PDF- ministerul sănătăţiiinstitutul -ANEXA 1 - Camin de batrani in Cluj - Casa Betsaida - Camin de Batrini

Description

CONSTRUIRE CENTRU DE BĂTRÂNI SANTÂUL MARE,

COMUNA BORŞ,

JUDEłUL BIHOR

Studiu de fezabilitate

CONSTRUIRE CENTRU DE BĂTRÂNI SANTÂUL MARE,

COMUNA BORŞ,

JUDEłUL BIHOR

Studiu de fezabilitate

FOAIE DE CAPAT

Denumire proiect: Construire centru de bătrâni

Beneficiar:

Comuna Borş,

Amplasament :

Sat Santâul Mare,

Proiectant general: S

POLYPACK S

Faza de proiectare : STUDIU DE FEZABILITATE (S

Numar proiect : 11-2008

Data elaborarii : 2008

Borderou A

– Piese scrise o o o o o o o o o

Foaie de capat Borderou Studiu de fezabilitate (SF) Anexa nr

Studiu de fezabilitate 1

DATE GENERALE 1

DENUMIREA INVESTIłIEI: CONSTRUCTIE CENTRU DE BATRANI,COMUNA BORS ,JUD

AMPLASAMENTUL INVESTITIEI : SAT SANTÂUL MARE ,

COMUNA BORŞ

TITULARUL INVESTITIEI : COMUNA BORŞ

BENEFICIARUL INVESTITIEI: COMUNA BORŞ

ELABORATORUL STUDIULUI: SC

POLYPACK SRL

INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

SITUAłIA

ACTUALĂ

INFORMAłII

ENTITATEA

RESPONSABILĂ CU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

SituaŃia actuală

Fenomenele demografice care au caracterizat ultimul deceniu au influenŃat distribuŃia spaŃială a acestuia

Prelungirea speranŃei de viaŃă şi scăderea ratei natalităŃii sunt pe cale să angajeze schimbări structurale de mare amploare în toate societăŃile umane – cum ar fi fenomenul istoric de inversiune a proporŃiei tinerilor şi persoanelor în vârstă

Îmbătrânirea populaŃiei cu consecinŃele ei profunde şi durabile reprezintă pentru toate Ńările un fenomen de o importanŃă majoră şi de asemenea o provocare încă neexperimentată Dispunând de venituri relativ importante,

mobile din punct de vedere geografic,

activi în ceea ce priveşte viaŃa politică,

pensionarii au şi vor avea din ce în ce mai mult,

în viitor,

o influenŃă puternică asupra economiei,

vieŃii politice şi reamenajării teritoriilor de rezidenŃă

Unul din cei mai importanŃi factori care influenŃează evoluŃia demografică,

atât la nivel mondial şi naŃional,

îl reprezintă dinamica negativă a sporului natural care a fost amplificată prin fluxurile migratorii

EvoluŃiile anuale sunt negative şi în scădere pentru sporul migratoriu şi oscilante şi mult mai însemnate pentru sporul natural

EvoluŃii demografice PopulaŃia regiunii Nord Vest s-a aflat într-un proces continuu şi lent de scădere de la începutul anilor 90,

urmare a sporului natural negativ şi a soldului negativ al migraŃiei externe

Între 1990 şi 2002,

populaŃia regiunii s-a redus cu 222,3 mii persoane (respectiv cu 7,5 %)

Pe judeŃe (figura nr

cea mai importantă reducere se observă în Satu Mare (10,2%) şi în Bihor (8,6%)

Cea mai mică scădere a populaŃiei a fost în judeŃul BistriŃa Năsăud (3,3%)

Figura nr

Bistrita Nasaud

Maramures

Satu Mare

Total NV

Sursa: INS,

Statistica teritoriala

Urmare a scăderii natalităŃii,

structura populaŃiei pe grupe de vârstă s-a modificat începând cu 1990 în sensul reducerii populaŃiei tinere şi creşterii ponderii populaŃiei adulte şi vârstnice

Procesul lent,

dar continuu de îmbătrânire demografică a afectat cu preponderenŃă judeŃele 6

BistriŃa Năsăud,

Maramureş şi Cluj (figura nr

dar şi în celelalte judeŃe a avut manifestări însemnate

Figura nr

Bistrita Nasaud

Maramures

Satu Mare

Total NV

15-59 ani

Sursa: INS,

Statistica teritoriala

Fenomenul este îngrijorător deoarece creşterea „presiunii” populaŃiei vârstnice şi a celei tinere asupra populaŃiei adulte,

potenŃial active afectează echilibrul bugetar al sistemelor sociale

Din punctul de vedere demografic,

grupa de vârstă cu cele mai însemnate evoluŃii este grupa 0-14 ani

În perioada 1990 şi 2002,

populaŃia de 0-14 ani s-a redus drastic în toate judeŃele regiunii şi pe cale de consecinŃă şi ponderea acestei grupe în total populaŃie s-a redus semnificativ (figura nr

Figura nr

Bistrita Nasaud

Maramures

Satu Mare

Total NV

Sursa: INS,

Statistica teritoriala

Întrucât în situaŃia creşterii populaŃiei vârstnice este necesară dezvoltarea serviciilor sociale,

aceasta devine mai urgentă în judeŃele Cluj şi Maramureş

Fenomenul de îmbătrânire demografică a afectat si judetul Bihor,

ca de altfel întreaga regiune,

Expertii sunt nelinistiti de rapiditatea cu care îmbătrâneste populatia în tările aflate în curs de dezvoltare

În timp ce natiunile industrializate au devenit mai întâi bogate si abia pe urmă au îmbătrânit,

tările în curs de dezvoltare îmbătrânesc înainte de a ajunge la îmbogătire

Structura populatiei pe grupe mari de varsta reflecta continuarea procesului lent de imbatranire demografica (in principal datorita scaderii natalitatii),

care a determinat reducerea absoluta si relativa a populatiei tinere (0-14 ani) si cresterea ponderii populatiei varstnice (60 7

Comparativ cu 1 ianuarie 1999 populatia tanara a scazut cu 102,

iar populatia adulta si varstnica a crescut cu 22,

CAUZE In 1930,

rata natalitatii a fost de 34‰ (34 de nascuti vii la 1

aceasta reducandu-se treptat pana la 14,3 ‰ in 1966

Cresterea demografica a luat amploare in anii urmatori,

natalitatea atingand valori de 18‰-20‰,

cand regimul comunist a impus restrictii in privinta contraceptiei si avorturilor

Declinul ratei natalitatii,

instalat la jumatatea anilor ’70,

a capatat insa un ritm rapid dupa 1989,

o data cu eliminarea constrangerilor de planificare familiala

In 2002,

rata natalitatii a ajuns la 9,7 nascuti vii la mia de locuitori

Dupa 1989,

Romania,

ca si celelalte tari in tranzitie,

a suferit un veritabil soc demografic,

care provine din profunzimea si duritatea schimbarilor care au intervenit in fostele tari comuniste

