nu crede în aceste doctrine mult mai crestin,

mai apropiat de spiritul lui Christos,

?" Iata o obiectie într-un anumit fel foarte corecta,

foarte spirituala si plina de bunsimt

Are toate calitatile posibile cu exceptia celei de a fi folositoare

Fiindca pur si simplu nu putem folosi limbajul în sensul dorit de acesti critici fara a provoca un dezastru

Voiîncerca sa explicchestiunea referindu-ma la istoria unui alt cuvînt,

Cuvîntul gentleman însemna la origine ceva concret: o persoana care avea un blazon si ceva mosie

Cînd spuneai despre cineva ca este "un gentleman" nu-i faceai un compliment,

Daca spuneai despre cineva ca nu este "un gentleman" nu-l insultai,

Nu exista nici o contradictie în afirmatia ca John era si mincinos si gentleman,

dupa cum nici azi nu este vreo contradictie în afirmatia ca James este si prost,

Au venit apoi unii care au zis

cu bun-simt si tot ce mai vreti,

- ,,Ah,

dar purtarea este mai importanta la un gentleman decît 12

E un adevarat gentleman cel care se poarta asa cum ar trebui sa se poarte un gentleman

Este evident ca,

în acest sens,

Edward este un gentleman mult mai adevarat decît John"

Intentiile lor erau bune

Sa fii onorabil,

cuviincios si curajos este desigur mult mai bine decît sa ai un blazon

Dar nu este acelasi lucru

Mai rau decît atît,

nu este ceva care sa aiba acelasi înteles pentru toata lumea

A numi pe cineva "un gentleman" în sensul acesta nou,

devine de fapt nu o modalitate de a da informatii despre el,

a nega faptul ca este "un gentleman" devinepur si simplu o modalitate de a-l insulta

Cînd un cuvînt nu mai este folosit pentru a descrie,

el nu mai ofera date despre obiect,

ci indica doar atitudinea vorbitoru1ui fata de obiect

(O mîncare "buna" nu înseamna altceva decît o mîncare pe placul vorbitorului

o data ce cuvîntul a fost spiritualizat si rafinat fata de vechiul lui înteles,

nu mai înseamna nimic altceva decît ca vorbitorului îi place persoana respectiva

Ca urmare,

cuvîntul gentleman este acum nefolositor

Aveam deja la dispozitie o multime de cuvinte pentru a ne exprima aprobarea fata de o persoana,

si nu mai era nevoie de înca unul

daca cineva doreste sa foloseasca termenul în sensul sau vechi (ca,

într-o lucrare istorica),

trebuie neaparat sa dea niste explicatii,

deoarece întelesul originar al cuvîntului s-a deteriorat

daca li se va permite oamenilor sa spiritualizeze si sa rafineze sau,

sa "aprofundeze" sensul cuvîntului crestin,

cuvîntul acesta va deveni si el foarte curînd nefolositor

În primul rînd,

crestinii însisi nu-l vor mai putea aplica nimanui

Nu ne este noua dat sa spunem cine este,

în sensul cel mai profund,

apropiat sau nu de spiritul lui Chrtstos

Noi nu putem vedea ce este în inima oamenilor

Nu putem judeca si chiar ni se interzice sa judecam

Am pacatui prin aroganta daca am spune ca un anume om este sau nu crestin în sensul acesta rafinat al cuvîntului

este evident ca un cuvînt care nu

În ceea ce-i priveste pe necredinciosi,

ei vor folosi fara îndoiala bucurosi cuvîntul în sensul lui rafinat

În gurile lor va deveni pur si simplu un cuvînt de lauda

Spunînd despre cineva ca este crestin,

ei vor vrea sa se înteleaga ca îl considera a fi un om bun

Acest sens acordat cuvîntului nu va îmbogati limba,

pentru ca exista deja cuvîntul bun

Iar între timp cuvîntul crestin va deveni nefolositor pentru împlinirea scopului sau adevarat

Trebuie asadar sa ramînem la sensul originar,

Numele de crestini a fost dat pentru prima oara în Antiohia (Faptele Il,

adica acelora care acceptau învatatura apostolilor

Nu încape nici o îndoiala ca denumirea s-a marginit la cei care au profitat în mod adecvat de aceasta învatatura

Nu'încape îndoiala ca denumirea nu s-a aplicat celor care

Nu este o pro14

Este doar problema folosiriiunor cuvinte astfel încît sa le putem întelege cu totii

Atunci cînd un om care accepta doctrina crestina traieste într-un mod nedemn de ea,

ne exprimam mai limpede spunînd ca este un crestin rau decît spunînd ca nu este un crestin

Nici un cititor nu va socoti,

crestinismul "pur si simplu" la care ma refer aici drept o credinta alternativa fata de credintele comunitatilor existente

sau oricarei alte confesiuni crestine

El ar fi mai curînd ca o sala din care se deschid usi spre mai multe încaperi

Daca pot aduce pe cineva în aceasta sala,

am reusit ceea ce mi-am propus sa fac

Dar numai în încaperi se afla sobe,

Sala este locul în care se asteapta,

un loc din care se pot încerca diferitele usi,

si nu un spatiu în care se locuieste

Ca locuinta este preferabila,

chiar si camera cea mai proasta (oricare ar putea fi aceea)

Este adevarat ca unii oameni pot gasi de cuviinta ca trebuie sa astepte vreme îndelungata în sala,

în timp ce altii vor fi aproape de îndata siguri la ce usa trebuie sa bata

Nu stiu de ce exista aceasta deosebire,

dar sînt sigur ca Dumnezeu nu lasa pe cineva sa astepte decît daca El stie ca aceluia îi prieste asteptarea

Cînd vei ajunge în încaperea ta,

vei constata ca asteptarea îndelungata ti-a facut un bine pe care altfel nu l-ai fi capatat

Dar sederea în sala trebuie privita ca o asteptare si nu ca o instalare

Trebuie sa te rogi necontenit pen15

trebuie sa începi sa asculti de regulile care sînt comune întregii case

Si mai presus de toate,

trebuie sa te întrebi care este usa cea adevarata,

nu cea care-ti place mai mult datorita lemnului din care este facuta si culorii în care este vopsita

Ca sa spunem lucrurilor pe nume,

întrebarea nu ar trebui sa fie: "Îmi place aceasta slujba religioasa

ci "Sînt oare adevarate aceste doctrine

? Ma îndeamna constiinta spre ce este aici

? Retinerea mea de a bate la aceasta usa se datoreste oare mîndriei mele,

sau antipatiei mele personale fata de un anume pazitor de usa

?" Cînd ai ajuns în încaperea ta,

fribinevoitor fata de cei care au ales alte usi si fata de cei care au ramas în sala

Daca au gresit,

au cu atît mai multa nevoie de rugaciunile tale

esti sub porunca de a te ruga pentru ei

Este una din regulile comune întregii case

[J o 'TIp

lC)(I1UTI

Legea Naturii Umane

Oricui i s-a întîmplat sa auda oameni care se cearta

Cîteodata cearta lor suna caraghios,

cred ca putem învata ceva foarte important ascultînd lucrurile pe care si le zic

Ei îsi spun lucruri ca acestea: "Cum ti-ar placea daca cineva ti-ar face una ca asta

- "Haide,

" Oamenii spun asemenea lucruri în fiecare zi,

cît si cei needucati,

cît si adultii

Dar ceea ce ma intereseaza pe mine din toate- spusele lor este ca fiecare dintre ei nu spune doar ca se întîmpla sa nu-i placa purtarea celuilalt

El face apel la un fel de model de purtare pe care se asteapta ca celalalt sa-I cunoasca

Si foarte rar celalalt îi raspunde: "La naiba cu modelul tau

" Aproape totdeauna încearca sa arate ca ceea ce a facut el nu se opune de fapt modelului,

Pretinde ca ar exista în acest caz particular un motiv special pentru care persoana care a ocupat

prima locul ar trebui sa-I cedeze,

sau ca lucrurile stateau cu totul altfel cînd a primit felia de portocala,

sau ca s-a întîmplat ceva care îl elibereaza de promisiunea facuta

ca amîndoua partile au în vedere un fel de Lege sau Regula a purtarii corecte,

a moralitatii sau cum vreti s-o numiti,

cu privire la care sînt de acord

Si au într-adevar

Fiindca,

daca n-ar fi avut asa ceva în minte,

dar nu s-ar fi putut certa în sensul omenesc al cuvîntului

A te certa înseamna a încerca sa arati ca omul celalalt greseste

Si n-ar avea nici un rost încercarea de a face asa ceva daca nu ati avea,

un fel de întelegere cu privire la ceea ce sînt Binele si Raul,

dupa cum n-ar avea nici un rost sa se spuna ca un fotbalist a comis un fault daca n-ar fi existat vreo întelegere privitoare la regulile fotbalului

În fapt,

aceasta Legesau Regula despre Bine si Rau era numita mai demult Legea Naturii

Astazi,

cînd vorbim despre "legile naturii" întelegem de obicei lucruri ca legea gravitatiei,

Dar cînd gînditorii din trecut numeau Legea Binelui si a Raului "Legea Firii",

ei aveau de fapt în vedere Legea Naturii Umane

Ideea era ca,

exact asa cum toate corpurile sînt guvernate de legea gravitatiei,

iar organismele de legile biologice,

tot asa creatura numita om avea si ea legile sale

în timp ce omul poate 20

fie sa nu asculte de Legea Naturii Umane

Putem spune acest lucru si în alt fel

Fiecare om este în orice moment supus mai multor serii de legi,

dar exista doar una singura careia este liber sa nu i se supuna

Avînd un corp,

el este supus gravitatiei si nu poate sa nu-i dea ascultare

daca este lasat în aer fara sustinere,

Ca organism,

el este supus diverselor legi biologice pe care,

Asadar,

nu poate încalca acele legi pe care le împartaseste cu alte creaturi

dar legea careia poate sa nu-i dea ascultare,

este cea proprie naturii sale umane,

acea lege pe care n-o împartaseste cu animalele sau vegetalele sau obiectele anorganice

Aceasta lege a fost denumita Legea Naturii deoarece lumea credea ca fiecare om o cunostea în mod natural si nu trebuia s-o învete

Fireste,

nimeni nu voia sa spuna ca nu se putea gasi ici si colo cîte un individ stingher care sa n-o cunoasca,

tot asa cum se gasesc unele persoane care nu recunosc culorile sau n-au ureche muzicala