Speranta de viata la femei a crescut de la 72,65 ani,

la 74,90 ani in perioada 2000-2002

durata medie a vietii a crescut cu 2,5 ani la barbati si cu 1,8 ani la femei

Aceasta evolutie se datoreaza scaderii mortalitatii la varste tinere,

adica acolo unde dependenta duratei medii a vietii este mai mare

Mortalitatea a crescut insa la varste mature active: intre 34 si 60 ani,

Scaderea mortalitatii la grupa de varsta 75 de ani si peste atat la barbati,

cat si la femei va mari proportia marilor batrani in totalul populatie

Cresterea duratei de viata,

combinata cu scaderea natalitatii,

duce la imbatranirea demografica,

iar consecinta este cresterea numarului de batrani care trebuie sustinuti de persoanele active

Indicele de imbatranire a crescut la 1

Aceasta ridica o problema pentru autoritati,

care vor trebui sa aloce fonduri mai mari pentru asigurari sociale si pensii

Sub 16 ani

DISTRIBUłIA PE VÂRSTE A POPULAłIEI 13 %

17-30 ani

31-60 ani

Peste 60 ani

Îmbãtrânirea populatiei reprezintã o caracteristicã generalã a acesteia in mediul rural si nu numai

Accentuarea procesului de îmbãtrânire demograficã se reflecta prin reducerea numãrului persoanelor tinere (cele sub 15 ani),

concomitent cu cresterea populatiei vârstnice (de 60 de ani si peste)

Efectele pe care procesul de îmbãtrânire le are,

atât asupra desfãsurãrii vietii economice si sociale cât si asupra perspectivelor evolutiei demografice,

sunt evidentiate si prin raportul de dependentã,

raportul dintre tineri / vârstnici si adulti (de 15-59 ani)

Astfel,

considerãm ca îmbãtrânirea populatiei reprezintã o realitate a României,

care trebuie luatã în calcul,

evaluatã si cuantificatã la nivelul implicatiilor acesteia asupra dezvoltãrii economice

Mai mult,

aceasta prefigureazã într-o perspectivã mai largã,

un nou model de structurã economicã si demograficã

Îmbãtrânirea populatiei nu este o caracteristicã negativã a unei anumite zone,

si nu poate fi folositã din punct de vedere moral,

dar si economic si social la justificarea unui tip de structurã eco-nomicã care exclude din start categoria vârstinicilor si care dã o conotatie negativã unui proces real al României de astãzi,

respectiv cresterea indicelui de îmbãtrânire

Politicile sociale pentru mediul rural sunt fundamentate în principal în funcŃie de criterii de bunăstare ,

cu focalizare pe populaŃia săracă sau cu risc mare de sărăcie sau de excluziune socială

Sub aspect ocupaŃional,

ceea ce se remarcă în principal,

în abordările academice,

mediatice sau pentru politici sociale ,

este distincŃia dintre ocuparea agricolă şi cea neagricolă

Fără îndoială,

săracii,

vârstnicii,

agricultorii sunt categorii importante pentru înŃelegerea mediului rural şi pentru orientarea politicilor sociale la nivelul acestui mediu rezidenŃial

Este ştiut însă că măsurile de protecŃie socială nu rezolvă problemele de sărăcie în genere şi nici pe cele pentru mediul rural în particular

CerinŃa de a identifica mai precis actorii dezvoltării rurale se impune însă tot mai mult ca urmare a eficienŃei limitate a măsurilor pasive de combatere a sărăciei de la sate

Realizarea unor astfel de restructurări în politicile sociale şi de dezvoltare pentru mediul rural nu se poate face fără o cât mai bună cunoaştere a grupurilor sociale care asigură dinamica internă a satelor

Trecerea de la politici globale la politici specifice implică identificarea grupurilor economice şi sociale de maximă relevanŃă pentru viaŃa rurală

Nevoile sociale existente la nivelul jud

Bihor au dus la promovarea unor servicii sociale diversificate de interes local adresandu-se persoanelor care,

datorita unor motive de natura economica,

nu au posibilitatea sa îsi asigure nevoile sociale,

sa îsi dezvolte propriile capacitati si competente pentru integrare sociala

Scopul acestor servicii il reprezinta imbunatatirea calitatii vietii persoanelor si prevenirea institutionalizarii acestora prin dezvoltarea serviciilor alternative

Persoanele varsnice care necesita ingrijiri medicale permanente ,

nu se pot gospodari singure,nu au locuinta,

nu realizeaza venituri proprii si sunt lipsite de sustinatori legali sunt institutionalizate in centrue

Seviciile asigurate persoanelor varsnice in centru sunt: 1

Sevicii sociale care constau in: a

consiliere juridica si administrative c

modalitati de prevenire a marginalizarii sociale si de reintegrare sociala 2

ajutor pentru mentinerea sau readaptarea capacitatilor fizice sau intelectuale b

asigurarea unor programe de ergoterapie c

sprijin pentru realizarea igienei corporale 3

consultatii si tratamente in institutii medicale sau la patul persoanei,

daca aceasta este imobilizata b

servicii de ingrijire – infirmierie c

consultatii si ingrijiri stomatologice

Căminele de bătrâni au devenit „case ale vieții“

Căminele de bătrâni din anii ’50 aveau

Criteriile de intrare într-o astfel de instituŃie se fac în baza unor acte normative elaborate prin ordine comune ale Misterului Muncii şi SănătăŃii,

criterii foarte bine stabilite pentru instituŃiile publice

În ceea ce priveşte cheltuielile care se fac,

trebuie avute în vedere starea de sănătate şi nevoile de servicii medicale pe care le are persoana în momentul în care intră în căminul de bătrâni iar pe lângă cuantumul sumei pe care trebuie să o aloce îngrijirii într-o asemenea instituŃie,

legea permite să se aibă în vedere şi cheltuielile suplimentare care pot interveni pe parcursul asistării ei într-o astfel de instituŃie şi care pot presupune nişte cheltuieli mai ridicate pe care familia le poate susŃine

Pentru aceasta trebuia însă găsit un nou model

Exemple în acest sens au fost căminele de

bătrâni daneze si suedeze,

unde vârstnicilor li se oferea o locuință proprie

În anul 1960 a fost

întemeiat Serviciul pentru cămine de pensionari din Viena

În 1997,

căminele de pensionari au

fost transformate în locuințe pentru pensionari

Cu ajutorul serviciilor sociale,

bătrânii puteau

rămâne mai mult timp în propriile locuinte,

de aceea serviciile de consiliere s-au extins asupra caselor,

iar fostele cămine de bătrâni s-au transformat în centre de îngrijire

Cei ajunsi la varsta senectutii devin adeseori o povara pentru familie sau sunt cuprinsi de sentimente de singuratate si frustrare si asta nu din cauza ca familia nu-i mai doreste ci pur si simplu ca viata cotidiana,

lupta continua pentru existenta si stresul ne fac sa fim mai putin sensibili la nevoile si de ce nu placerile seniorului