Dar considerînd omenirea în ansamblul ei,

credeau ca ideea omeneasca despre purtarea cuviincioasa era evidenta pentru toata lumea

Si cred ca aveau dreptate

Daca n-ar fi fost asa,

atunci tot ceea ce s-a spus despre razboi ar fi fost lipsit de sens

Ce sens avea sa se spuna despre dusman ca nu avea dreptate daca dreptatea nu ar fi un lucru real pe care nazistii îl cunosteau în adîncul sufletelor lor tot atît de bine ca si noi,

un lucru pe care ar fi trebuit ca atare sa-I puna în practica

? Daca n-ar fi avut notiunea a ceea ce noi întelegem prin bine,

desi ar fi trebuit totusi sa ne luptam cu ei,

nu i-am fi putut învinovati pentru asta nici cît pentru culoarea diferita a parului lor

Unii zic,

ca ideea unei Legi a Firii sau a purtarii cuviincioase care ar fi cunoscuta de toata lumea nu este valabila,

deoarece civilizatii diferite si epoci diferite au avut principii morale foarte diferite

Dar nu este adevarat

Au fost deosebiri între principiile lor morale,

dar aceste deosebiri nu s-au ridicat niciodata pîna la deosebire totala

Daca s-ar osteni cineva sa compare învataturile morale ale vechilor egipteni,

ceea ce îl va izbi va fi cît de asemanatoare sînt atît între ele,

cît si cu învatatura noastra

Am adunat o parte din aceste marturii în suplimentul unei alte carti denumite Abolirea omului

dar pentru scopul nostru prezent trebuie doar sa-i cer cititorului sa se gîndeasca la ceea ce ar însemna o morala total diferita

Închipuiti-va o tara în care oamenii ar fi admirati fiindca au dat bir cu fugitii de la o batalie,

sau în care un om este mîndru pentru ca a înselat pe toti oamenii care s-au purtat bine cu el

Ati putea tot atît de bine sa va închipuiti o tara unde doi si cu doi fac cinci

Oamenii au avut pareri diferite cu privire la cei fata de care ar trebui sa fie altruisti

fie de compatrioti sau de oricine

Dar au fost totdeauna de acord ca n-ar trebui sa tii seama în primul rînd de 22

Egoismul n-a fost niciodata admirat

Oamenii au avut pareIi difeIite cu pIivire la numarul sotiilor pe care le-ar putea avea,

dar au fost totdeauna de acord ca nu poti avea oIice femeie care îti place

Dar lucrul cel mai remarcabil este urmatorul

De cîte ori gasesti un om care spune ca nu crede în realitatea Binelui si Raului,

îl vei vedea putin mai tîrziu luîndu-si vorba înapoi

Poate sa-si încalce promisiunea catre tine,

dar daca tu încerci sa nu te tii de promisiunea pe care i-ai facut-o lui,

se va plînge cît ai zice "peste" ca nu e drept

O natiune poate spune ca tratatele nu conteaza

în clipa ur

spunînd ca tratatul acela pe care vrea sa-I încalce era unul nedrept

Dar daca tratatele nu conteaza si nu exista vreun lucru precum Binele si Raul

? Nu-i asa ca s-au dat singuIi de gol aratînd ca,

oIice ar spune,

cunosc cu adevarat Legea FiIii ca oIicare altii

? Pare deci ca sîntem fortati sa credem în realitatea Binelui si Raului

Lumea poate gresi în legatura cu Binele si Raul,

tot asa cum greseste uneoIi cînd aduna cifre

ca si pentru tabla înmultirii,

nu este vorba doar de gustuIi sau de pareIi

Daca ne-am înteles asupra acestui lucru,

trec mai departe la pasul urmator,

si anume: nici unul dintre noi nu se tine cu adevarat de Legea FiIii

Daca sînt unele exceptii pIintre voi,

Ar fi mult mai bine sa citeasca vreo alta carte,

caci nimic din ceea ce ma pregatesc eu sa spun nu-i pIi23

III h l'

Si acum,

ma întorc spre fiintele omenesti obisnuite care au ramas

Sper ca nu veti întelege gresit ceea ce voi spune

Nu tin predici,

si Cel de sus stie ca nu pretind a fi mai bun decît vreun altul

Încerc doar sa atrag atentia asupra unui fapt: faptul ca în anul acesta,

în chiar ziua aceasta,

nu am reusit sa ne purtam asa cum ne asteptam de la altii s-o faca

Pot exista tot felul de scuze pentru noi însine

Atunci cînd ai fost atît de nedrept cu copiii erai foarte obosit

Treaba aceea cam dubioasa cu banii

Si ceea ce ai fagaduit sa faci pentru amicul Cutarica,

- ei bine,

Cît despre purtarea ta fata de sotie (sau sot) sau sora (sau frate),

daca ai fi stiut cît de enervanti pot sa fie,

Vreau sa spun ca nu reusesc sa ma tin foarte bine de Legea Firii si,

în momentul cînd îmi spune cineva ca nu ma tin de ea,

se naste în mintea mea un sirag de scuze lung cît bratul

Pe moment nu se pune întrebarea daca scuzele sînt bune

Ideea este ca ele dovedesc înca o data cît de tare credem îr1Legea Firii,

Daca nu credem într-o purtare cuviincioasa,

de ce sîntem atît de dornici sa prezentam scuze pentru ca nu ne-am purtat cum se cuvine

? Adevarul este ca noi credem atît de mult în cuviinta

încît nu putem suporta faptul ca o încalcam,

si drept urmare încercam sa scapam de raspundere

Pentru ca,

gasim toate explicatiile acestea numai pentru reaua noastra purtare

Nu punem pe seama oboselii sau grijilor sau foamei decît rautatea noastra,

în timp ce bunatatea noastra ne apartine

care sînt pe scurt cele doua puncte pe care voiam sa le subliniez

În primul rînd,

pe toata întinderea pamîntului,

au aceasta curioasa idee ca ar trebui sa se comporte într-un anumit fel si ca nu se pot descotorosi de ideea aceasta

În al doilea rînd,

ca de fapt oamenii nu se poarta în acest fel

Ei cunosc Legea Firii si o încalca

Aceste doua fapte sînt temelia oricarei gîndiri limpezi despre noi însine si despre universul în care traim

Cîteva obiectii ,

Daca aceste doua fapte sînt temelia,

as face bine sa ma opresc pentru a o consolida înainte de a merge mai departe

Cîteva din scrisorile pe care le-am primit arata ca destul de multi oameni înteleg greu ce este exact aceasta Lege a Firii Omenesti,

sau Regula a Purtarii Cuviincioase

De pilda,

unele persoane mi-au scris spunînd: "Nu cumva ceea ce numiti Legea Morala este pur si simplu instinctul nostru de turma si nu s-a dezvoltat el întocmai ca si celelalte instincte

?" Nu tagaduiesc ca putem avea un instinct de turma

dar prin Lege Morala înteleg altceva

Stim cu totii ce înseamna a fi îmboldit de instinct

Înseamna ca simti nevoia sau dorinta puternica de a actiona într-un anume fel

simtim uneori chiar dorinta puternica de a ajuta o alta persoana,

iar dorinta aceasta este fara îndoiala datorata instinctului de turma

Dar a simti dorinta de a ajuta este ceva total diferit fata de sentimentul ca trebuie sa ajuti,

Sa zicem ca auzi strigatul de ajutor al unui om aflat în primejdie

Vei simti probabil doua do26

cealalta de a te feri de pericol (datorata instinctului tau de conservare)

Dar vei gasi înauntrul tau,

alaturi de aceste doua impulsuri,

un al treilea lucru care-ti spune ca ar trebui sa urmezi impulsul de a ajuta si sa înabusi impulsul de a fugi de-acolo

Iar acest lucru care judeca cele doua instincte,

care hotaraste care din ele ar trebui încurajat,

Ai putea spune tot atît de bine ca partitura care îti indica,

sa apesi o anumita clapa a pianului si nu alta,

este ea însasi una dintre notele claviaturii

Legea Morala ne arata melodia pe care trebuie s-o cîntam,

iar instinctele noastre sînt doar clapele

Iata si un alt fel de a constata ca Legea Morala nu este doar unul din instinctele noastre

Daca doua instincte sînt în conflict,

si în mintea unei fiinte nu se afla decît aceste doua instincte,

este evident ca instinctul cel mai puternic trebuie sa învinga

Dar în momentele cînd sîntem pe deplin constienti de Legea Morala,

ea ne spune de obicei sa fim de partea celui mai slab dintre impulsuri

Vrei probabil sa fii în siguranta mai mult decît vrei sa ajuti omul care se îneaca,

Legea Morala îti spune sa-I ajuti

ne spune deseori ca e de încercat sa ne mobilizam instinctul corect asa încît el sa devina mai puternic decît este în mod natural

Vreau sa spun ca ne simtim adesea datori sa ne stimulam instinctul de turma,

si stîrnindu-ne mila si alte sentimente,

astfel încît sa adunam des27

tu1aenergie ca sa facem ceea ce este bine

Dar este clar ca nu actionam din instinct atunci cînd actionam în asa fel încît un instinct sa devina mai puternic decît este

Ceea ce îti spune: "Instinctul tau de hrrrna este adormit,

nu poate fi însusi instinctul de turma

Ceea ce îti spune care nota a pianului trebuie cîntata mai tare nu poate fi însasi aceasta nota

Iata si o a treia cale de a vedea lucrurile

Daca LegeaMorala ar fi doar unul din instinctele noastre,

ar trebui sa putem desemna un anumit impuls interior care a fost totdeauna ceea ce numim "bun",

adica mereu în acord cu regula purtarii corecte

Dar nu putem

Nu exista în noi nici un impuls pe care Legea Morala n-ar putea sa ne spuna cîndva sa-I curmam,

si nici unul pe care Legean-ar putea sa ne spuna cîndva sa-I încurajam

Este gresit sa gîndim ca unele din impulsurile noastre

ca sexul sau instinctul de lupta,

sînt rele

Tot ce vrem sa spunem este ca ocaziile în care instinctul de lupta sau dorinta sexuala trebuie înfrînate sînt ceva mai des întîlnite decît momentele cînd trebuie înfrînate iubirea de mama sau patriotismul

Dar sînt si situatii cînd un barbat casatorit este dator sa-si încurajeze impulsul sexual si un soldat este dator sa

Sînt de asemenea împrejurari în care iubirea unei mame pentru copiii ei sau iubirea unui barbat pentru tara sa trebuie înabusite ca sa nu duca la nedreptati fata de copiii altora sau fata de 28