Nevoile varstnicului,

Printre nevoile cel mai greu de indeplinit sunt: mentinerea energiei,

eliminarea suferintei si evitarea izolarii

Acestea sunt motivele pentru care centrul este benefic deopotriva pentru senior dar si pentru familia acestuia

Ingrijirea este asigurata de persoane atent selectate si cu un inalt grad de calificare pentru a furniza servicii de cea mai buna calitate

Conceptul lor de ingrijire este de a veni in intampinarea nevoilor individuale ale fiecarui varstnic

Ebersole si Hess,

pornind de la piramida lui Maslow au ierarhizat astfel nevoile varstnicului:

Ajutorarea si protejarea batranilor este o problema care trebuie sa intereseze pe toata lumea: adulti si copii

Necesitatea investiŃiei: •

Cresterea numarului populatiei in varsta – fapt demonstrat mai sus,

duce la necesitatea infiintarii unui centru de batrani

Construirea acestui obiectiv va permite crearea condiŃiilor maximal favorabile referitoare la odihnă,

distracŃii şi prestarea diferitor servicii sociale pentru bătrâni łinînd cont de faptul că majoritatea beneficiarilor practic sunt lipsiŃi de posibilitatea de a se întreŃine de sine stătător,aceste case au scopul de a oferi persoanelor varsnice conditii optime de gazduire si hrana,

Într-un astfel de cadru,

persoanele în vârstă se vor simŃi cu siguranŃă confortabil,

iar cei pe care societatea i-a exilat din diverse motive vor simŃi efectele benefice ale unui tratament lipsit de ostilitate

Un astfel de loc se vrea a fi în primul rând tămăduitorul rănilor sociale

În domeniul social persoanele în vârstă rămân categoriile de populaŃie care necesită o atenŃie sporită

Acest lucru e confirmat şi de lucrătorii medicali a căror pacienŃi ce necesită o asistenŃă medicală şi socială sunt persoanele de vârsta a treia

Asigurarea cetăŃenilor de o vârstă înaintată cu condiŃii de trai,

odihnă şi asistentă social Căminele pentru persoane vârstnice existente în prezent în Ńară sunt departe de a putea satisface toate solicitările

Bătrânii aşteaptă mai mult de doi ani până când sunt admişi într-un centru,

deficitul de locuri este cronic şi nu poate fi remediat decât prin investiŃii majore în următorii 10-15 ani

Oportunitatea: •

ExistenŃa unor programe de finantare,

ce pot finanŃa o astfel de investiŃie,

având în vedere situaŃia bugetelor locale a localităŃilor rurale – „ Programul National de Dezvoltare Rurala 2007

Integrarea în UE la 1 ianuarie 2007 şi alinierea României la legislaŃia europeană

Orientarea mondială şi naŃională de dezvoltare a localităŃilor rurale în sensul conceptului de Dezvoltare Durabilă

Caminele de batrani se incadreaza in categoria unitatilor de asistenta medicosociale,

functionare si finantare este reglementata de normele din 2 aprilie 2003,

La realizarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale agrementate cf

Reglementărilor naŃionale în vigoare,

precum şi legislaŃia şi standardele naŃionale armoinzate cu legislaŃia UE

Aceste materiale sunt în conformitate cu prevederile HG 766/ 1997 şi a Legii 10/1995

Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului Prezentare Generală a ZONEI METROPOLITANE ORADEA Zona Metropolitană Oradea,

regiunea de dezvoltare NordVest,

la 10 km de graniŃa cu Ungaria,

se situează din punct de vedere geomorfologic în depresiunea cu acelaşi nume,

încadrată la nord de munŃii Plopiş,

iar la sud de munŃii Pădurea Craiului

Aceste unităŃi montane aparŃin munŃilor Apuseni de Nord

Dezvoltarea municipiului şi a zonei metropolitane Oradea a fost favorizată de existenŃa unui nod de circulaŃie cu cinci direcŃii de trafic: Cluj-Napoca DN1 [E60] (cca 150 km),

Satu Mare [DN19] (cca 120 km),

Deva [DN76] (cca 190 km),

Arad [DN79],

Timişoara (cca 180 km),

Borş-Budapesta (cca 250 km)

În plus,

proximitatea (19 km) faŃă de autostrada Transilvania care este în construcŃie constituie un punct forte

ExistenŃa acestei infrastructuri rutiere favorizează celelalte localităŃi rurale ale ZMO şi dezvoltarea economică a zonei

În spaŃiul depresionar,

spre nord sunt prezente dealurile Oradiei,

care se desfăşoară până în partea sudică a comunei Biharia,

iar la sud dealurile Tăşadului

La est se continuă culoarul depresionar al Vadului,

prin care este asigurată legătura spre Cluj

La vest depresiunea este mărginită de Câmpia joasă a Crişurilor

Oradea este traversată de la sud-est spre nord-vest de râul Crişul Repede

Resurse naturale neregenerabile În subsolul zonei metropolitane sunt puse în evidenŃă numeroase resurse naturale

În zona de deal şi câmpie,

formaŃiunile neogene şi cuaternare conŃin o serie de bogăŃii naturale cum ar fi lignitul,

petrolul şi nisipurile bituminoase

O importantă resursă în Zona Metropolitană Oradea o constituie apele termale (Oradea,

Băile 1 Mai,

Băile Felix,

Sântandrei,

Girişu de Criş,

Balc şi Marghita în zonele învecinate),

având temperatura cuprinsă între 70-1050C,

şi apele minerale (Tinca)

Necesarul de apă potabilă al municipiului Oradea este asigurat din pânza de apă freatică şi parŃial din apele de suprafaŃă din râul Crişul Repede prin intermediul captărilor existente pe ambele maluri ale acestuia

De asemenea,

în zona estică şi nord-vestică sunt resurse minerale de argilă în fostele cariere care deserveau fabricile de cărămidă

Resurse naturale regenerabile Solul,

corespunzător caracteristicilor reliefului,

este reprezentat de solurile silvestre şi podzolice – în zona deluroasă – şi cernoziomurile,

care ocupă o fâşie în partea vestică a Ńării

restul fiind din clasele III-V

Flora prezentă în zona metropolitană prezintă o mare varietate de arbori,

cu un număr de 16 plante ocrotite,

Fauna cuprinde specii de interes cinegetic carateristice climei şi reliefului

Resursele de apă de suprafaŃă în bazinul Crişurilor sunt de 395 mil

RelaŃii în teritoriu Municipiul Oradea este centrul administrativ,

social şi cultural al judeŃului Bihor,

fiind situat în nord-vestul României,

la circa 10 km de frontiera româno-ungară

Oradea este oraş de rangul I,

fiind definit ca un centru de importanŃă judeŃeană cu funcŃii,

dotări şi echipări diversificate şi complexe

Este nucleul Zonei Metropolitane Oradea,

formată din cooperarea municipiului şi a celor 9 comune învecinate

Municipul Oradea are ca vecini după cum urmează: NV Com

Borş V Com

Sântandrei SV Com

Nojorid S Com

Sânmartin SE Com

Oşorhei E Com

Paleu NE Com

Biharia şi Cetariu

Prezentarea generală a localităŃilor cuprinse în Zona Metropolitană Oradea Comune component:

Biharia

Osorhei

Cetariu

Sânmartin

Girisu de 9

Sântandrei Cris 5

Nojorid

Comuna BORS

Localitati componente: • Bors • Sântion • Santaul Mare • Santaul Mic Numarul de locuitori: • 3 409 Locuitori Suprafata: • Total: 4 205 ha Comuna CETARIU:

Localitati componente: • Cetariu • Tautelec • Sisterea • Susturogi Numarul de locuitori: • 2 124 Locuitori Suprafata: • Total: 6 534 ha Comuna GIRISU DE CRIS:

Localitati componente: • Girisu de Cris • Cheresig • Tarian • Toboliu Numarul de locuitori: • 5 102 Locuitori Suprafata: • Total: 8 795 ha Comuna NOJORID:

Localitati componente: • Nojorid • Apateu• Chisirid • Les • Livada de Bihor • Pausa • Sauaieu Numarul de locuitori: • 4 370 Locuitori Suprafata: • Total: 9 436 ha

Comuna OSORHEI:

Localitati componente: • Osorhei • Alparea • Fughiu • Cheriu • Felcheriu Numarul de locuitori: • 5 874 Locuitori Suprafata: • Total: 6 492 Comuna PALEU:

Localitati componente: • Paleu • Uileacu de munte • Saldabagiu de munte Numarul de locuitori: • 1 656 Locuitori 16

Suprafata:• Total: 4 786 ha Comuna SÂNMARTIN:

Localitati componente: • Sânmartin • Baile 1 Mai • Baile Felix • Betfia • Cordau • Haieu • Rontau Numarul de locuitori: • 7 917 Locuitori Suprafata: • Total: 6 175 ha

Comuna SÂNTANDREI:

Localitati componente: • Sântandrei • Palota Numarul de locuitori: • 4 000 Locuitori Suprafata: Total: 2 858 ha Comuna BIHARIA

Localitati componente: • Biharia • Cauaceu Numarul de locuitori: • 3921 Locuitori Suprafata: Total: 5850 ha 17

Prezentarea profilului demografic al Zonei Metropolitane PopulaŃia totală a Zonei Metropolitana Oradea este de 246

DistribuŃia populaŃiei pe grupe de vârstă O comparaŃie între datele demografice pe grupe de vârstă ale municipiului Oradea şi ale spaŃiului rural din imediata sa vecinătate,

arată faptul că în mediul rural sunt mai multe persoane tinere (copii) şi persoane în vârstă decât adulŃi de vârstă propice pentru angajarea într-un loc de muncă,

Acest fapt se datorează tendinŃei persoanelor aflate la pensionare şi familiilor tinere (cu copii) de a se întoarce în mediul rural – în special în spaŃiul peri-urban,

datorită costurilor mai scăzute de trai

Distributia Populatiei pe Grupe de Varsta Zona Metropolitana Oradea vs

Romania 25,000

2,500,000

2,000,000

1,500,000

1,000,000

500,000

Grupe de Varsta Zona Metro Oradea

Rom ania

Distributia Populatiei pe Grupe de Varsta Municipiul Oradea & Localitatile Rurale din Zona Metro 24,000

1,000 500

Municipiul Oradea

Localitati Rurale din Zona Metro

PopulaŃia activă O comparaŃie a distribuŃiei pe grupuri de populaŃie activă între zona urbană şi cea rurală din ZMO indică,

în mod nesurprinzător,

un grad mai mare de ocupare a populaŃiei active în municipiul Oradea,

Population by Type of Activity in Oradea 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10%

Occupied persons

Unemployed persons

55-64ani

45-54ani

Age Gr oup

DistribuŃia populaŃiei active din ZMO pe tipuri de activitate,

arătat în figura de mai jos,

în comparaŃie cu Oradea,

cele opt comune ale ZMO prezintă o evoluŃie economică distinctă pe parcursul ultimilor ani

Tipul de Activitate al Populatiei Active din Zona Metro Oradea 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0%

Conducere / management Tehnicieni,

maistri si asimilati Lucratori in servicii,

comert Mestesugari si lucratori calificati Muncitori necalificati Someri in cautarea primului loc de munca

Ocupatii intelectuale si stiintifice Functionari administrativi Agricultori,

pescuit Operatori instalatii si masini Fortele armate

Densitatea populaŃiei

Analiza zonelor rezidenŃiale a dus la indentificarea a trei zone de densitate a populaŃiei,

ca fiind zone cu densitate joasă,

Acestea sunt răspândite pe tot curpinsul oraşului,

înregistrând densităŃi mai mari în zonele de blocuri şi densităŃi mai scăzute în cartierele de case

Relieful de asemenea determină densitatea zonelor rezidenŃiale,

cu zona deluroasă dinspre nord-est (cartierele Oncea şi Viilor) având densitatea cea mai scăzută

Calculat la întreaga suprafaŃă a oraşului,

densitatea medie a populaŃiei rezidente din teritoriul administrativ al municipiului Oradea este de cca

SituaŃia vârstnicilor PopulaŃia vârstnică din Municipiul Oradea reprezintă un procent de aproximativ 5% din totalul populaŃiei

După vârsta de 55 de ani se înregistrează o scădere semnificativă a mediei de viaŃă

SituaŃia veniturilor persoanelor vârstnice înregistrează un regres,

datorită unor factori desprinşi din situaŃia economică generală

Astfel,

raportul dintre numărul persoanelor active (angajaŃi),

aducătoare de venit la fondurile de sprijin specifice şi numărul de persoane asistate de acest fond de pensii este dezechilibrat,

ceea ce generează nevoi sociale pronunŃate pentru această categorie de populaŃie

Prognoza evoluŃiei demografice EvoluŃia demografică a zonei metropolitane a fost realizată în trei scenarii alternative,

în funcŃie de nivelul de dezvoltare economică,

şi modernizarea/extinderea reŃelelor de transport (darea în folosinŃă a centurii exterioare,

a autostrăzii Transilvania şi a drumurilor expres spre Satu Mare şi Arad)

Evolutia demografica in municipiul Oradea 240,000

Numar de persoane

Time Line Scenariul Probabil

Scenariul Optim ist

Scenariul Pesim ist

Potrivit unui raport al Institutului National de Statistica (INS),

numarul populatiei Romaniei a continuat sa scada,

insa in luna mai a anului 2008 s-a inregistrat o crestere a ratei natalitatii,

la 9,7 nascuti-vii la 1000 locuitori,

fata de 9,5 la mie in luna aprilie

Nesiguranta zilei de maine,

problema locurilor de munca si lipsa unui camin pentru tinerele familii se numara printre dificultatile principale care influenteaza situatia demografica actuala a Romaniei

De asemenea efectele tranzitiei demografice sunt agravate si de greutatile tranzitiei economice si de emigrarea populatiei

Caracteristile demografice ale statului romanesc reprezinta repere importante in realizarea unei dezvoltari durabile a acestuia

In acest moment,

indicatorii starii si ai miscarii populatiei constituie factori defavorizanti in ceea ce priveste evolutia si dezvoltarea societatii romanesti

Profilul etnic al Zonei Metropolitane Oradea Structura populaŃiei după naŃionalitate şi religie reflectă o componentă relativ eterogenă

Ca şi răspândire geografică pe suprafaŃa ZMO,

în zona de nord se vede o preponderenŃă a etniei maghiare

partea de sud a zonei prezintă o populaŃie majoritară de români

Dintre minorităŃi,

rromii sunt prezenŃi în special în zona de centru-est a ZMO

Structura etnica a populatiei Comuna

Biharia

Etnia Români

Maghiari

Germani

Slovaci

Alte minorităŃi

Cetariu Girişu de Criş Nojorid

Oşorhei

Paleu Sânmartin

Sântandrei

0,61 0,75

4,00 4,70

Prezentarea comunei Bors Istoric Satele comunei sunt asezari vechi

Date istorice exista din secolul al XII-lea,

In secolul al XIV-lea a fost domeniul bisericesc apartinand Episcopului Oradiei

Locuitorii comunei era iobagi,

cu exceptia a circa 14 familii de oameni liberi

In timpul dominatiei otomane a fost distrusa in intregime

dezvoltare mai accentuata s-a petrecut la mijlocul secolului al XVI-lea si apoi la sfarsitul secolului al XVIII-lea,

inceputul secolului al XIX-lea,

cand au fost construite mai multe cladiri publice,

printre altele si sediul vechi al Consiliului Popular Comunal

In cursul secolelor XVIII si XIX,

populatia comunei a fost decimata in repetate randuri de epidemiile de ciuma si holera

Populatia satului Bors a numarat in anul 1870 1

in urma aparitiei epidemiei de holera,

au pierit peste 200 de persoane

Recensamantul populatiei din 1880 a gasit in viata doar 970 de locuitori

Statisticile existente nu vorbesc insa,

de viata grea din trecut cand populatia acestor meleaguri a trait in conditii foarte grele,

fiind exploatata fara mila de mosieri si biserica

Ziua de 23 august 1944 a marcat inceputul unor schimbari esentiale si viata populatiei comunei a carei inceput a fost reforma agrara din 1945 si terminarea cooperativizarii din 1961,

eveniment care a insemnat victoria socialismului si a deschis noi perspective si oportunitati locuitorilor

Primele documente istorice mentioneaza localitatea în anul 1215 sub denumirea de Bursi,

însa din lucrarea istoricului Ostváth Pál intitulat „Sárrét járása”,

lucrarea aparuta la Oradea în 1875,

reiese ca localitatea Bors este mult mai veche,

primind numele de la capetenia maghiara Bors

Din ultimele decenii ale secolului al XVI – lea în comuna Bors se raspândeste religia reformata,

mare parte a populatiei îmbratisând aceasta religie si în zilele noastre

Apar totodata si scolile,

documente mentionând ca înainte de 1754 în localitate alaturi de scoala pentru baieti functiona si scoala de fete

Din datele statistice a anilor 1770 se observa ca în comuna Bors traiau 722 de locuitori,

din care 30 de persoane învatau ss scrie si sa citeasca,

perioada în care Oradea avea 3979 locuitori din care 50 învatau carte

În secolele al-XIX-lea si primele decenii ale sec

al-XX-lea în comuna Bors documentele atesta o vie activitate scolara

În urma reformei învatamântului din 1948 si desfintarii scolilor confesionale numai în localitatea Bors se va pastra ciclul gimnazial

In ceea ce priveste descoperirile arheologice,

in fosta vatra a satului Santion,

in urma sapaturilor arheologice initiate si conduse de catre Muzeul Regional Crisana,

au fost scoase la iveala vestigii din perioada mijlocie a epocii fierului si din secolele XI – XIII: diferite vase de lut cu inscriptii in limba latina

Istoria comunei Borş este strâns legată de istoria localităŃilor aferente şi în ansamblu de întreaga istorie a Ńării noastre

În încercarea de a defini originalitatea denumirii localităŃii întâmpinăm două opinii contradictorii

:incă din anul 1215 exista date referitoare la aceasta comuna

Pe atunci avea denumirea de villa Burs

În anul 1216 ia numele de Burs,

după care datorită unor presiuni exercitate de către guvernul din acea perioadă ia numele de Bursa,

această denumire persistând între anii 1291-1294

În anul 1587 localitatea primeşte numele de Borş,

după care înregistrează câteva schimbări,

dar de această dată schimbările sunt numai gramaticale,

cum este schimbarea numelui în Borss în anul 1828

Denumirea actuală şi de această dată finală o primeşte în anul 1851

Pe de altă parte alŃii sunt de acord ca denumirea de Borş a comunei datează din anul 1295

Ca dovada în acest sens stau consemnările găsite în istoria maghiarilor scrisa de Josika,

unde pe lângă această datare,

se poate găsi şi numele originar al localităŃii,

Consemnări sunt evidenŃiate şi în memoriile lui Nagy Ivan care vorbeşte despre o familie pe nume Borş,

care locuia în această regiune între anii 1350-1460

Este vorba despre o familie de boieri din zona Bihor

Tot acest autor spune că este aproape sigur că denumirea de Borş provine de la această familie nobilă,

generaŃii la rând purtând acest nume

Şi pe acea vreme regiunea includea mai multe sate cum sunt Cherechiu,

Santăul Mic,

Santăul 23

Sântion,

desfăşurată de-a lungul unei artere principale de comunicaŃie şi transport ce lega Oradea de DebreŃin

Borş este o comună în judeŃul Bihor,

Transilvania,

România,

la graniŃa româno-maghiară,

fiind punct de trecere a frontierei pe DN1

Sate componente • • • •

Borş (reşedinŃa comunei) Sântion Santăul Mic Santăul Mare

Comuna se învecineaza la nord şi est cu teritoriul administrativ al comunei Biharia şi cu municipiul Oradea