La drept vorbind,

nu exista impulsuri bune sau rele

Gînditi-va din nou la un pian

Nu are în el doua feluri de note,

Fiecare nota este buna cîteodata si rea alta data

Legea Morala nu este un instinct sau ansamblul instinctelor cuiva: este ceva care produce un fel de melodie (melodia pe care o numim virtute sau purtaredreapta) prin îndrumarea instinctelor

Printre altele,

chestiunea aceasta are o mare însemnatate practica

Cel mai periculos lucru pe care-l poti face este sa iei drept bun oricare impuls al firii tale si sa-I consideri ca pe ceva care ar trebui urmat cu orice pret

Oricare din impulsurile noastre ne poate transforma în demoni daca-Iluam drept un sfetnic absolut

Ai putea sa te gîndesti ca dragostea pentru oameni în general este un impuls corect,

Daca lasi deoparte dreptatea,

te vei trezi ca nesocotesti întelegerile,

ca falsifici dovezile la judecata "în folosul omenirii" si ca devii în cele din urma un om crud si perfid

Alti oameni mi-au scris întrebîndu-ma daca "Ceea-ce numiti Lege Morala nu este oare doa,r o conventie sociala,

ceva implantat în noi prin educatie

?" Cred ca aici este o neîntelegere

Oamenii care pun aceasta întrebare iau drept bun faptul ca daca am învatat ceva de la parinti si dascali,

acel ceva trebuie sa fie doar o inventie umana

Toti am învatat la scoala tabla înmultirii

Un copil care a crescut singur într-o insula pustie n-ar cunoaste-o

Dar cu siguranta asta nu înseamna ca tabla înmultirii este pur si sim29

ceva pe care fiintele omenesti au facut-o pentru ele si pe care ar fi putut-o face altfel daca asa le-ar fi placut

Sînt întru totul de acord ca învatam Regula Purtarii Cuviincioase de la parinti si dascali,

asa cum învatam orice altceva

Dar unele din lucrurile pe care le învatam sînt doar conventii care ar fi putut fi altfel

dar ar fi putut tot atît de bine sa fie regula de a tine stînga

sînt adevaruri reale

Problema este~carei clase îi apartine Legea Naturii Umane

Sînt doua motive pentru a afirma ca apartine aceleiasi clase ca matematicile

Primul este ca,

asa cum am spus în capitolul întîi,

desi exista deosebiri în privinta ideilor morale de la o tara la alta,

deosebirile nu sînt de fapt foarte mari

aceeasi lege poate fi recunoscuta peste tot,

în timp ce simplele conventii,

ca regula circulatiei sau felul în care se îmbraca oamenii,

Iata si al doilea motiv

Cînd te gîndesti la aceste deosebiri între morala unui popor si cea a altuia,

consideri ca morala unuia dintre popoare poate fi cumva mai buna sau mai rea decît a celuilalt

? Pot fi socotite anumite schimbari drept niste îmbunatatiri

atunci e sigur ca n-ar putea exista niciodata vreun progres moral

Progres nu înseamna doar schimbare,

Daca nici un ansamblu de idei morale n-ar fi mai adevarat sau mai bun decît 30

preferinta pentru morala civilizata fata de morala salbatica n-ar avea sens,

nici preferinta pentru morala crestina fata de morala nazista

De fapt,

'credem cu totii ca anumite sisteme morale sînt mai bune decît altele

Credem ca unii dintre oamenii care au încercat sa schimbe ideile morale ale epocii lor au fost ceea ce am numi reformatori sau pionieri

Foarte bine asadar

În clipa în care spui ca un ansamblu de idei morale poate fi mai bun decît altul,

le compari pe fiecare cu un etalon,

zicînd ca unul din ele este mai conform cu etalonul decît celalalt

Dar etalonul cu care se compara doua lucruri este ceva diferit de amîndoua

Le compari,

pe amîndoua cu o Morala Reala,

admitînd ca exista ceva ca un Bine real,

independent de ceea ce gîndeste lumea,

si ca ideile unora se apropie mai mult de Binele real decît ale altora

Sau s-o spunem altfel

Daca ideile tale morale pot fi mai adevarate,

si cele ale nazistilor mai putin adevarate,

trebuie sa fie ceva vreo Morala Reala

Motivul pentru care ideea ta despre New York poate fi mai adevarata sau mai putin adevarata decît a mea consta în faptul ca New Yorkul este un loc real,

care exista cu totul independent fata de ceea ce gîndeste fiecare din noi

Daca spunînd "New York" fiecare întelege doar "orasul pe care mi-l închipui în mintea mea",

cum ar putea unul dintre noi sa aiba idei mai adevarate decît celalalt

? Nici n-ar putea fi vorba de adevarat sau fals

În 31 )'c

daca Regula Comportarii Cuviincioase ar însemna pur si simplu "ceea ce întîmplator aproba fiecare natiune",

Afirm deci,

în concluzie,

ca desi deosebirile dintre ideile oamenilor asupra Comportarii Cuviincioase te fac deseori sa banuiesti ca nici n-ar exista o Lege naturala de-Comportare,

totusi lucrurile la care sîntem obligati sa ne gîndim în legatura cu aceste deosebiri dovedesc exact contrariul