În partea de sud se află comuna Sântandrei şi satul Tărian,

aparŃinând comunei Girişul de Criş

În vest comuna se învecinează cu Ungaria

DistanŃa între centrul comunei şi centrul municipiului Oradea este de 12 km

Teritoriul comunei Borş se întinde în partea de vest a Ńării,

de o parte şi de alta a şoselei DN

care iese din Ńară prin punctul de frontieră Borş şi face legătura cu principalele drumuri internaŃionale din centrul şi vestul Europei

Clima Clima acestei regiuni ca şi de altfel a întregii Ńări este temperat continentala

Pentru a avea o vedere complexă asupra climei trebuie să avem în vedere câteva particularităŃi a climei şi anume temperatura aerului,

vântul fiecare dintre acestea având caracteristicile sale proprii

Din datele de observaŃie rezultă că temperatura medie multianuală este de 10,30 C

În timpul anului temperaturile medii lunare multianuale au un mers normal prezentând un minim în luna ianuarie de –1,20 C şi un maxim în luna iulie de 21,30 C

După atingerea celei mai mici valori medii,

temperaturile încep să crească din februarie,

ajungând pozitive din lunile martie-aprilie,

pentru ca în iulie să atingă valoarea maximă,

după care încep să descrească din nou până în decembrie

Vânturile sunt cele vestice,

Hidrografie Cel mai important râu al regiunii îl constituie Crişul Repede,

care drenează versanŃii nordici ai masivilor Gilău,

Vlădeasa,

Pădurea Craiului

Bazinul său este asimetric,

afluenŃii din dreapta lipsind aproape cu totul sau au dimensiuni reduse

După cum este cunoscut,

cursul Crişului Repede s-a format în urma unor captări regresive,

prin care râul a traversat câmpia morfologică dintre masivele Plopiş-Meseş şi Vlădeasa,

pătrunzând în depresiunea Huedin unde îşi are izvorul

Cursul lui superior trece prin mai multe chei şi depresiuni tectono-erozive,

iar în aval printr-un culoar care se transformă spre Câmpia de Vest într-un golf larg

Crişul repede izvoreşte de la altitudinea de 710 m în apropiere de localitatea Izvorul Crişului dintr-o 24

zonă deluroasă de pe marginea nordică a depresiunii Huedinului

Malul drept al Crişului Repede este îndiguit în aval de Oradea pe o lungime de 23,6 km

Dup ce trece de localitatea Oradea aflându-se în zona de câmpie,

cursul lui este lent iar la sud de regiunea aflată în studiu părăseşte teritoriul Ńării

Altă apă curentă este pârâul Crişul Mic,

care curge prin teritoriul satului Santăul Mare

Acest pârâu nu seacă niciodată fiind alimentat de un izvor artezian şi de mai multe izvoare de terasă,

debitele minime fiind în jurul de 1,5 l/sec

Are albia puŃin dezvoltat şi foarte meandrat,

năpădit de vegetaŃie acvatică

Între satele Borş şi Santăul –Mic există două bălŃi formate în vechile balastiere

Aceste bălŃi au adâncimi considerabile,

pătrunzând în pânza freatică,

suprafaŃa lor totală este de 62 ha

În perioada anilor 1958-1960 în hotarul comunei au fost executate lucrări de desecări,

realizate în scopul de a reda agriculturii trenurile mlăştinoase şi neproductive

Cu ocazia executării acestor lucrări de desecări s-au creat două canale artificiale,

având fiecare o lungime de câte 22,5 km

Fauna Fauna silvostepei este mai puŃin bogată şi variată ca a celorlalte zone,

însă şi aici sunt prezente specii caracteristice acestei tip de vegetaŃie astfel

mamiferele caracteristice sunt rozătoarele,

ca popândăul (Citellus citellus),

hârciogul (Cricetus cricetus),

orbetele (Spalax leucodon hungaricus),

Dintre păsări mai răspândite sunt prepeliŃa (Coturnix coturnix),

la care trebuie să adăugăm prezenŃa diferitelor reptile,

În cadrul faunei acvatice,

o însemnătate deosebită o au peştii,

astfel întâlnim specii ca crapul (Cyprinius carpio),

ştiuca (Esox lucius),

bibanul soare (Lepomis gibbosus)

Solul Solurile,

din punct de vedere al utilizarii agricole,

Sunt prezente solurile nisipoase slab productive,

precum si cernoziomurile de o calitate ridicata Vegetatie Aflată în zona silvostepei regiunea are o vegetaŃie conform acesteia,

vegetaŃie ce avea odinioară o largă răspândire

Activitatea de desŃelenire a omului,

în vederea creării şi lărgirii bazei agricole şi furajere,

a dus la îndepărtarea vegetaŃiei naturale şi chiar la modificări esenŃiale în ceea ce priveşte componenŃa floristică

Astfel,

dintre vechile păduri de odinioară,

constituie din esenŃe moi şi tari,

azi nu au mai rămas decât câteva petice

Dintre esenŃele moi legate de existenŃa luncilor amintim prezenŃa plopului (Plopus alba) şi a sălciei (Salix alba),

frasinul (Fraxinus excelsior),

carpenul (Carpinus betulus) şi altele

În ceea ce priveşte pajiştile naturale,

ele pot să fie nehalofile şi halofile,

cele nehalofile sunt mai rare atunci când apar ele sunt alcătuite fie dintr-o vegetaŃie ierboasă mezohigrofilă,

condiŃionată de prezenŃa unui exces de umiditate,

fie dintr-o vegetaŃie ierboasă xerofile şi xero-mezofilă

Pentru primul caz este caracteristică prezenŃa fitocenozelor de Agrostis alba,

Pajiştile halofile sunt cu mult mai numeroase,

datorită proceselor avansate de sărăturare,

drept urmare pe trenurile mai umede pot fi întâlnite pajişti cu Plantago tenuiflora,

Puccinellia distans pe trenurile mai puŃin umede,

iar pe solurile mai puŃin sărăturate şi ceva mai umede,

asociaŃii cu specii de Achillea

Vegetatia acvatica ocupa odinioara suprefete mai întinse,

dar în urma drenarilor s-a restrâns,

fiind raspândita în prezent în zona lacurilor balastiere si a canalelor

Caracteristicile sunt trestia,

Suprafata Suprafata totala a comunei este de 4350 ha,

iar extravilan 3167 ha Infrastructura Comuna este traversata de soseaua internationala E60 si de drumul judetean DJ19