Doar o vorba înainte de a încheia

Am întîlnit oameni care exagereaza deosebirile,

pentru ca nu fac distinctia între deosebirile de morala si deosebirile de pareri asupra faptelor

De exemplu,

un barbat mi-a spus: ,,Acum trei sute de ani,

oamenii din Anglia ucideau vrajitoarele

rre asta ceea ce numiti Regula Naturii Umane sau a Comportarii Corecte

?" Dar motivul pentru care nu executam vrajitoarele este desigur acela ca nu credem sa existe asemenea lucruri

Daca am crede cu adevarat ca exista fiinte vîndute diavolului,

primind în schimb de la el puteri supranaturale si folosind acele puteri pentru a-si ucide vecinii,

daca merita cineva pedeapsa cu moartea,

atunci o merita aceste odioase "colaborationiste"

Aici nu este o deosebire de principii morale: deosebirea pri32

A nu mai crede în vrajitoare poate fi un mare progres stiintific: nu este nici un progres moral în a nu le executa de vreme ce crezi ca ele nici nu exista

N-ai spune despre un om ca este milos deoarece nu mai pune curse de soareci fiind convins ca nu mai exista soareci în casa

Realitatea legii

Ma întorc acum la ceea ce am spus la sfirsitul primului capitol,

si anume ca sînt doua ciudatenii la neamul omenesc

În primul rînd,

ca oamenii sînt bîntuiti de ideea unei anumite comportari pe care ar trebui s-o aiba,

si care s-ar putea numi corectitudine,

În al doilea rînd,

ca de fapt nu se comporta ca atare

Poate ca unii se vor întreba de ce spun eu ca acest lucru este ciudat

Ar putea sa vi se para cel mai firesc lucru de pe lume

ca sînt cam aspru cu neamul omenesc

La urma urmelor,

ceea ce eu numesc încalcarea Legii Binelui si Raului sau a Firii nu înseamna altceva decît ca oamenii nu sînt perfecti

Si de ce naiba ar trebui sa ma astept sa fie perfecti

? Ar fi un raspuns potrivit daca ceea ce încerc am sa fac ar fi fost sa cîntaresc gradul exact de vina care ni se poate imputa pentru ca nu ne purtam asa cum cerem altora sa se poarte

Dar asta nu este deloc treaba mea

În prezent nu ma intereseaza vina

Si din acest punct de vedere însasi ideea ca ceva nu este perfect,

sau ca nu este ceea ce ar trebui sa fie,

Daca iei un lucru ca o piatra sau un copac,

el este ceea ce este si pare lipsit de sens sa spui ca ar fi trebuit sa fie altfel

Poti spune desigur ca o piatra "nu este buna" în cazul cînd vrei s-o folosesti pentru ornamentarea gradinii sau ca un copac "nu este bun" pentru ca nu-ti ofera atîta umbra cît te-ai asteptat

Dar tot ce vrei sa spui cu asta este ca se întîmpla ca piatra sau copacul sa fie nepotrivite pentru un scop care este al tau

Doar în gluma poti sa le învinovatesti pentru asa ceva

Stii de fapt ca,

copacul n-ar fi putut fi altfel

Ceea ce noi numim,

un copac "rau" este un copac care asculta de legile naturii tot atît cît si unul "bun"

Ati observat ce decurge de aici

? Decurge faptul ca legile pe care noi le numim de obicei ale naturii

felul în care vremea influenteaza un copac

ci doar într-un fel oarecare de a vorbi

Cînd spui ca pietrele care cad asculta totdeauna de legea gravitatiei,

nu este oare acelasi lucru cu a spune ca legea vrea sa zica doar "ceea ce fac totdeauna pietrele"

? Nu te gîndesti în nici un caz ca atunci cînd o piatra este lasata sa cada,

ea îsi reaminteste deodata ca are ordin sa cada pe pamînt

Vrei doar sa spui ca,

Cu alte cuvinte,

nu poti fi sigur ca exista ceva dincolo de fapte si deasupra lor,

vreo lege privitoare la ceea ce ar trebui sa se întîmple,

distincta de ceea ce realmente se întîmpla

asa cum se aplica la pietre sau la copaci,

pot doar sa însemne "ceea ce,

Dar este cu totul altceva cînd e vorba de Legea FiIii Umane,

de Legea Comportarii Cuviincioase

Aceasta lege nu înseamna defel "ceea ce,

asa cum am aratat mai înainte,

multi dintre ei nu asculta de aceasta lege,

si nici unul nu asculta de ea întru totul

Legea gravitatiei îti arata ce fac pietrele daca le lasi sa cada

dar Legea FiIii Umane îti arata ceea ce fiintele umane ar trebui sau nu sa faca

Cu alte cuvinte,

cînd ai de-a face cu oamenii intervine ceva care se afla deasupra si dincolo de faptele în sine

Exista faptele (cum se poarta oamenii)

dar exista si altceva (cum ar trebui ei sa se poarte)

În restul universului nu este nevoie decît de fapte

Electronii si moleculele se comporta într-un anumit fel

si de aici urmeaza anumite rezultate,

si cu asta se poate încheia povestea

pentru ca stim neîncetat ca ei ar fi trebuit sa se poarte în alt fel

Acest lucru este atît de deosebit încît esti ispitit sa-i gasesti o explicatie

De pilda,

am putea încerca sa spunem ca atunci cînd afirmi ca un om n-ar trebui sa faca ce face,

vrei sa spui acelasi lucru ca si atunci cînd afirmi ca o piatra are o forma proasta,

respectiv ca ceea * Eu nu cred ca este chiar toata povestea,

dupa cum veti vedea mai încolo

Vreau doar sa spun ca,

fata de discutiile care s-au purtat pîna astazi,

ce face el nu este convenabil pentru tine

Dar nu este deloc adevarat

Un om care ocupa locul de la margine într-un compartiment de tren pentru ca a ajuns primul acolo,

si un altul care s-a strecurat în locul acela,

mutîndu-mi bagajul în timp ce eu eram întors cu spatele,

sînt amîndoi incomozi pentru mine

Dar eu îl socotesc vinovat pe cel de al doilea si nu pe primul

Nu ma supar

dar ma supar pe un om care încearca sa-mi puna piedica,

Totusi primul m-a lovit si al doilea nu

Uneori,

comportarea pe care o numesc rea nu-mi produ~e nici un inconvenient,

In razboi,

fiecare parte poate socoti ca fiind foarte folositor un tradator al celeilalte parti

Dar desi îl folosesc si-l platesc,

ei îl privesc ca pe un vierme uman

Deci nu se poate spune ca ceea ce numim comportare cuviincioasa la altii este ceea ce se întîmpla a fi de folos pentru noi

Cît priveste comportarea decenta la noi însine,

cred ca este foarte clar ca ea nu înseamna comportarea care aduce cîstig

Înseamna ceva de tipul a fi multumit cu 30 de silingi cînd ai fi putut sa cîstigi 300,

a lasa în pace o fata cu care ai fi vrut sa faci dragoste,

a ramîne în locuri primejdioase cînd ai fi putut sa te duci în locuri mai sigure,

a te tine de promisiunile pe care mai degraba le-ai face uitate si a spune adevarul chiar daca asta te face sa pari un prostanac

Unii oameni zic ca desi o purtare cuviincioasa nu înseamna ceva care foloseste fiecarei persoane particulare într-un moment dat,

ea înseamna totusi ceva care aduce un cîstig omenirii în întregul ei

nu e nimic misterios în aceasta treaba

Fiintele umane,

oamenii vad ca nu poti avea cu adevarat siguranta sau fericire decît într-o societate unde fiecare joaca cinstit si,

încearca sa se poarte decent

foarte adevarat ca siguranta si fericirea pot veni doar de la indivizi,

clase si natiuni care se poarta cinstit,

corect si cumsecade unii cu altii

Acesta este unul din cele mai importante adevaruri din lume

Dar nu ofera nici o explicatie faptului ca simtim ceea ce simtim despre Bine si Rau

Daca te întrebi: "de ce ar trebui sa fiu altruist

?" si raspunzi "deoarece este bine pentru societate",

te-ai putea apoi întreba "de ce sa ma preocupe ceea ce este bine pentru societate dincolo de ceea· ce îmi aduce mie un avantaj personal

si atunci va trebui sa raspunzi "deoarece ar trebui sa fii altruist"

Spui un adevar,

Daca un om ar întreba la ce e bun jocul de fotbal,

raspunsul "pentru a da goluri" n-ar fi prea bun,

pentru ca încercarea de a da goluri este însusi jocul,

si ai spune de fapt doar ca fotbalul este fotbal,

În acelasi fel,

daca un om întreaba la ce foloseste o purtare cuviincioasa,

pentru ca încercarea de a face bine societatii,

cu alte cuvinte de a fi altruist ("societatea" nefiind altceva decît "ceilalti oameni"),

este unul din lucrurile care apartin purtarii cuviincioase

tot ceea ce spui este ca purtarea decenta este purtarea decenta

Ai fi zis tot atît de mult daca te-ai fi oprit la afirmatia "oamenii ar trebui sa fie altruisti"

Vreau sa ma opresc aici

Oamenii ar trebui sa fie altruisti,

Nu ca oamenii ar fi altruisti,

nici ca le-ar placea sa fie altruisti,

Legea Morala,

nu este doar un fapt al purtarii omenesti,

asa cum Legea Gravitatiei este,

pur si simplu un fapt al comportarii obiectelor grele

Pe de alta parte,

Legea Firii nu este doar o simpla fantezie,

întrucît nu putem sa ne descotorosim de aceasta idee,

cele mai multe lucruri pe care le spunem si le gîndim despre oameni ar fi doar ineptii

Si nu este pur si simplu o afirmatie privitoare la cum ne-ar placea sa se poarte oamenii ca sa ne convina

pentru ca purtarea pe care o numim rea sau incorecta nu este întocmai aceeasi cu purtarea pe care o gasim neconvenabila,

ba poate fi chiar contrariul acesteia

Ca urmare,

aceasta Regula a Binelui si Raului,

trebuie într-un fel sau altul sa fie ceva real- un lucru care este într-adevar acolo,