Lungimea totla a drumurilor publice este de 44 km,

din care 40 km se afla in administrarea autoritatii publice locale

In intravilan,

lungimea drumurilor este de 25 km,

din care 75% asfalt si restul pietruit

Alimentarea cu apa a locuitorilor comunei Bors este asigurata prin reteaua de apa potabila,

care este realizata in proportie de 100 %

In localitatile Bors 75% si Santion aporximativ 80% din locuinte sunt racordate la sistem,

iar localitatile Santaul Mic 45% si Santaul Mare 45%

Lipseste in totalitate canalizarea cu exceptia catorva unitati economice din jurul vamii,

care dispun de sisteme proprii pentru epurarea apelor uzate

Reteaua de gaze naturale este realizata in proportie de 100%,

racordarea locuintelor din Santaul Mic si Santaul Mare fiind realizate

Racordarea la reteaua de energie electrica este realizata in proportie de 95%

Demografie Urmărind evoluŃia densităŃii populaŃiei,

se constată o creştere a acesteia

Se poate observa de asemenea o fluctuaŃie ceva mai accentuată începând cu anul 1970 şi culminând în anul 1980 după care se înregistrează o oarecare scădere a densităŃii populaŃiei

Această densitate scăzută de după revoluŃie se datorează natalităŃii mai scăzute şi a mortalităŃii mai ridicate

In urma recensamantului din anul 2002,

populatia comunei Bors este de 3409 locuitori,

din care numarul populatiei active este 2116 persoane,

numarul inregistrat al somerilor este de 6 persoane,

Numarul populatiei creste lent datorita imigrarii,

din datele statistice se observa o crestere a populatiei cu aproximativ 100 de persoane in ultimi 10 ani

Numarul locuitorilor comunei Bors: Total locuitori: 3409 Bors: 1112 Santion: 1431 Santaul Mic: 475 Santaul Mare: 391 Structura etnicā a populaŃiei Români: 207 Maghiari: 3,163 Romi (łigani): 32 Germani: 1 Ruşi-lipoveni: 1 Slovaci: 5

07 % 92

Total: 3,409 Structura populaŃiei dupā limba maternă Română: 198 Maghiară: 3,190 Rromanes (łigănească): 17 Slovacă: 4

80 % 93

Total: 3,409 Structura populaŃiei dupā religie Ortodoxă: 174 Romano-catolică: 371 Reformată: 2,722 Penticostală: 12 Greco-catolică: 13 Baptistă: 47 Adventistă de ziua a Şaptea: 3 Unitariană: 3 Creştină după Evanghelie: 4 Evanghelică lutherană sinodo1 presbiteriană: Altă religie: 53 Fără religie: 2 Atei: 1 Religie nedeclarată: 3

10 % 10

88 % 79

Total: 3,409 Structura populaŃiei pe sexe si vârste 0-14 ani,

89 % 32

09 % 30

09 % 13

Total: 3,409 Numar gospodarii 1910 Numar locuinte 1330

Educatie

În comuna Bors functioneaza în fiecare localitate o unitate scolara,

în localitatile Bors si Sântion scoli cu clasele I-IX,

cu câte o clasa pentru fiecare an de studiu

În localitatile Santaul Mic si Santaul Mare functioneaza câte o scoala elementara,

cu clasele simultane îndrumate de câte un învatator

În toate localitatile functioneaza gradinite

Periodic apare revista celor doua scoli,

„Borsszem” si „Szentjánosbogár”

Gradinita

Scoala generala

S-a constatat ca gradul de utilizare al gradinitelor este în medie de 76%,

Pana in anul 1948,

nici unul din cele patru sate nu avea camin cultural

Incepand cu anul 1948,

S-a reusit,

ca in satul Bors sa se construiasca un local modern care,

pe langa sala mare de 450 de locuri,

mai cuprinde si diferite Sali mici,

plus o sala pentru cinematograf si una pentru biblioteca comunala

In satul Santaul Mare,

caminul cultural construit si dat in folosinta in anul 1950,

are o capacitate de 250 de locuri

In anul 1961,

a inceput construirea unui camin cultural dupa modelul celui din Bors,

care s-a dat in folosinta in 1967 si in satul Santion

In Santaul Mic,

caminul cultural a fost amenajat dintr-o cladire ce apatinea Sfatului Popular Comunal

In interiorul Caminului Cultural se organizeaza nunti,

Biblioteca Comunala are in proprietate 5

Exista trei biblioteci functionale si numarul volumelor se ridica la 16

In comuna activeaza doua formatii de dans amatoare: formatia de dans popular „Galagonya” in localitatea Bors si formatia de majorete „Margareta” din Santion

Sanatate Sanatatea populatiei din comuna Bors este sigurata de 2 medici de familie si un medic stomatolog

Dispensarul medical se afla in centrul comunei,

insa fiecare localitate dispune de un cabinet medical,

unde in anumite zile ale saptamanii medicii de familie tin consultatii

Exista doua farmacii in localitatile Bors si Sântion,

cea mai apropiata statie de ambulanta si spital fiind la o distanta de 12 km,

în municipiul Oradea

Manifestari În localitate au loc anual diverse evenimente culturale cu specific local: • • • • • •

Zilele Comunei Bors (ultimul sfârsit de saptamâna din iulie) în organizarea primariei,

Zilele Sportului din Comuna,

în localitatile Bors si Sîntion,

Balul carnavalului organizat de Organizatia Femeilor Reformati din localitatea Bors,

Spectacole de teatru si teatru de papusi,

fiind invitate diferite formasii de teatru

Balul strugurilor – în lunile septembrie şi octombrie,

Diverse activităŃi cu ocazia Zilei Apei şi a Pământului- în lunile martie şi aprilie,

precum şi comemorări ale diverselor evenimente istorice,

organizate de şcoli şi biserică

În localitatea Santaul Mare functioneaza un club al pensionarilor „Estike klub”,

în organizarea bisericii reformate

Turism Situata in imediata vecinatate a punctului de trecere al frontierei romano-maghiare si doar la 12 km de municipiul Oradea,

comuna Bors este un loc favorabil organizarii de conferinte si de cursuri

Apropierea de granita si prezenta motelurilor,

hotelurilor cu un grad ridicat de confort,

permite realizarea turismului de tranzitie

Se practica mestesugurile traditionale: impletitul papurei si nuielei

Lacurile din comuna prezinta un loc favorabil de agrement si pescuit sportiv

Deasemenea,

existenta izvoarelor termale si padurea comunala reprezinta locuri favorabile excursiilor si recreatiei

Activitati economice În general,

pe domenii de activitate se poate observa un oarecare echilibru de-a lungul anilor

După 1990 şi în general după revoluŃie,

se poate observa o scădere drastică în domeniul agriculturii de la 137 de angajaŃi la 5 în 1995

Aceast lucru se datorează pe de o parte desfiinŃării C

-urilor,

iar pe de altă parte retrocedarea pământurilor către proprietari şi a politicii dusă de guvernele de după revoluŃie

În general asistăm la o scădere în toate domeniile de activitate,

excepŃie făcând doar domeniul sănătăŃii şi asistenŃei sociale

O creştere semnificativă putem observa în domeniul transporturilor şi comunicaŃiilor (de la 34 de angajaŃi în 1995 la 136 de angajaŃi în 2000)