Si totusi nu este un fapt în sensul obisnuit,

în acelasi fel în care purtarea noastra efectiva este un fapt

Începem sa întrezarim ca va trebui sa admi39

tem ca exista mai mult decît un singur soi de realitate

în acest caz particular,

exista ceva mai presus si dincolo de faptele obisnuite ale purtarii omenesti si totusi ceva cu certitudine real- o lege reala,

pe care n-a facut-o nici unul dintre noi,

dar a carei presiune o re simtim cu totii

Ce se afla în spatele legii

Haideti sa recapitulam ceea ce am aflat pîna acum

În cazul pietrelor si pomilor si al altor lucruri de acelasi fel,

ceea ce numim Legile Naturii pot sa nu fie altceva decît un fel de a vorbi

Cînd spui ca natura este guvernata de anumite legi,

doar ca natura se comporta într-un anume fel

Asa-zisele legi pot sa nu fie de fapt ceva real

Dar în

am vazut ca asta nu se potriveste

Legea Firii Umane,

trebuie sa fie ceva mai presus si dincolo de faptele concrete ale comportarii umane

În acest caz,

Vreau acum sa discutam despre ce ne arata aceasta lege cu privire la universul în care traim

De cînd oamenii au devenit capabili sa gîndeasca s-au întrebat permanent ce este de fapt universul si cum a ajuns sa se afle acolo

În linii mari,

Întîi,

este cea care se numeste conceptia materialista

Lumea care accepta aceasta conceptie crede ca materia si spatiul exista 41

comportîndu-se în anumite moduri fixe,

printr-un fel de lovitura norocoasa,

Cu o sansa dintr-o mie,

ceva s-a lovit de soarele nostru si l-a facut sa produca planetele

cu alta a mia sansa au aparut pe una din aceste planete substantele chimice necesare vietii si temperatura potrivita,

si astfel o parte din materia de pe pamînt a capatat viata

printr-o lunga serie de sanse,

fapturile vii s-au dezvoltat în fiinte ca noi

Cealalta conceptie este cea religioasa

ceea ce * Pentru a scurta aceasta expunere cînd am dat-o pe calea undelor,

am mentionat doar conceptia materialista si conceptia religioasa

Dar pentru a fi completa,

ar trebui sa mentionez conceptia intermediara,

denumita filozofia elanului vital,

Prezentarile cele mai inteligente ale acesteia apar în lucrarile lui Bernard Shaw,

iar cele mai profunde se regasesc în cele ale lui Bergson

Cei care sustin aceasta conceptie spun ca micilevariatii prin care viata pe aceasta planeta a "evoluat" de la formele cele mai elementare pîna la om nu s-au datorat întîmplarii,

ci "straduintei" sau "intentiei" unui elan vital

Pe oamenii care spun asta trebuie sa-i întrebam daca prin elan vital ei înteleg sau nu ceva care gîndeste

Daca da,

atunci "o gmdire care initiaza viata si o conduce spre desavîrsire" este într-adevar un Dumnezeu,

si conceptia lor este astfel identica cu cea religioasa

Daca nu,

atunci ce rost are sa se spuna ca ceva care nu gîndeste "se straduie" sau are "intentii"

? Asta mi se pare fatal pentru conceptia lor

Un motiv pentru care oamenii gasesc atît de atragator evolutionismul creator este ca le ofera mare parte din confortul emotional

se afla în spatele universului seamana mai mult cu o minte gînditoare decît cu orice altceva

Asta vrea sa spuna ca este constienta,

în parte pentru scopuri pe care nu le cunoastem,

pentru a produce desigur creaturi asemanatoare cu sine

asemanatoare cu sine în ceea ce priveste faptul ca gîndesc

Va rog sa nu credeti ca una dintre aceste doua conceptii a fost sustinuta cu mult timp în urma si ca cealalta i-a luat treptat locul

Ambele conceptii au aparut orisiunde au existat oameni care gîndesc

Mai notati un lucru

Folosind stiinta în întelesul ei obisnuit,

nu se poate afla care dintre conceptii este cea corecta

Stiinta lucreaza prin experimente

Urmareste cum se comporta lucrurile

Orice afirmatie stiintifica,

cît ar al credintei în Dumnezeu si nimic din consecintele mai putin placute ale acestei credinte

Cînd te simti în forma,

soarele straluceste si nu vrei sa crezi ca întregul univers este doar un dans mecanic al atomilor,

este agreabil sa te poti gîndi la aceasta mare Forta misterioasa rostogolindu-se de-a lungul veacurilor si purtîndu-te pe tine pe creasta sa

vrei sa faci ceva mai degraba josnic,

fIind doar o forta oarba,

nu se va amesteca în treburile tale ca acel Dumnezeu plicticos despre care am învatat cîte ceva cînd eram copii

Elanul vital este un fel de Dumnezeu îmblînzit

Poti sa-I pui în functie cînd vrei,

Toate emotiile religiei si nici unul din costurile ei

Nu e cumva elanul vital cea mai mare realizare din lume a gîndirii modelate de iluzii

înseamna în definitiv cam asa ceva: "ain orientat telescopul spre cutare si cutare parte a cerului la ora 2 20 a

în ziua de 15 ianuarie si am vazut asta si asta",

sau "am pus atîta din substanta asta într-un vas si am încalzit-o la cutare temperatura si s-a întîmplat asta si asta"

Sa nu credeti ca ma ridic împotriva stiintei,

spun doar care este treaba stiintei

Si cu cît un om este mai savant,

cu atîta (cred eu) va fi mai de acord cu mine ca asta este treaba stiintei

Dar de ce un lucru oarecare a ajuns sa fie acolo,

si daca este ceva în spatele lucrurilor pe care le obseIVa stiinta