O fluctuaŃie semnificativă a angajaŃilor se poate observa în domeniul comerŃului

În general numarul salariaŃilor comunei e într-o scădere uşoară,

forŃa de muncă aspirând către centrele polarizatoare din apropiere sau chiar peste hotare pentru condiŃii mai bune de trai

În perioada anterioară anului 1989,

situaŃia economică a Ńării a pus amprenta şi asupra comunei Borş

Datorită aşezării sale geografice foarte bună situata lângă frontiera de stat cu 29

Ungaria a adus comunei un atu foarte bun pentru firmele care efectuează transporturi în Ńara noastră

Această tendinŃă a luat amploare şi mai mare după 1989 apărând pe rând firme multinaŃionale cu filiale construite pe teritoriul comunei

Această afirmaŃie din păcate este valabilă doar pentru centrul de comună în restul teritoriului fiind destul de mari probleme din punct de vedere al echipării tehnico-edilitară a comunei

Comert si tranzactii Cea mai importantă unitate de comerŃ este Vama Borş care influenŃează în mod indubitabil economia comunei

Acest punct de trecere a frontierei este şi cea mai mare de pe teritoriul României,

având o activitate foarte intensă prin acest punct trecând anual peste 1 milion de maşini,

iar tranzitul de camioane de mare tonaj este de peste 450 de astfel de camioane pe zi

Economie locala Sectorul industrial din comuna Bors este bine dezvoltat si variat

Pe teritoriul comunei functioneza numeroase unitati profilate pe: productia de încaltaminte

o firma reprezentanta a industriei de masini

Industria extractiva este prezenta prin exploatarile si sortarea de nisip si pietris din 2 balastiere în localitatile Sântion si Bors

Prin hotarârea consiliului local se interzice deschiderea de noi balastiere pe teritoriul comunei

Este caracteristica dezvoltarea sectorului industrial prin cresterea contiunua a numarului de firme care investesc în comuna

In anul 2004,

Firma canadiana Celestica (de microelecronica) a achizitionat teren la intrarea in satul Bors la DN1 pe care a construit 2 hale de ansamblare

Principale unitati industriale ale comunei Bors sunt: Denumire Reroman Romexa Newstart Contex Alcan Panem Prod Sandy Impex Celestica

Localitate Sântion Sântion Bors Bors Bors Bors Sântion Bors

Profil Confectionare încaltaminte Oua kinder Prelucrare a lemnului,

mobila Prelate pentru masini Profile din aluminiu Morarit si panificatie Morarit,

produse de patiserie Microelectronica

În comuna Bors sunt aproximativ 130 de firme care se ocupa de comert si prestari servicii

Aceasta prezinta o gama extrem de variata: magazine mixte,

cofetari în toate localitatile

importul si comercializarea utilajelor agricole uzate

In comuna activeaza aproximativ 10 persoane fizice autorizate si mici meseriasi

Activitati specifice Preponderent profilul economic al acestei comune a rămas agricultura şi creşterea animalelor,

care însă a scăzut faŃă de anii precedenŃi

După căderea comunismului în România anului 1989,

economia Ńării a avut o evoluŃie diferită

Ca expresie a dezvoltării procesului de privatizare,

a apariŃiei unui număr important de agenŃi economici şi nu în ultimul rând a diversificării activităŃii economico-financiare au luat fiinŃă unităŃi bancare precum bătrânul C

Astăzi,

economia comunei se remarcă în primul rând prin agricultură bazată pe tradiŃii vechi,

dar totuşi într-o pondere mult scăzută faŃă de deceniile trecute,

la care se mai adaugă o intensă activitate comercială,

completată de cea a transporturilor şi comunicaŃiilor moderne

Proiecte investitii: parc industrial Obiectivul parcului industrial Proiectul urmareste dezvoltarea economica a zonei limitrofe si atragerea de investitori romani si straini

Proiectul se incadreaza in planul de dezvoltare regionala si in planul national de dezvoltare,

in corcondanta cu obiectivele programului PHARE de coeziune economica si sociala al UE

Se estimeaza ca proiectul va crea,

un numar sporit de noi locuri de munca (numarul de locuri de munca direct create este estimat la 2

oferind infrastructura si utilitatile necesare functionarii diverselor tipuri de unitati industriale cat si administrative generale

Se preconizeaza ca proiectul va determina instalarea de noi afaceri in zona,

cat si relocarea unor unitati industriale locale incadrandu-se strict in standardele de mediu

Asezarea Parcului Industrial Bors este foarte favorabila investitorilor prin amplasamentul sau

Parcul Industrial,

in afara activitatilor industriale si industriei alimentare traditionale,

va prelua si tehnologii moderne

Pregatirea profesionala a fortei de munca,

toate deservesc interesele viitorilor investitori ai parcului industrial

Parcul Industrial Bors asigura conditii favorabile pentru dezvoltarea initiativelor investitorilor care doresc sa beneficieze de avantajele ce decurg din situarea sa pe drumul european si la granita de vest a tarii

Consiliul Local Bors este Autoritate Publică Locală,

înfiinŃată în baza art

35/2002,

modificată şi completată prin Legea nr

673/2002

Descierea investiŃiei

a) concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiŃii pe termen lung (în cazul în care au fost elaborate în prealabil) privind situaŃia actual,

necesitatea şi oportunitatea promovării investiŃiei,

precum şi scenariul de tehnico-economic selectat Scopul principal al prezentului proiect este realizarea unei investitii noi in domeniul ingrijirii persoanelor varstnice,

concretizata in construirea unui centru de batrani cu 54 de locuri,

dotarea acestuia la standarde ridicate de calitate si desfasurarea tuturor activitatilor necesare ingrijirii de calitate ale persoanelor nevoiase

EXECUłIA LUCRĂRILOR

Pe timpul realizării construcŃiei se vor respecta toate normativele în vigoare,

de protecŃia muncii si a mediului inconjurator

• Legea 350/2001 privind urbanismul şi amenajarea teritoriului • Ordin nr

republicată • Legea 18/1991 a fondului funciar republicată şi actualizată • OG 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor republicată în 1998 şi modificată prin OG 79/2001 şi legea 413/2002 • Legea 33/1994 privind expropierea pentru cauza de utilitate publică • Legea 107/1996 privind legea apelor • Legea 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic +modificare cu legea 241/2003 • Ordin nr

şi a documentaŃiilor tehnice privind construcŃii din domeniul turismului • Ordin 34/N/1995 – aprobarea Precizărilor privind avizarea documentaŃiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului,

precum şi a documentaŃiilor tehnice pentru autorizarea executării construcŃiilor • OUG 226/2000 – privind circulaŃia juridică a terenurilor cu destinaŃie forestieră,

Ordonanta Guvernului nr

1997 pt

Aprobarea Ordonantei Guvernului nr

Aprobarea Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor (M

Prevenirea si stingerea incendiilor